După cum au aflat abonații noștri (dar și cei care ne citesc fără a fi abonați), săptămâna trecută am lansat o nouă secțiune a newsletter-ului, intitulată Bibliotecari plecați de-acasă, unde ne propunem să publicăm impresiile colegilor care ajung să viziteze bibliotecile lumii. Pentru acest lucru ne bazăm, evident, pe contribuțiile celor care ne citesc. Așadar, dacă ați vizitat biblioteci care v-au impresionat, fie ele din țară sau din străinătate și doriți să vă împărtășiți impresiile și fotografiile realizate cu această ocazie, o puteți face trimițând contribuția dumneavoastră la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com.
Biblioteci românești
Litere 160 sau bucuria unui eveniment profesional de substanță
Axa Științe ale Informării și Documentării din cadrul colocviului aniversar Litere 160, ale cărui lucrări s-au încheiat în urmă cu două zile, a oferit ocazia întâlnirii specialiștilor din bibliotecile și învățământul de specialitate românesc din diverse colțuri ale țării cu studenți, doctoranzi și alte persoane interesate de subiectele abordate.
Au fost două zile intense de comunicări și discuții pe teme profesionale care au sporit zestrea de cunoștințe a celor prezenți și, poate, au sădit semințele unor viitoare proiecte și cercetări. Au fost prezentate concluziile unor cercetări originale, sinteze pe teme de actualitate ale profesiei, au fost evocați specialiști marcanți ai domeniului, s-au născut polemici amicale sau mai ascuțite, au fost zâmbete și încruntări, s-au stabilit noi contacte profesionale, într-un cuvânt, așa cum a subliniat decanul Facultății de Litere, conf. univ. dr. Cristina Bogdan, în discursul de închidere a colocviului, s-a reafirmat și consolidat sentimentul de apartenență la o comunitate și, după anii în care am fost obligați să stăm departe unii de ceilalți, am simțit bucuria de a fi împreună. Cei care ar fi putut participa dar n-au făcut-o din comoditate au ce regreta.
Între altele, am avut bucuria să constatăm - dincolo de aprecierile sub formă de like la postările noastre de pe platforma Substack și din mesajele pe care le-am primit în privat - că atât BiblioFeed cât și Școala de Vară ASTRA, un alt proiect în care este implicat grupul mArcel, trezesc interesul comunității profesionale: în comunicarea sa Standarde de competențe în domeniul analizei și accesului la subiect în biblioteci universitare pe care a prezentat-o în cadrul colocviului, dr. Victoria Frâncu a menționat cele două proiecte printre modalitățile de dezvoltare a competențelor profesionale. (R.C.)
Biblioteca Națională a României, printre câștigătorii grantului Hidden Stories oferit de CENL
Hidden Stories este un fond înființat temporar de The Conference of European National Librarians (CENL) pentru susținerea unor proiecte derulate de organizațiile membre, în scopul colectării, prezervării, cercetării și promovării poveștilor despre, cu sau legate de comunități subreprezentate în colecțiile lor. Scopul acestui fond este acela de a încuraja și de a sprijini colaborarea cu comunitățile subreprezentate în vederea asigurării păstrării poveștilor lor pentru generațiile viitoare.
În această rundă, ultima pentru acest program, Comitetul Executiv CENL, în urma evaluării tuturor aplicațiilor primite, a decis acordarea a trei granturi în loc de două. Au fost selectate proiectele depuse de Biblioteca Națională a Croației, Biblioteca Națională a Greciei și Biblioteca Națională a României.
Proiectul Bibliotecii Naționale a României ce va fi realizat cu ajutorul acestui grant este Femeia și avatarurile ei profesionale. Reprezentări în presa comunistă, rezumat astfel: în România, ca în toate țările comuniste, s-a acordat o mare atenție rolului femeii în noile domenii profesionale. Presa vremii, urmând principiile ideologice ale regimului, a construit prin imagini și texte tipologia femeii muncitoare. Proiectul va selecta materiale vizuale (text și imagine) care ilustrează stereotipurile de gen ale femeii. Cele mai reprezentative imagini vor fi scanate și transpuse într-o expoziție virtuală. (BNaR)
(Mai) nimic despre Zilele Bibliotecii Naționale a României…
… nu pentru că n-am vrea să vă spunem mai multe despre acest eveniment, care s-a desfășurat în zilele de 2 și 3 noiembrie sub o temă foarte incitantă - Este nevoie de design în bibliotecă? - ci pentru că suprapunerea lui cu aniversarea Literelor bucureștene ne-a împiedicat să participăm, iar materialul promis de Biblioteca Națională pentru a fi inclus în BiblioFeed nu a sosit până la închiderea ediției. (R.C.)
Club de lectură inspirat de Fetele Gilmore
Două eleve de liceu de 17 ani au pus bazele unui club de lectură bazat pe lista titlurilor pe care le citea personajul Rory Gilmore din serialul Fetele Gilmore, după cum aflăm din Libertatea/Școala9. Clubul a ajuns acum la zeci de membri din orașe diferite din țară care se întâlnesc și discută online constant despre cărțile citite și au reușit chiar să organizeze o întâlnire fizică. Bineînțeles, însă, că până și o astfel de știre constituie un prilej de răutăți gratuite pentru unii luptători din rubrica de comentarii. Pe lângă clasicele misoginii și înjurături, un comentariu mi-a atras atenția: „Atâtea fițe la tinerii ăștia... Sa pună mana sa citească literatura clasica!” Carevasăzică, persoana care a scris acest comentariu consideră că tinerele trebuie să citească literatura clasică și nu cărțile din lista Rory Gilmore. Că lista respectivă conține volume precum 1984, Anna Karenina, Alice în Țara Minunilor, Catch-22, Crimă și pedeapsă, Etica lui Spinoza și așa mai departe e probabil mai puțin important pentru că, în mod evident, comentatorul de meserie nici nu are habar despre ce cărți e vorba. Important e doar împroșcatul cu noroi. Din fericire, clubul de lectură continuă, o duce bine-mersi și poate-poate ajunge sursă de inspirație.
(Dacă vă întrebați de ce am publicat știrea în cadrul acestei rubrici, ne place să credem, deși în sursa ei nu se face nicio mențiune în acest sens, că măcar o parte dintre cărțile vizate de clubul The Rory Bookshelf au fost sau vor fi împrumutate din biblioteci…) (M.C.)
Biblioteci din lumea largă
Bibliotecarii de la NYPL ne arată tatuajele
Bibliotecarii de la New York Public Library își arată tatuajele inspirate de cărți și literatură într-o postare pe blogul bibliotecii publice americane. În seria de tatuaje găsim numeroase citate, un portret al lui Kafka, un fișier de catalog și teancuri de cărți. Oare să inaugurăm o rubrică cu tatuajele bibliotecarilor români? :) (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Ghid pentru trecerea la știința deschisă
Colegii de peste Prut ne dăruiesc lucrarea Elaborarea și implementarea politicilor instituționale privind Știința Deschisă: Ghid pentru organizații de cercetare semnată de Nelly Țurcan și Natalia Cheradi. Lucrare apărută anul trecut la Chișinău sub egida Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale din Republica Moldova și pusă la dispoziție sub licența deschisă CC BY-SA 4.0 în depozitul digital Zenodo prezintă un interes special pentru personalul din bibliotecile universitare și specializate de cercetare care trebuie să susțină nevoile infodocumentare ale utilizatorilor, în contextul în care mișcarea pentru știința deschisă câștigă din ce în ce mai mult teren. În cuprins:
Cum să valorificați cercetarea prin Știință Deschisă
Avantaje oferite de Știința Deschisă
Caracteristicile Științei Deschise
Pași pentru a începe practicarea Științei Deschis
Cum să utilizați Știința Deschisă în practică
Costurile și efortul Științei Deschise
Rolul Științei Deschise în evaluarea muncii de cercetare
Ce este o politică privind Știința Deschisă?
De ce este necesară o politică privind Știința Deschisă?.
Set de instrumente pentru factorii de decizie la nivel de instituție pentru a sprijini proiectarea și adoptarea politici privind Știință Deschisă
Model de politică instituțională privind Știința Deschisă
Proiect de politică privind Știința Deschisă pentru organizațiile de cercetare
(R.C.)
Aplicații ale inteligenței artificiale în biblioteci
Secțiunea Information Technology a IFLA și Biblioteca Națională și Universitară din Slovenia au organizat un webinar dedicat soluțiilor pe care inteligența artificială le poate oferi bibliotecilor. Înregistrarea integrală a webinarului (desfășurat în limba engleză) este disponibilă pe YouTube. (R.C.)
Apel de lucrări în vederea publicării unui număr special al IFLA Journal dedicat tendințelor din cercetare
IFLA Journal și IFLA Academic and Research Libraries Section au lansat un apel de lucrări pentru o ediție specială axată pe tendințele actuale din bibliotecile universitare și de cercetare. Acest număr al IFLA Journal va acoperi tendințele în cercetare, de la inițiative de comunicare academică la inteligența artificială, la impactul cercetării și multe altele.
Lucrările pot fi axate pe subiecte precum: inovație, servicii legate de accesul deschis, managementul datelor de cercetare, integritatea cercetării, AI și ChatGPT, analize sistematice ale literaturii de specialitate etc.
Termenul limită până la care pot fi trimise propunerile de lucrări este 30 decembrie 2023.
IFLA Journal este o publicație internațională axată pe articole de specialitate ce privesc serviciile de bibliotecă, dar și alte chestiuni sociale, politice și economice cu impact asupra accesului la informație prin intermediul bibliotecilor. Revista publică articole de cercetare, studii de caz și eseuri ce reflectă din perspectivă internațională un spectru variat de teme specifice profesiei de bibliotecar. Toate articolele publicate sunt supuse procesului de peer-review. Articolele sunt publicate în engleză. Rezumatele vor fi traduse de echipa IFLA în arabă, chineză, franceză, germană, rusă sau spaniolă.
IFLA Journal este publicat de Sage Publications și este revista oficială a IFLA, având un public internațional format din instituții academice, organizații profesionale și membri IFLA. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
#RLUK24 Virtual Conference: 20-22 March 2024 – apel de lucrări
Conferința RLUK24, cu tema New Frontiers: The expanding scope of the modern research library se va desfășura online, în perioada 20-22 martie 2024.
Rolul bibliotecilor de cercetare continuă să se extindă pe măsură ce tehnologia avansează și așteptările comunității de cercetare cresc. La fel ca în multe alte sectoare, inteligența artificială are potențialul de a schimba semnificativ procesul de cercetare, diseminarea rezultatelor acesteia și fluxurile de lucru. RLUK24 urmărește să analizeze potențialul inteligenței artificiale, dar și implicațiile unei schimbări atât de rapide și semnificative.
Conferința RLUK24 este un eveniment internațional, deschis tuturor celor interesați, o oportunitate excelentă pentru profesioniștii din biblioteci de a se întâlni, discuta și dezbate, în încercarea de a contura caracteristicile bibliotecii de cercetare a secolului XXI. Sunt invitați să trimită propuneri de lucrări toți cei preocupați de viitorul bibliotecilor de cercetare, lucrări care să se încadreze în următoarele teme principale:
inovație și inteligență artificială în bibliotecă;
rolul bibliotecii în punerea în aplicare a strategiei instituționale;
revoluția transformărilor digitale.
Formate pentru care se acceptă propuneri:
lucrări;
ateliere interactive;
mese rotunde;
provocări;
hackathon.
Aplicanții selecționați vor fi eligibili pentru bilete de conferință gratuite (maxim două persoane pentru lucrări, până la patru pentru ateliere și hackathon, până la cinci pentru mese rotunde și provocări). RLUK nu va acoperi niciun alt cost adițional.
Criterii de jurizare:
relevanță;
modalitate de abordare;
gândire inovativă.
Aplicațiile pot fi trimise până vineri, 1 decembrie 2023, prin intermediul formularului online. (BNaR)
Știință și informație
Pentru acorduri mai avantajoase cu editurile comerciale de publicații științifice
Instituțiile de învățământ superior din Suedia reprezentate în Association of Swedish Higher Education Institutions (SUHF) împreună cu consorțiul Bibsam caută modalități mai convenabile de tranziție la accesul deschis, considerând că acordurile transformative (acordurile de tip „citește și publică”) nu reprezintă o soluție sustenabilă financiar. Sunt vizate în principal revistele hibride, prin care editurile câștigă atât din taxele de procesare cât și din abonamente. Recomandările principale grupului de lucru Beyond transformative agreements (BTA) al SUHF din recentul raport Charting Sweden's path beyond transformative agreements – analysis and proposals for strategic direction este de a evita publicarea în acest tip de reviste și a le alege doar pe cele cu acces deschis integral, punerea la dispoziție a unei platforme de publicare independente precum Open Research Europe (ORE), îmbunătățirea oportunităților de migrare a revistelor deținute de cercetători de la editurile tradiționale către alte platforme și continuarea eforturilor de soluționare a problemelor legate de copyright în contextul accesului deschis. (R.C.)
Webinar LIBER despre rolul bibliotecilor în Citizen Science
Pe 27 noiembrie, LIBER organizează împreună cu SciStarter (hub pentru cei implicați în citizen science/știința cetățenească) un webinar referitor la rolul bibliotecilor în valorizarea și diseminarea rezultatelor științei cetățenești. Webinarul va arăta cum pot bibliotecile să sprijine proiectele de știință cetățenească prin accesibilizarea datelor și a publicațiilor, oferirea de expertiză în lucrul cu metadate, facilitarea implicării voluntarilor și altele. Mai multe informații despre înregistrare găsiți la link-ul dedicat. (M.C.)
Miscellanea
O conversație cu Jon Fosse
Excelentul site Music&Literature a publicat în 2019 un interviu cu recentul nobelizat Jon Fosse realizat de editorul cărților sale din Norvegia, din care aflăm cum a început să scrie teatru pentru că era falit, despre nevoia sa de a scăpa de atenția publică, opiniile sale despre scris dar și surprinzător de multe aspecte legate de viața personală. (M.C.)
Murakami despre ziduri, fake news și puterea literaturii
Aflat în Oviedo pentru a primi Premiul Prințesei Asturiei pentru literatură, Haruki Murakami a oferit un interviu în care a vorbit despre situația din Israel și Palestina, fake news, premii și literatură. Autorul japonez s-a referit, printre altele, la nevoia de „informație înceată și metaforică” pentru a ne înțelege realitatea în care trăim și, în privința fake news, la capacitatea oamenilor care „au dobândit povești adevărate” de a „vedea prin minciuni”. (M.C.)
Rio de Janeiro a fost desemnat Capitală Mondială a Cărții pentru anul 2025
Programul Capitala Mondială a Cărții a fost inițiat de UNESCO cu scopul de a încuraja și promova activități din sfera cărții și a lecturii cu impact local, dar și global. De aproape un sfert de secol, în fiecare an, un oraș din lume este desemnat drept Capitală Mondială a Cărții, prezentându-și activitatea de promovare a creativității, de asigurare a accesului la carte și cultură și de schimbare durabilă a vieții cetățenilor săi.
După cum a anunțat UNESCO într-un comunicat de presă, orașul desemnat drept cel de-al 25-lea deținător al titlului va fi Rio de Janeiro. Acesta îl va prelua de la orașul Strasbourg, în aprilie 2025.
În proiectul său de candidatură, Rio de Janeiro s-a concentrat pe utilizarea cărților și a bibliotecilor pentru promovarea incluziunii, cu un accent deosebit pe tineri și valorificarea tehnologiei.
IFLA salută călduros decizia de desemnare a orașului Rio de Janeiro în calitate de capitală mondială a cărții în 2025 și așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu colegii brazilieni pentru a aduce beneficii de durată bibliotecilor și utilizatorilor lor. (BNaR)
Proiectul Bosch de conservare și cercetare
Operele lui Hieronymus Bosch sunt disponibile online, la o calitate excepțională prin intermediul unui proiect de conservare și cercetare. Bosch Project oferă celor interesați acces la picturile artistului olandez prin reproduceri digitale cu o rezoluție înaltă însoțite de explicații. De asemenea, sunt disponibile versiuni fotografiate în infraroșu și reflectografii în infraroșu care ne permit să vedem ce se ascunde în spatele părții vizibile a picturilor: aspecte legate de modul de lucru al artistului, schițele desenate înainte de realizarea picturilor și alte detalii. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: Lenore Edman from Sunnyvale, CA, CC BY 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by/2.0>, via Wikimedia Commons La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
.jpg){kind=link}
