Revista Biblioteca, cea mai populară publicație biblioteconomică din România și, cu siguranță, periodicul nostru de specialitate cu cea mai îndelungată tradiție a împlinit 75 de ani de apariție. Evenimentul a fost marcat în numărul 1/2023 al revistei (disponibil online cu text integral) printr-un editorial semnat de Mircea Regneală - Revista Biblioteca și biblioteconomia românească - și o secțiune de evocări semnate de câțiva dintre colaboratorii revistei, printre care îi regăsim pe Corina Ciuraru, Nicoleta Marinescu, Elena Tîrziman, Vera Oșoianu sau Victor Petrescu. La mulți ani!
BiblioFeed, publicație mai tânără și fără pretenții, vă propune în acest număr câteva subiecte de actualitate și încă vreo câteva ținute la rece:
ce programe de studiu în domeniul științelor informării și documentării sunt disponibile la București și Sibiu
ce teme vor fi abordate la cursurile Școlii de Vară ASTRA din acest an
cum se pot implica bibliotecile de cercetare în susținerea „științei cetățenești”
ce bornă a atins Gallica, biblioteca digitală națională a Franței
unde se va desfășura Congresul IFLA de anul viitor
ce schimbări aduce ediția din acest an a Journal Citation Reports
ce conține Declarația de la Lund privind accesul deschis la datele cercetărilor
… și altele. Lectură răcoritoare!
Biblioteci românești
Reuniune profesională la Cluj-Napoca
Pe 22 iunie, la Cluj-Napoca s-a desfășurat o reuniune profesională organizată de Asociația Bibliotecarilor din România în colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară și Biblioteca Universității de Medicină și Farmacie. Programul a inclus, alături de alegerea noii conduceri a filialei ABR Cluj, o discuție pe marginea noii ediții a Tratatului de biblioteconomie și dezbaterea cu tema Starea bibliotecilor din România. Cum o relatare de la acest eveniment, după știința noastră, nu există (deocamdată…?), nu putem să vă împărtășim altceva decât afișul. (R.C.)
Admiterea la programele de studii de specialitate de la București și Sibiu
Facultatea de Litere a Universității din București pune la dispoziție, în sesiunea iulie 2023, 30 de locuri bugetate și 26 de locuri cu taxă la specializarea Științe ale informării și documentării. Programul de studii de master Gestionarea informației în societatea contemporană oferă 20 de locuri bugetate și 29 de locuri cu taxă. Înscrierile se fac exclusiv online, în perioada 3-11 iulie (licență) și 11-15 iulie (masterat), pe portalul Universității din București, iar interviul (online) pentru admiterea la masterat este programat pe 19 iulie. Pe lângă detaliile privind înscrierea la studiile de licență și de master disponibile pe site-ul facultății, informații suplimentare pot fi solicitate și prof. univ. dr. Ionel Enache, ionel_enache@yahoo.com (pentru programul de studii de licență) și lector univ. dr. Robert Coravu, robert.coravu@litere.unibuc.ro (pentru programul de studii de master).
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu oferă la programul de licență Științe ale informării și documentării 17 locuri bugetate (din care un loc pentru elevii absolvenți ai liceelor rurale) și 12 locuri în regim cu taxă, iar la programul de studii de masterat Studii curatoriale în documentarea instituțional-educațională 14 locuri bugetate și 11 în regim cu taxă. Informații detaliate privind înscrierea se găsesc pe portalul dedicat admiterii. Detalii pot fi solicitate persoanelor de contact: lector univ. dr. Silviu Borș, silviu.bors@ulbsibiu.ro, lector univ. dr. Maura Giura, maura.giura@ulbsibiu.ro, lector univ. dr. Bogdan Vătavu, bogdan.vatavu@ulbsibiu.ro. (R.C.)
Școala de Vară ASTRA, la a treia ediție
A treia ediție a Școlii de Vară ASTRA se va desfășura în perioada 23-25 august 2023, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. În acest an, participanții vor beneficia de prezentări și aplicații practice care vizează analiza și vizualizarea datelor bibliografice, managementul datelor bibliografice în instituțiile memoriei culturale și utilizarea în biblioteci a unor instrumente bazate pe inteligența artificială. Programul va include, de asemenea, un workshop intitulat „Circuitul informației în microcosmosul uman: gânduri, emoții, senzații, comportamente”.
Înscrierile sunt deschise până la data de 21 iulie 2023. Sunt disponibile 10 locuri, iar selecția participanților se va face pe bază de CV. Informații detaliate privind lectorii și modalitatea de înscriere se găsesc pe site-ul Bibliotecii Județene din Sibiu. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Grădinărit la bibliotecă
Pe WebJunction (resursă pentru bibliotecari pusă la dispoziție gratuit de OCLC) găsim un articol despre grădinărit în biblioteci și multiplele forme prin care biblioteci din S.U.A. și Canada încurajează această activitatea, de la oferirea de resurse educaționale tematice și „împrumutul” de semințe și până la biblioteci care administrează grădini împreună cu membrii comunității. Astfel de exemple găsim și în spațiul României și al Republicii Moldova, în biblioteci precum cea din Pietrari. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Call for papers: „Informare și Documentare: Activitate științifică și profesională”
Editorii publicației Informare și Documentare: Activitate științifică și profesională, care apare sub egida Bibliotecii Naționale a României au lansat un apel pentru contribuții la realizarea următorului număr al revistei (2022/2023), a cărui temă este „Strategii culturale pentru viitor”. Propunerile sunt așteptate până pe 15 august - mai multe detalii, în anunțul de mai jos. (R.C.)
Apel pentru lucrări: Handbook of Research on Innovative Approaches to Information Technology in Library and Information Science
IGI Global, editură specializată în publicarea cărților de referință, a revistelor științifice și a bazelor de date electronice care prezintă cercetări academice într-o varietate de domenii tematice inovatoare, inclusiv în biblioteconomie și științele informării, a publicat un apel de articole în vederea editării lucrării Handbook of Research on Innovative Approaches to Information Technology in Library and Information Science.
Tehnologia informației (IT) joacă un rol indispensabil în bibliotecile și centrele de informare de astăzi. IT permite bibliotecilor să ofere servicii mai rapide, mai eficiente și mai convenabile pentru utilizatorii lor. De asemenea, IT ajută bibliotecile să își gestioneze mai eficient colecțiile, resursele și operațiunile. Bibliotecile și centrele de informare sunt în profundă schimbare, la fel și învățământul superior.
Acest manual de cercetare își propune să examineze tehnologia informației și relevanța acesteia pentru biblioteci, centre de informare și învățământul superior. De-a lungul acestei lucrări, vor fi abordate o varietate de subiecte actuale, cum ar fi: cercetare în biblioteconomie și științele informării, inteligență artificială, știința datelor, știința calculatoarelor, managementul informațiilor, metadate, securitate cibernetică, învățare automată, servicii mobile. Targetul acestei lucrări este format din bibliotecari, specialiști ce activează în domeniul științelor informării, cercetători, profesori etc.
Sunt așteptate propuneri de rezumate pentru capitole (1000-2000 de cuvinte) din care să reiasă clar misiunea și subiectul tratat, până la data de 26 iulie 2023. Autorii vor fi notificați până la 9 august 2023 cu privire la statutul propunerilor lor și li se vor trimite liniile directoare pentru redactarea capitolelor, în cazul acceptării. Data limită de primire a capitolelor integrale este 8 octombrie 2023. Persoanele interesate sunt rugate să consulte condițiile de trimitere și redactare a materialelor. (BNaR)
Ghidul LIBER pentru Citizen Science
Grupul de lucru LIBER Citizen Science are în lucru un ghid destinat bibliotecilor cu activități în zona de cercetare. Publicația își propune să ajute bibliotecile în demararea unor programe de tipul Citizen Science (activități prin care oameni obișnuiți contribuie la realizarea unui proiect științific, de obicei prin adunarea de date - mai multe despre Citizen Science găsiți aici sau în acest articol semnat șui de un fost cadru didactic de la secția de Științele Informării și Documentării din București). Primele două capitole ale viitorului ghid (Citizen Science Skilling for Library Staff, Researchers, and the Public și Library Infrastructures & Citizen Science) sunt deja disponibile online. Urmează în vară un capitol despre bunele practici în știință, iar în toamnă un capitol ce va prezenta linii directoare pentru dezvoltarea de programe de Citizen Science în biblioteci. (M.C.)
Cinci sfaturi pentru o cercetare mai bună
Bibliotecarii care lucrează cu elevi pot folosi acest articol care explică pe scurt care sunt pașii necesari în planificarea unei cercetări simple (cum ar fi cea necesară pentru un referat, spre exemplu). Articolul pornește de la necesitatea formulării corecte a subiectului de cercetat/întrebării la care se caută răspuns și continuă cu planificarea, identificarea surselor, necesitatea notițelor și importanța citării. (M.C.)
Gallica: 25 de ani de la înființare, 10 milioane de documente online
Pragul simbolic de 10 milioane de documente online, disponibile fără restricții de consultare a fost atins de Gallica, biblioteca națională digitală a Franței, la împlinirea a 25 de ani de la înființare.
Rezultatul proiectului lansat în 1997 de Biblioteca Națională a Franței, Gallica a adus alături de ea, până în prezent, 260 de instituții partenere.
La aniversarea unui sfert de veac de activitate, Gallica se laudă cu peste 5,8 milioane de ziare și periodice, peste 1,7 milioane de imagini, 850.000 de cărți și 500.000 de obiecte digitizate.
Conform comunicatului BnF, documentul cu numărul 10.000.000 încărcat în Gallica este Papillons de Émile-Allain Seguy, parte a unei colecții de aproximativ douăzeci de planșe colorate, realizate în 1925. Autorul a trăit în perioada1877-1951, iar opera sa a intrat în domeniul public în 2022.
Documentele ce se găsesc în Gallica pot fi accesate de public prin intermediul a trei instrumente diferite: o bară de căutare, un instrument de căutare avansată sau prin accesarea directă a colecțiilor curatoriate în funcție de arie geografică, tip de documente sau subiecte abordate.
În vederea promovării documentelor din Gallica, din 2009, biblioteca digitală a BnF postează articole pe un blog dedicat. (BNaR)
Legile lui Ranganathan în era inteligenței artificiale
Vera Oșoianu, colega noastră din Republica Moldova, ne semnalează într-o postare pe Facebook propunerea unui student indian de la specializarea biblioteconomie și știința informării, Parbat Chhetri, de adaptare a legilor lui Ranganathan la contextul utilizării în biblioteci a tehnologiilor bazate pe inteligența artificială. Intenția și curajul autorului, care și-a expus ideile într-un articol publicat recent, sunt de lăudat; rezultatul poate fi discutat, dar îi lăsăm pe cititori să-și formeze propria părere. (R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Congresul Internațional IFLA 2024
Orașul Dubai a fost ales să fie gazdă pentru Congresul Internațional IFLA din 2024.
În ultimii ani, IFLA și-a reafirmat angajamentul de a deveni o organizație cu adevărat globală, în acest sens făcând eforturi în a promova incluziunea geografică și culturală, în conformitate cu valorile sale fundamentale. Prin urmare, după 95 de ani de activitate, IFLA a decis să organizeze primul său Congres Internațional cu loc de desfășurare într-o țară arabă.
În comunicatul de presă ce anunță această alegere, Barbara Lison, președinte IFLA, declară: „În calitate de organizație globală, IFLA are rolul de a oferi un spațiu pentru schimburi de experiență între culturi, iar noi toți avem de câștigat atunci când putem asculta noi voci și perspective, precum și când împărtășim învățăminte din propria noastră activitate. Le sunt foarte recunoscătoare colegilor noștri din Dubai pentru că au făcut posibilă organizarea acestuia, pentru prima dată, în lumea de expresie arabă."
„Sunt încântat că în sfârșit Congresul Internațional IFLA ajunge în MENA și știu că cei care vor participa vor fi impresionați de nivelul de inovare și de cunoaștere din bibliotecile noastre. Acest Congres promite să lărgească și să aprofundeze schimburile dintre regiunea noastră și lume, în beneficiul tuturor”, spune Imad Bachir, Președinte al IFLA’s first MENA (Middle East and North Africa) Regional Division Committee. (BNaR)
Webinar: „Sustainable Development Goals and Library Associations: Europe”
Secțiunea Management of Library Association din cadrul IFLA (MLAS) organizează în data de 11 iulie 2023, în intervalul orar 2:30 – 4:00 (PM Amsterdam), webinarul cu titlul Sustainable Development Goals and Library Associations: Europe.
Bibliotecile sunt considerate acceleratori sustenabili în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite de Organizația Națiunilor Unite în cadrul Agendei 2030. Asociațiile de biblioteci sunt esențiale în susținerea agendei bibliotecilor în fiecare țară, iar misiunea MLAS este de a sprijini asociațiile de biblioteci pentru a deveni și mai puternice.
Webinarul (înregistrare aici) face parte dintr-o serie de astfel de evenimente organizate pe regiuni, evenimente ce urmează direcția strategică IFLA 1.1 Sublinierea puterii bibliotecilor în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. (BNaR)
Știință și informație
Schimbări majore în ediția 2022 a Journal Citation Reports
Ediția Journal Citation Reports publicată de Clarivate pe 28 iunie a.c. - JCR 2022 - vine cu câteva schimbări importante. Cea mai importantă modificare constă în faptul că revistele indexate în Arts & Humanities Citation Index (AHCI) și Emerging Sources Citation Index (ESCI) primesc factor de impact (FI). A doua modificare se referă la valoarea FI, care nu mai conține trei zecimale (așa cum eram obișnuiți până acum), ci una singură. Clarivate susține că acest lucru va încuraja cercetătorul să urmărească în selecția revistelor și alți indicatori decât FI. Mai este de reținut faptul că, până în anul 2024, revistele indexate în AHCI și ESCI nu vor fi încadrate în nicio cuartilă, așa cum sunt cele din Science Citation Index Expanded (SCIE), Social Sciences Citation Index (SSCI). Mai multe detalii puteți consulta aici.
La rândul ei, Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) furnizează anual, după lansarea fiecărei ediții JCR, informații privind numărul revistelor indexate în Web of Science Core Collection (SCIE, SSCI, AHCI și ESCI). Pe site-ul UEFSCDI este disponibilă, în prezent, lista revistelor românești indexate în ESCI (92 reviste) și valorile Journal Citation Indicator (JCI) pentru revistele românești indexate în JCR. Aceste informații pot fi consultate și descărcate aici. În funcție de valoarea indicatorului Article Influence Score (AIS), UEFISCDI urmează să ne facă cunoscută și clasificarea pe zone de culori (roșie, galbenă și albă) a revistelor indexate în JCR, pe subdomenii și cuartile corespunzătoare. (L.U.)
Declarația de la Lund privind accesul deschis la datele cercetărilor
Consiliul U.E. evidențiază necesitatea de a maximiza beneficiile rezultate ca urmare a producerii datelor de cercetare printr-un memorandum în care se subliniază importanța respectării principiilor FAIR (Findable, Accessible, Interoperable, Reusable) - mai multe despre aceste principii și despre rolul bibliotecilor în acest context găsiți în articolul Data Librarian, the Steward semnat de Nicolaie Constantinescu). Documentul, intitulat Lund Declaration on Maximising the Benefits of Research Data, atrage atenția asupra implementării lente a politicilor de date de cercetare deschise în Europa și a limitării accesibilității datelor, care are consecințe directe asupra inovării și competitivității. Printre măsurile sugerate în memorandum se numără:
monitorizarea implementării politicilor Open Science la nivel european, național și instituțional
îmbunătățirea coordonării și interconectării între infrastructurile de cercetare și infrastructurile digitale
realizarea de schimbări care să stimuleze practicile Open Science
îmbunătățirea adoptării principiilor FAIR prin oferirea de training și centre de suport pentru cercetători.
Dacă multă vreme s-a vorbit la nivel european despre Accesul Deschis și necesitatea tranziției spre această formă de publicare, discuția a trecut de ceva ani la următorul nivel (Știința Deschisă) cu tot ceea ce implică acest lucru - „deschiderea” - cu accentul pus pe accesibilizare și interoperabilitate - tuturor rezultatelor cercetărilor, de la primele rezultate experimentale și până la forma finală a eventualei publicații, promovarea publicării deschise etc. În prezent, U.E. se află la stadiul dezvoltării și implementării politicilor privind Știința Deschisă (inclusiv a politicilor de date deschise) la nivel național și instituțional. Măsura în care bibliotecile din zona de cercetare vor înțelege să-și asume acest rol va determina, poate, parcursul lor pe termen mediu și lung. (M.C.)
Dezinformarea pe teme științifice - o amenințare la adresa planetei
Un articol de pe platforma Axios, Worries mount about misinformation in science, ne prezintă în rezumat principalele subiecte abordate și concluziile unei reuniuni care s-a desfășurat în luna mai la Washington, în organizarea Fundației Nobel și a Academiei Naționale de Științe din SUA.
În esență, vorbitorii au tras un semnal de alarmă cu privire la impactul cu potențial dezastruos al scăderii încrederii în știință ca urmare a dezinformării și informării eronate, a căror manifestare constituie o amenințare existențială pentru planetă. Cauza principală, evidentă, este aceea că în media sociale, unde cei mai mulți americani (și nu doar ei) urmăresc știri și se informează, circulă o cantitate enormă de informații false pe subiecte științifice (ex. vaccinurile, schimbările climatice). Cercetările arată că mefiența în știință se corelează cu opțiunile politice, un procent foarte mic dintre republicani (24%) considerând că experții iau de obicei decizii mai bune cu privire la politicile care vizează probleme științifice, spre deosebire de democrați, unde procentul ajunge la 55% - nici acesta unul foarte dătător de speranțe.
În ceea ce privește posibilele soluții, ne-a atras atenția o idee enunțată de profesoara de științe politice Hahrie Han (Johns Hopkins University) asupra căreia merită reflectat: „Când ne gândim să combatem dezinformarea, trebuie să ne ocupăm nu numai de narațiuni și idei, ci și de infrastructura socială care stă la baza modului în care interacționăm cu informația”. (R.C.)
Miscellanea
DOOM 3, disponibil în curând online
DOOM 3 - dicționarul, nu jocul… - va fi în curând disponibil online pe site-ul doom.lingv.ro, după cum aflăm de la Adina Dragomirescu, directoarea Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române. Cea mai recentă ediție a Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic este deja accesibilă pe site, dar acesta nu a fost lansat oficial deoarece „am așteptat să încheiem procesul cu căutările active, ca să existe un avantaj al variantei online față de cea pe hârtie și față de varianta Dexonline, adică să avem niște atuuri, lucruri în plus pentru utilizatori”. În versiunea online „vor fi și alte lucruri, precum câteva căsuțe cu explicații, coloane pe care să scriem despre problemele frecvente de limbă, astfel încât să fie un instrument puțin mai complex”. Din articolul găzduit de platforma Edupedu aflăm și despre digitizarea altor instrumente lexicografice - Dicționarul tezaur al limbii române, disponibil în versiune anastatică și Dicționarul etimologic (DELR), al cărui conținut online se dezvoltă în paralel cu progresul elaborării lucrării (până acum au fost elaborate doar definițiile pentru literele A-D). (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 https://bibliofeed.substack.com La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Lenuța Ursachi (L.U.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
