BiblioFeed #50
11 septembrie 2023
Bine v-am regăsit!
În ciuda așteptărilor (vacanță, deh!), am avut o lună august agitată având în vedere faptul că diversele variante vehiculate în presă ale temutei „ordonanțe a austerității” au produs șoc și groază în instituțiile de cultură, inclusiv în bibliotecile publice. ANBPR a reacționat printr-un „memoriu pentru apărarea bibliotecilor”, asumat de către cei mai mulți dintre managerii bibliotecilor județene și depus la guvern, Ministerul Culturii și Ministerul Finanțelor Publice. Până la această dată nu este clar dacă perspectiva comasării bibliotecilor publice care au sub 50 de angajați cu muzeele, cu filarmonicile sau cu casele de cultură se va concretiza, dar vom afla curând. Care ar fi impactul anunțat al măsurilor de austeritate bugetară asupra domeniului culturii ne detaliază un studiu realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
Dar decât să ne întristăm, mai bine niște informații utile să vă furnizăm.
Ce aflați din acest număr al BiblioFeed:
Asociația Bibliotecarilor din România și-a ales noua conducere
A avut loc cea de-a treia ediție a Școlii de vară ASTRA
Ce controversă a produs o decizie a IFLA
Care este biblioteca publică a anului
De ce și ce anume le-a scris Barack Obama bibliotecarilor din SUA
Legătura posibilă dintre fotbal și biblioteci
Ce înseamnă „punctul de vedere neutru”…
… și multe altele, într-un număr mai bogat ca oricând - poftă de citit să fie!
Biblioteci românești
Conferința Națională a Asociației Bibliotecarilor din România - ediția a XXXIII-a
Luna septembrie a debutat cu un eveniment important - s-a produs alegerea noilor echipe de conducere a Asociației Bibliotecarilor din România, în cadrul conferinței naționale de la Timișoara (6-8 septembrie). Vom menționa aici doar ocupanții primelor trei poziții din conducerea asociației, restul numelor putând să le găsiți pe site-ul asociației, de îndată ce acesta va fi actualizat: președinte - dr. Carmen Pesantez (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București), secretar general - dr. Simona Bursașiu (Biblioteca Universității „Politehnica” din Timișoara), trezorier - Violeta Moraru (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București).
După această informație seacă, urmează o opinie formulată la persoana I, așadar foarte subiectivă, față de care cititorii noștri sunt invitați să-și exprime acordul sau dezacordul - am afirmat și cu altă ocazie în BiblioFeed că lipsa dezbaterilor pe teme și subiecte profesionale de actualitate este unul dintre lucrurile care nu fac bine domeniului nostru de interes. Câteva elemente de context: sunt membru al Asociației Bibliotecarilor din Învățământ - România (ABIR) - actuala Asociație a Bibliotecarilor din România (ABR) - din 1992, de pe vremea studenției. Din 1996, când preluam din gară participanții la conferința de la București și-i conduceam către locurile de cazare, până în 2019 am fost un membru activ, în sensul în care am fost implicat direct în organizarea a 15 conferințe naționale ale asociației (1997-2011) și am îndeplinit diverse funcții - secretar general (2003-2009), secretar executiv (1997-1999), membru al Consiliului de conducere (2003-2011) și secretar al secțiunii Cultura informației (2011-2019). Cunosc, așadar, atât ce presupune coordonarea activităților acestei asociații la nivel național și organizarea unor evenimente profesionale cu mai mulți sau mai puțin participanți cât și sentimentul de frustrare care poate să apară atunci când, deși știi că ai făcut tot ceea ce a depins de tine, apar nemulțumiri mai mult sau mai puțin justificate față de rezultatul eforturilor tale. Departe, deci, de mine dorința de a diminua meritele sau de a pune sub semnul întrebării bunele intenții ale celor care au organizat conferința din acest an de la Timișoara. Acestea fiind zise, consider că:
Includerea în programul de deschidere a conferinței a unui număr foarte mare de vorbitori „cu funcții”, în condițiile în care mulți nu au fost prezenți nici măcar online și nici nu și-au trimis reprezentanți care să-i înlocuiască, a lăsat aceeași impresie ca o reclamă înșelătoare. Lista notabilităților cărora li s-au trimis invitații de participare ni s-a „vândut” drept lista vorbitorilor.
Numărul participanților prezenți fizic a fost deprimant de mic. La fel ca în cazul învățământului hibrid, care e echivalent cu moartea pasiunii, desfășurarea hibridă a acestor evenimente nu face decât să încurajeze neparticiparea. Experiența pandemiei ne arată că prezența în online nu trebuie confundată cu participarea (la fel cum obținerea unei diplome de participare nu este echivalentă în mod obligatoriu cu dobândirea de cunoștințe). Implicarea în activitățile asociației se dovedește în primul rând prin prezența fizică, atunci când e nevoie - iar în acest an, desfășurându-se alegeri atât pentru conducerea asociației cât și pentru secțiunile profesionale, era nevoie de ea mai mult decât oricând. Oricum, modul în care s-a asigurat transmisiunea live a evenimentului a lăsat de dorit (asta ca să mă exprim elegant).
Comportamentul față de sponsorii conferinței a fost de natură să le testeze, și de această dată (pot invoca multe exemple similare de la conferințele anterioare), rezistența la frustrare și răbdarea: standurile dedicate lor au fost poziționate la un alt etaj decât cel la care circulau participanții, fără nicio semnalare vizuală (unul dintre sponsorii care chiar au organizat un stand și-a confecționat singur niște indicatoare), iar prezentările comerciale au fost incluse în program la final, când în aulă rămăseseră doar puține persoane.
La un asemenea eveniment, moderatorul nu este cineva care pasează cuvântul de la un vorbitor la altul, fără să se implice în vreun fel în desfășurarea lui și fără să controleze timpii alocați prezentărilor (moderator = „persoană care conduce cu imparțialitate o dezbatere”). În prima zi, prelungirea programului din plen a fost inacceptabil de mare, ceea ce pe lângă faptul că a fost obositor a făcut, așa cum menționam mai sus, ca la lucrările din finalul primei părți a zilei să asiste doar câteva persoane.
Ideea de a elimina din statutul ABR prevederea care vizează limitarea numărului de mandate consecutive ale persoanelor alese în conducerea asociației este extrem de păguboasă, din motive pe care nu cred că e cazul să le detaliez. La fel, intenția de a înființa poziții noi în organigrama asociației doar pentru că anumite persoane nu au mai putut candida anul acesta pentru o funcție de conducere din cauza numitei/hulitei prevederi.
Noul președinte al ABR, Carmen Pesantez, care are o importantă experiență profesională și managerială (a condus mulți ani Biblioteca Națională Pedagogică „I.C. Petrescu”) are misiunea, alături de echipa sa, să ducă mai departe activitatea asociației. ABR a progresat mult în ultimii opt ani în ceea ce privește organizarea activităților interne - evidența membrilor, colectarea cotizațiilor, diversificarea modalităților de comunicare etc. Dincolo de această modernizare instituțională, nu trebuie uitat că o asociație profesională se definește în primul rând prin membrii ei. Scăderea numărului membrilor ABR, în general, și a celor care sunt membri activi și nu doar plătitori de cotizații, în particular, ar trebui să constituie principala preocupare a noii conduceri. În opinia mea, ar trebui început cu un efort de (re)atragere în asociație a bunilor profesioniști care au părăsit-o dintr-un motiv sau altul - însăși cunoașterea acestor motive s-ar putea dovedi extrem de utilă pentru deciziile viitoare - și de (re)motivare a membrilor ABR să participe în mod activ la viața asociației. Lărgirea bazinului de membri activi ar ajuta, din perspectiva a ceea constituie unul dintre principalele obiective ale asociației - formarea continuă a membrilor săi - și la reconfigurarea și revitalizarea activității secțiunilor profesionale (R.C.)
Biblioteca de la Jilava
În cazul în care v-ați întrebat unde se documentau celebrii autori de literatură științifică din penitenciarele românești, unii cu performanțe la kilogram absolut remarcabile, un posibil răspuns îl găsiți în articolul din Libertatea dedicat bibliotecii din închisoarea Jilava. În caz că nu știați, există și o personalitate din domeniul nostru care a contribuit, în calitate de coordonator, la elaborarea unor asemenea lucrări. Lăsând gluma la o parte, bibliotecile de penitenciar reprezintă un tip de structuri infodocumentare specializate prea puțin cunoscute - poate și din cauza sistemului „închis” în care funcționează, aflate fiind sub tutela Ministerului de Interne. Una dintre puținele abordări ale temei le găsim în studiul lui Vlad Babei intitulat „Libertatea din spatele gratiilor: O descriere succintă a bibliotecilor din spațiul carceral”, publicat în revista Biblioteca nr. 6/2021 (partea I) și 1/2022 (partea a II-a). (R.C.)
Școala de vară ASTRA, la a treia ediție
Între 23 și 25 august 2023 s-au desfășurat la Sibiu lucrările celei de-a treia ediții a Școlii de vară ASTRA, organizată și găzduită de biblioteca județeană omonimă (vezi programul și detalii privind cursurile). Anul acesta s-au înregistrat mai multe premiere: pentru prima oară, printre lectori s-a regăsit un specialist din afara țării - dr. Milena Dobreva - iar participanților români care au reprezentat biblioteci din Sibiu, Galați și Cluj li s-au adăugat primii participanți din Republica Moldova, de la Biblioteca Municipală din Chișinău. (R.C.)
Despre implicarea bibliotecilor publice românești în educația copiilor din mediul rural
Platforma Republica semnalează o discuție cu Camelia Crișan, directorul executiv al Fundației Progress, în cadrul Podcastului de Fapte Bune. Fundația Progress este inițiatoarea proiectului național Code Kids prin care copii de 10 -14 ani din mediul rural învață programare în spațiile bibliotecilor publice, bibliotecarii fiind cei care le facilitează învățarea. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Banii vorbesc: următorul Congres IFLA se va desfășura în Dubai
Congresul IFLA din 2024 se va desfășura în Dubai, așa cum s-a decis inițial, în ciuda unui vot consultativ în care 68% dintre votanți s-au exprimat împotriva organizării lui în micuțul oraș din Emiratele Arabe Unite. În cadrul acestei reuniuni a organizației internaționale a bibliotecilor și bibliotecarilor care știu să plece capul va fi interzisă, printre altele, discutarea unor subiecte ce țin de sfera LGBT. Între timp, comitetul IFLA LGBT este trimis de către organizația-mamă (și ce mamă!) să-și organizeze propriul congres, într-o țară în care există libertatea de expresie. IFLA s-a justificat prin faptul că organizarea congresului în Emirate va permite participarea unor bibliotecari ce altfel nu ar fi putut fi prezenți din rațiuni financiare sau de viză. Adevărul e că Dubai e cunoscut drept o destinație ieftină!
Mai multe organizații, între care Asociația Bibliotecilor din Suedia au hotărât să nu participe la această ediție iar unele au hotărât deja să se retragă din IFLA. Aștept luări de poziție ferme și pline de verticalitate și în mediul bibliotecilor și biblioteconomiei românești. Glumesc, bineînțeles, dar poate că nu ar strica să ne întrebăm dacă considerăm libertatea de expresie un aspect fundamental al existenței bibliotecilor sau dacă suntem dispuși să fim reduși la tăcere pe diverse subiecte, în funcție de dorințele celor aflați la putere. Poate că faptul că nu se mai permite discutarea subiectelor LGBT la această conferință nu pare de o importanță majoră, dar unde tragem linia? Oare ar fi în regulă ca la o următoare ediție IFLA să se interzică femeilor să vorbească sau să contrazică un bărbat? Oare vom ajunge să trimitem listele de achiziții pentru aprobare la un factor de decizie politic? (M.C.)
Biblioteca publică a anului
În cadrul congresului său desfășurat în perioada 21-25 august 2023 la Rotterdam, Olanda, IFLA, în colaborare cu compania daneză de software Systematic, a acordat premiul Biblioteca publică a anului Bibliotecii „Gabriel García Márquez” din Barcelona. În acest an, în competiție au participat 16 biblioteci din 11 țări. Ceilalți finaliști au fost Parramatta Library at PHIVE din Australia, Shanghai Library East din China și Biblioteca Janez Vajkard Valvasor din Slovenia.
Biblioteca „Gabriel García Márquez” din Barcelona este o minune arhitecturală și funcțională, semănând cu un teanc de cărți deschise și servind drept centru comunitar pentru 240.000 de locuitori. Biblioteca câștigătoare se remarcă prin caracteristicile sale excepționale și prin contribuția pe care a adus-o în comunitatea locală.
Proiectată de Suma Arquitectura, biblioteca barceloneză seamănă cu un teanc de cărți deschise, cu pagini îndoite. Forma sa solidă și sculpturală este accentuată de o structură densă de panouri de lemn care asigură o iluminare unică, definind în același timp caracterul bibliotecii. Planul etajului este proiectat în mod inteligent, creând spații distincte care răspund unor nevoi și activități diferite.
Biblioteca pune accent în principal pe învățare și pe conexiuni sociale. În acest scop, ea oferă ateliere de creativitate, limbi străine și alfabetizare digitală. Prin facilitățile sale, care includ o aulă, un studio de radio, un atelier de gătit și un spațiu senzorial pentru copii și tineri, ea se adresează unei game largi de interese și experiențe. (BNaR)
Coreea de Sud calcă pe urmele SUA
36 de biblioteci publice dintr-o provincie din Coreea de Sud au fost nevoite să elimine șapte titluri ca urmare a unei cereri venite din partea guvernului local. Cărțile cenzurate acoperă (bineînțeles) subiecte precum educația sexuală și identitatea de gen. Ne rămâne să sperăm că politicienii din România nu vor găsi inspirație în acest gen de implicare în viața culturală. (M.C.)
Biblioteca Națională a Elveției arhivează articole din Wikipedia
Biblioteca din țară lui Chapuisat a început din 2020 un proiect prin care colectează și arhivează articole din Wikipedia referitoare la Elveția. Colecția include peste 125.000 de articole într-o formă „înghețată” (conținutul lor nu se mai actualizează, spre deosebire de versiunile din Wikipedia), inclusiv imagini, grafice, videoclipuri etc. și poate fi accesată prin portalul e-Helvetica. (M.C.)
Fotbal la bibliotecă
Mai multe biblioteci din Suedia au transmis în direct meciurile de la Campionatul Mondial ale selecționatei de fotbal feminin. Evenimentele s-au bucurat de succes în rândul unor categorii diverse de public (bătrâni, mame cu bebeluși, copii) iar bibliotecile au organizat special pentru această perioadă și rafturi cu cărți și filme despre fotbal. Din fericire, selecționata masculină a României face tot posibilul să nu pună bibliotecile din țară în situația de a decide dacă un astfel de eveniment este potrivit să fie găzduit în spațiile lor. (M.C.)
Carte revenită în colecția bibliotecii după 119 ani
Un exemplar din Tratatul elementar asupra electricității al lui Maxwell a revenit în colecția New Bedford Free Public Library din Massachusetts după 119 ani. Electrizanta lectură a ținut captivate generații întregi (bănuim) cu pasaje savuroase precum 𝑄 = 1 2 ∑(𝐸𝑃), unde 𝑄 este energia electrică a sistemului. Ne întrebăm doar cum s-ar calcula penalizarea pentru întârziere într-un astfel de caz și, mai ales, pe cine ar presa Mr. Bookman. (M.C.)
Scrisoarea lui Obama către bibliotecarii americani
În data de 17 iulie, fostul președinte al SUA s-a adresat printr-o scrisoare deschisă „bibliotecarilor dedicați și harnici ai Americii”.
Obama abordează subiectul mult discutat în ultima vreme al cenzurării accesului la anumite cărți în funcție de criterii ideologice: „Astăzi, unele dintre cărțile care mi-au modelat viața și pe cea a atâtor alții sunt contestate de persoane care nu sunt de acord cu anumite idei sau perspective. Nu este o coincidență faptul că aceste „cărți interzise” sunt adesea scrise de sau prezintă persoane de culoare, indigeni și membri ai comunității LGBTQ+ […] impulsul pare să fie acela de a reduce la tăcere, mai degrabă decât de a se implica, de a respinge, de a învăța de la sau de a căuta să înțeleagă opiniile care nu se potrivesc cu ale noastre. […] Dacă America - o națiune construită pe libertatea de exprimare - permite ca anumite voci și idei să fie reduse la tăcere, de ce ar trebui ca alte țări să se străduiască să le protejeze? În mod ironic, textele creștine și alte texte religioase - textele sacre pe care unii dintre cei care cer interzicerea cărților în această țară pretind că vor să le apere - sunt cele care au fost adesea prima țintă a cenzurii și a eforturilor de interzicere a cărților în țările autoritare. Nimeni nu înțelege acest lucru mai bine decât voi, bibliotecarii națiunii noastre. Într-un sens foarte real, voi sunteți în prima linie - luptând în fiecare zi pentru a pune la dispoziția tuturor o gamă cât mai largă de puncte de vedere, opinii și idei. Dedicarea și expertiza dumneavoastră profesională ne permit să citim și să analizăm liber informații și idei și să decidem singuri cu care suntem de acord. De aceea, vreau să vă mulțumesc tuturor pentru munca pe care o depuneți în fiecare zi - muncă care ne ajută să ne înțelegem unii pe alții și să ne îmbrățișăm umanitatea comună”.
Oare putem visa că vom auzi vreodată asemenea cuvinte din gura unui președinte al României? (R.C.)
Biblioteca de pe Lună
O colecție cu operele a peste 30.000 de artiști va fi plasată pe Lună în cadrul proiectului Lunar Codex. Colecția cuprinde artă contemporană, poezie, muzică și filme stocate pe medii digitale speciale și își propune să devină cea mai mare colecție de artă umană plasată în afara Terrei. Grupul mArcel așteaptă deschiderea acestei biblioteci pentru o vizită de lucru. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
„Biblioteca ULBS” nr. 2/2023
Semnalăm apariția celui de-al doilea număr (aprilie-iunie) al newsletter-ului trimestrial Biblioteca ULBS, editat de Biblioteca Universității Lucian Blaga din Sibiu. Publicația urmărește să păstreze legătura cu beneficiarii resurselor documentare și serviciilor pe care le furnizează biblioteca sibiană, furnizând informații utile și promovând evenimentele pe care le organizează sau găzduiește. (R.C.)
„Punctul de vedere neutru: o experiență de învățare”
Sub acest titlu, colegul nostru Mihai Constantinescu - cel mai tânăr și mai rebel component al grupului mArcel (n-am găsit altă rimă) - împreună cu Claudia-Maria Udrescu și Claudia Șerbănuță ne propun un ghid care se adresează în principal celor care editează Wikipedia și doresc să afle mai multe despre punctul de vedere neutru. Punctul de vedere neutru presupune „reprezentarea corectă, proporțională și, pe cât posibil, fără părtinire editorială, a tuturor punctelor de vedere semnificative care au fost publicate de către surse de încredere pe un subiect” (p. 4). În același timp, cunoașterea modalităților de abordare neutră a unor teme este utilă și în afara procesului de editare a articolelor din enciclopedia internetului, putând constitui și „un mod de antrenare sau educare a gândirii critice” și „un posibil punct de plecare în alfabetizarea media”, deoarece pot ajuta la recunoașterea intențiilor celor care elaborează diverse mesaje (p.4). Într-o vreme în care, pe linia pseudocomunicării din media sociale, cei mai mulți dintre semenii noștri vor să-și valideze și să-și impună propriile credințe drept adevăruri irefutabile, nemailăsând spațiu pentru dialog, punctul de vedere neutru invită la o abordare rece, nepărtinitoare, a subiectelor care ne interesează, un exercițiu extrem de util dacă vrem să ieșim din propriile bule și să ne bazăm opiniile într-o mai mare măsură pe fapte și dovezi.
Ghidul, care este accesibil atât din punct de vedere al stilului cât și al dimensiunilor (are doar 23 de pagini), a fost conceput în cadrul proiectului Grounding NPOV pillar in post-censored information ecology finanțat de Fundația Wikimedia și este pus la dispoziție sub licența deschisă CC BY SA 3.0. (R.C.)
Bibliotecile și inteligența artificială
Semnalăm două resurse pe această temă: New Librarianship and AI, o prezentare în format video realizată de către cunoscutul R. David Lankes și bibliografia Artificial Intelligence and Libraries compilată de Charles W. Bailey, Jr. pe Digital Scholarship, un site care constituie în integralitatea lui o resursă extrem de valoroasă și utilă pentru cei interesați de informația digitală, în general. (R.C.)
Interviu cu Lidia Kulikovski
Ziarul Național din Republica Moldova găzduiește un interviu cu Lidia Kulikovski, „specialist în biblioteconomie, bibliologie, conferențiar universitar, doctor în știinţe pedagogice, ex-director general al Bibliotecii Municipale (BM) „B.P. Hasdeu” , cu ocazia împlinirii a 50 de ani de activitate. „Doar în bibliotecă poți să fii în trecut, în prezent și în viitor, simultan. Doar în bibliotecă trăiești starea și experiența serendipității – atunci când cauți ceva anume și găsești alte surse, mai interesante, mai atractive, când descoperi adevărate comori. Doar biblioteca creează memorie locală, valorifică trecutul prin studii și cercetări, nu numaidecât științifice, ci prin conversații comunitare, relații și implicare a oamenilor, prin poveștile lor de viață, de reușită sau eșec”, este crezul acestei specialiste care a avut o contribuție decisivă la reconfigurarea activității bibliotecilor de dincolo de Prut după momentul 1989. (R.C.)
Bibliographic References and Vocabularies Related to Genre/Form
Grupul de lucru dedicat subiectului și formei din cadrul Secțiunii IFLA specializată în analiza și accesul la subiect a publicat o nouă actualizare a documentului Bibliographic References and Vocabularies Related to Genre/Form, o compilație de articole ce își propune să servească ca introducere și referință de bază pentru bibliotecarii și profesioniștii din domeniul informației interesați să afle mai multe despre terminologia folosită în domeniul subiectului/formei ca modalități de acces pentru utilizatorii de bibliotecă.
Compilația va fi actualizată anual. Bibliotecarii și profesioniștii din domeniul informației pot sugera resurse pentru a fi incluse în documentul centralizator folosind formularele pentru referințe bibliografice și pentru vocabulare. (BNaR)
Document Delivery and Resource Sharing: A Global Perspective - raport IFLA
Secțiunea IFLA Document Delivery and Resource Sharing a publicat raportul Document Delivery and Resource Sharing: A Global Perspective.
Această publicație este menită să ofere bibliotecarilor, profesioniștilor din biblioteci, profesorilor, cercetătorilor și studenților din universități și organizații de cercetare, cât și altor părți interesate, o bază în ceea ce privește principiile, practicile și managementul partajării resurselor.
Raportul oferă o imagine de ansamblu a situației actuale în acest domeniu, inclusiv a principalelor tendințe, provocări, oportunități și priorități, și încearcă să abordeze punerea în comun a resurselor la nivel internațional, explorând situația actuală a sistemelor europene și internaționale precum și a legilor care le reglementează, incluzând, de asemenea, studii de caz și bune practici din diferite țări. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
Webinar: Access to Knowledge – A Matter of Equity
Knowledge Equity Network (KEN), o nouă inițiativă internațională care se angajează să reducă inegalitățile prin creșterea accesului la cunoaștere, organizează în data de 19 septembrie 2023, de la 14:00-15:00 (CEST), webinarul Access to Knowledge – A Matter of Equity.
Evenimentul va aduce în atenție și va analiza modul în care Declarația privind echitatea cunoașterii sprijină cauza accesului liber la cunoaștere, făcând legătura, în special, cu activitatea organizației Knowledge Rights 21, care se concentrează pe reformarea reglementărilor în beneficiul educației și cercetării.
Webinarul va explora obiectivele KEN, în calitatea sa de catalizator pentru activitatea semnatarilor Declarației care reunește instituții de învățământ superior, profesioniști, finanțatori, editori și alte organizații care împărtășesc aceleași idei. Participanții vor afla, de asemenea, cum pot contribui și cum se pot implica în atingerea acestor obiective. (BNaR)
Miscellanea
Tanna, aplicația care facilitează circulația cărților
Tanna, „invenția” unui programator clujean, este o aplicație gratuită pentru dispozitive mobile care se poate descărca din Google Play sau App Store și care facilitează circulația cărților, permițându-le utilizatorilor să facă schimb, să le doneze sau să le vândă, după cum aflăm pe portalul Cluju.ro. (R.C.)
Să vorbim despre cărți
În pofida denumirii sale, Let’s talk about books nu este o resursă în limba engleză ci un blog la care contribuie în principal profesori, cercetători și studenți români din domeniul filosofiei. Aici găsim recenzii, recomandări și liste de lecturi sau dezbateri pe marginea unor cărți și idei. Ne-a atras atenția serialul Jurnal de bibliotecă semnat de profesoara Dana Jalobeanu (Universitatea din București), care își descrie experiențele de cititor la British Library în postările August la British Library, Cum se formează un cititor, Studenții și Refugiul. (R.C.)
„O să fiu mereu de partea bibliotecilor” - Neil Gaiman
Scriitorul britanic cunoscut pentru pasiunea sa pentru biblioteci a acordat un interviu pentru I love Libraries în care vorbește, printre altele, despre importanța bibliotecilor, benzi desenate, cenzură și filme. Interviul este plin de pasaje care au potențialul de a deveni citate viralizate (la fel ca deja celebra comparație între Google și bibliotecă), începând chiar cu răspunsul la prima întrebare în care Gaiman descrie procesul prin care se naște un cititor de fantasy și sci-fi:
You read The Wind in the Willows. You read Alice in Wonderland. And you want more of whatever that is, that feeling of wonder, that feeling of escape, that feeling of being able to get away from this world and visit others.
(M.C.)
Obiecte dispărute din colecția British Museum
În urma unei investigații, British Museum a descoperit că aproximativ 2000 de obiecte din colecția sa sunt „sunt dispărute, furate sau deteriorate”. Nu toate obiectele dispărute erau catalogate și înregistrate corect (da, se întâmplă și la case mai mari…) ceea ce îngreunează procesul de recuperare și sugerează posibilitatea implicării unor persoane care cunoșteau situația. Mai multe voci au criticat starea colecției British Museum, susținând inclusiv că muzeul a ales „în mod deliberat să investească în cataloage lucioase și evenimente” în detrimentul înregistrării obiectelor din colecție. (M.C.)
Actul legislativ privind serviciile digitale
Începând din 25 august, în Uniunea Europeană a intrat în vigoare Digital Services Act (Actul legislativ privind serviciile digitale), noua lege de reglementare a internetului, care conține între altele prevederi privind confidențialitatea datelor, dezinformarea, discursul instigator la ură și eliminarea conținutului dăunător sau ilegal de pe platformele online, urmărind „să creeze un spațiu digital sigur pentru cetățeni și pentru întreprinderi” (semnalare: newsletterul Misreport) (R.C.)
Dreptul de autor în era inteligenței artificiale
Un tribunal din SUA a decis că arta generată de inteligența artificială nu intră sub incidența copyrightului deoarece nu este creația unei persoane. Rămâne de văzut în ce măsură această interpretare a legii va fi cea finală sau dacă vor apărea legi specifice, precum și modul în care legislația internațională se va adapta noilor realități. (M.C.)
BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397
La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR)
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.