BiblioFeed #58
15 ianuarie 2024
Echipa BiblioFeed vă urează un an nou așa cum și-l dorește și ei: cu sănătate (că-i mai bună decât toate) și împliniri nenumărate, printre care să se regăsească și unele (de preferat multe) profesionale.
Pentru 2024 ne-am propus, între altele, să atingem cifra de 600 de abonați (în acest moment avem 516). Ne puteți ajuta în acest sens redistribuind postările de pe pagina noastră de Facebook sau semnalând apariția noilor numere ale newsletterului. Nu uitați nici de pagina noastră de Instagram, pe care ne străduim s-o activăm. Reamintim faptul că abonarea, care vă asigură primirea pe mail a fiecărei apariții din newsletter, este gratuită.
Ilustrăm acest prim număr cu câteva infografice prin care bibliotecile publice de la noi își prezintă sintetic realizările din anul care s-a încheiat, pe care le-am descoperit datorită Claudiei Șerbănuță. Prin Fundația Progress și EduCaB, cu ceva vreme în urmă s-au organizat niște ateliere despre utilizarea infograficelor în biblioteci, în scop de raportare. Cele pe care le veți vedea mai jos sunt rezultatul respectivei instruiri. Nu putem decât să salutăm ideea de a face astfel activitatea bibliotecilor mai vizibilă în ochii publicului larg, deseori ignorant în privința serviciilor pe care acestea le furnizează.
Nu putem trece mai departe fără să amintim că 15 ianuarie este Ziua Culturii Naționale, drept pentru care vă dorim să aveți parte de o sărbătoare cu cât mai puține festivisme fără fond, limbaj de lemn, discursuri politicianiste și lacrimi de crocodil vărsate pe altarul geniilor naționale de cei care le citează fără să le fi citit. Cam greu, știm.
Biblioteci românești
Modificările la legea bibliotecilor, în dezbatere publică
Anul bibliotecar 2024 începe la noi în trombă cu proiectul de modificare a Legii bibliotecilor, aflat în dezbatere publică până la 2 februarie 2024 (deci încă vreo două săptămâni și jumătate de la data apariției acestui număr).
Datorită efortului lui Valentin Smedescu, avem acces pe Facebook la o sinteză a modificărilor propuse, însoțită de comentariile sale a căror concluzie generală este: „Nu pare o lege ,,mai rea” – cel puțin în prevederile referitoare la bibliotecile publice -, dar ar trebui analizată cu atenție de către toți cei interesați, pentru a fi îmbunătățită prin părțile esențiale”. Găsim în respectiva postare trimiteri (link-uri) la toate documentele relevante precum și informații privind modul în care pot fi formulate observații:
Opiniile asupra propunerilor legislative aflate în consultare publică pot fi trimise:
- în scris la adresa: Senatul României, Calea 13 septembrie, nr.1-3, Sector 5, Bucureşti respectând formularul https://www.senat.ro/PAGINI/format.pdf
- prin fax la 021 315 8942, completând același formular
- prin email la infopub@senat.ro, completând formularul și atașându-l la email
- depuse personal la Sediul Senatului României, Biroul de Relații Publice.
Așadar, în cazul în care aveți idei de îmbunătățire a proiectului de modificare a legii, acum este momentul. (R.C.)
PNRR pentru biblioteci
S-a lansat al doilea apel din cadrul PNRR care prevede finanțare pentru transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale. Proiectele, prin care se pot obține până la 281.000 de euro, trebuie depuse până la sfârșitul lui ianuarie și trebuie implementate până la mijlocul lui 2026. (M.C.)
„10 biblioteci de nota 10”
Fundația „Dan Voiculescu” a anunțat în luna noiembrie lansarea concursului național 10 biblioteci de nota 10, prin care școlile și liceele din întreaga țară au șansa să își modernizeze și doteze bibliotecile cu mobilier și un nou fond de carte. Se mai pot face înscrieri până la data de 20 ianuarie. (R.C.)
Biblioteca CNSAS
Dacă sunteți interesați să consultați peste 8.000 de publicații din fondul fostei poliții politice a regimului comunist, o puteți face în cadrul Bibliotecii Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Biblioteca a fost constituită în anul 1913, ca sursă de documentare pentru angajații Ministerului de Interne și a stat la baza constituirii Bibliotecii Securității. Din cele 12.000 de titluri existente în fondul de bibliotecă din 1969, CNSAS a preluat în custodie peste 6.000 de volume, la care s-au adăugat titluri predate către CNSAS în anul 2005. Printre titluri puteți găsi inclusiv cataloage de noutăți intrate în Biblioteca Centrală de Stat în anii ‘70, iar în Fondul Manuscrise, disponibil și el în cadrul bibliotecii, însemnări, studii și poezii ale lui Ion Negoițescu sau Paul Goma.
Cărțile din Fondul Bibliotecă al CNSAS sunt puse la dispoziția cercetătorilor acreditați la sala de lectură a instituției. (C.P.)
TEDx Talks cu Victor Miron
Victor Miron, inițiatorul campaniei „Cărțile pe față” și al altor inițiative de promovare a lecturii și de susținere a accesului la carte, a vorbit la TEDx Talks Copou despre problemele bibliotecilor rurale și cum încearcă să-i ajute pe copiii din acest mediu. Pornind de la principiul că Fiecare copil merită o bibliotecă, Victor duce gratuit cărți copiilor care locuiesc la sat prin intermediul unor biblioteci mobile. După cum a anunțat și într-o postare pe Facebook, el urmărește acum să dezvolte proiectul BookTruck cu încă două bibliobuze.
Îl putem ajuta pe Victor Miron să-și ducă mai departe generoasa inițiativă donând cărți, înscriindu-ne ca voluntari pentru proiect și/sau printr-o donație. Donațiile se pot face trimițând un SMS cu textul BIBLIOTECA la 8845 (pentru o donație recurentă de 2 euro/lună) sau cu cardul pe booktruck.ro. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Noile biblioteci publice ale Europei ca „locuri de întâlnire a minților”
În articolul Libraries for the future: Europe’s new wave of ‘meeting places for the mind din ediția din 8 ianuarie a The Guardian, Jon Henley descrie noua clădire a bibliotecii publice din Gent (De Krook), care se adaugă altor edificii similare precum cele din Helsinki (Oodi), Aarhus (Dokk1) sau Oslo (Deichman Bjørvika). Atât arhitectura lor cât și organizarea și amenajarea spațiilor reflectă schimbarea de mentalitate din ultimele decenii în ceea ce privește funcțiile bibliotecii unei comunități locale, care se regăsește atât de bine în cuvintele lui Els Van Rompay (De Krook):
„Aceasta este mai mult decât o bibliotecă, deși cărțile sunt esența ei. Este, de asemenea, un loc de învățare, de conectare, de dezvoltare, de colaborare. Sau pur și simplu un loc pentru a fi. Un loc de întâlnire pentru mințile noastre”.
(R.C.)
Peripețiile British Library: cunoașterea sub atac
15 ianuarie 2024 marchează reluarea serviciilor de acces la bazele de date pe care British Library le pune la dispoziția tuturor cercetătorilor interesați. Acest anunț a fost făcut pe data de 10 ianuarie în articolul de pe blogul Knowledge Matters. Poate că un astfel de anunț ar fi fost unul de rutină, ca urmare a unui backup general sau a unei operațiuni de mentenanță. Din nefericire, reprezintă reluarea serviciilor după un eveniment care implică un atac cibernetic petrecut cu mai bine de două luni în urmă.
Este 28 octombrie, 2023. Serviciile electronice ale bibliotecii prezintă disfuncționalități. Două zile mai târziu sunt întrerupte. Atacul este atribuit unui grup de criminalitate informatică specializat în ransomware intitulat Rhysida, care a amenințat cu licitarea datelor obținute, pe care le evaluau la 20 Bitcoin, aproximativ £596,459 la acea dată. Conform articolului din New Yorker dedicat incidentului de securitate de la BL, Rhysida este un grup de mercenari care au făcut mai multe victime. Licitația s-a desfășurat pe dark web1, fără a se ști în acest moment dacă datele au fost achiziționate de cineva. Respectivele date proveneau din departamentul de resurse umane, majoritatea lor fiind pașapoarte și alte documente de identificare ale angajaților.
British Library împreună cu National Cyber Security Centre (NCSC) și Metropolitan Police desfășoară investigații pentru a descoperi cât mai multe detalii privind acest incident.
BBC a adus în atenția publică internațională incidentul de securitate electronică apărut la British Library. Ultima actualizare privind incidentul de securitate este din 18 decembrie 2023. Un detaliu interesant este cel legat de accesul la catalog, care va prezenta anumite restricții.
British Library își revine cu greu din această experiență. Au trebuit câteva săptămâni de lucru pentru a restaura serviciile la nivelul anterior. Citind comentariile articolelor pe care stream-ul contului BL de la X.com îl oferă, vedem ce deficiențe și pierdere de resurse a creat-o utilizatorilor - călătorii de studiu, lucrări amânate ș.a.m.d. Un astfel de eveniment are efecte negative profunde, cu atât mai mult cât o parte din clienții bibliotecii accesează și sunt obișnuiți cu serviciile de la distanță. Implicațiile sunt mult mai adânci dacă ne gândim că BL este un centru nervos important al sistemului educațional din Marea Britanie. Baza de date cu teze de doctorat EThOS - vorbim despre un corpus de 600.000 de lucrări digitizate - nu a putut fi accesată. Un aspect care trimite un vânt rece pe șira spinării este posibilitatea de a folosi spațiul bibliotecii, dar neputința de a avea acces la opere. Incapacitatea de a căuta, de a rezerva, de a pune toate mașinile în mișcare în vintrele bibliotecii pentru a avea sub ochi un material rar care să-ți întregească studiul. Imaginați-vă doar ce s-ar putea întâmpla în România, unde abia în ultimii ani, forțați de legislația europeană, am început să punem la punct anumite mecanisme de reacție. Incidentul de la BL poate fi descris drept un „furt al accesului la cunoaștere”, așa cum spune Caroline Dever în „How to lose a library”.
În ceea ce privește spațiul european, există o echipă de răspuns rapid intitulată CERT-EU (The Computer Emergency Response Team for the EU Institutions, Bodies and Agencies) care are în vizor și aceste noi metode de extorcare intitulate ransomware. Întreaga activitate la nivel european poate fi trecută în revistă accesând https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cybersecurity/. Agenția Europeană pentru cybersecuritate ENISA este un alt punct de referință pentru Uniunea Europeană.
România are un Directorat Național de Securitate Cibernetică pe al cărei site puteți citi despre provocările cu care puteți să vă confruntați. Ar fi bine să fie consultate și resursele care reglementează legal activitatea DNSC, dar mai ales pentru cerințele pe care trebuie să le avem în vedere mai ales când lucrăm cu resurse electronice în instituțiile proprii. Ghidurile publicate pe site-ul DNSC sunt de mare actualitate - citiți-l pe cel dedicat ransomware pentru a înțelege mai bine ce s-a petrecut la British Library. Serviciul Român de Informații, prin Cyberint oferă și mai multe informații. Armata României oferă și ea un centru dedicat, unde puteți citi cele mai noi știri și vă puteți documenta.
Conform legislației europene și a celei românești, toate incidentele de securitate trebuie raportate. Acest lucru se poate face aici sau la numărul unic de telefon 1911.
Faceți un mic exercițiu și închipuiți-vă ce s-ar petrecea în cazul în care un script kiddie s-ar juca cu serviciile electronice ale instituției voastre?! Cât de repede v-ați reveni? Aveți copii de siguranță? Aplicați și cunoașteți prevederile legale privind securitatea cibernetică?
Încheiem acest articol cu gândurile directorului BL, Sir Roly Keating din articolul Cunoașterea sub atac publicat în urmă cu o lună: „Persoanele responsabile pentru acest atac cibernetic se opun la tot ceea ce reprezintă bibliotecile: deschidere, împuternicire și acces la cunoaștere”. (N.C.)
Bibliotecile britanice și încălzirea… locală
Aflăm din Răsfoiala, care citează The Guardian, că bibliotecile publice din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord oferă din nou în această iarnă „bănci de căldură” (warm banks) pentru cetățenii care nu fac față creșterii prețurilor. Este vorba de furnizarea accesului la spații gratuite încălzite în lunile reci, ca parte a unui program național de întrajutorare care a debutat în 2022, după debutul războiului dintre Rusia și Ucraina, când prețurile la energie au crescut. (R.C.)
O știre „feel-good” pentru începutul de an
Biblioteca Publică din Fargo, S.U.A. a primit recent o donație de 100.000 de dolari în numele unui fost utilizator al bibliotecii. Prin acest gest, familia a dorit să marcheze împlinirea a o sută de ani de la nașterea rudei lor, care în perioada de după pensionare a utilizat biblioteca în fiecare zi. Nu ar strica deloc dacă astfel de gesturi s-ar transforma într-o tradiție. (M.C.)
Eșarfă în dar
Artistul care a creat faimosul poster Hope din campania prezidențială a lui Obama, a creat acum o ediție limitată de 100 de eșarfe din vânzarea cărora va fi finanțată campania American Library Association împotriva cenzurării cărților. Eșarfa respectivă poate fi văzută aici - doar să aveți grijă să nu dați click pe „buy”: costă vreo 200 de euro :). (M.C.)
„Am petrecut secole în bibliotecă”…
… spune despre sine Claudia Goldin, laureata premiului Nobel pentru economie în 2023 (mai multe despre cercetările ei precum și prelegerea ținută cu ocazia primirii premiului puteți găsi pe site-ul Nobel). Motivație mai bună pentru munca de bibliotecar mi-e greu să găsesc. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Biblioteca nr. 2/2023
La finele anului trecut a apărut nr. 2/2023 al celei mai cunoscute reviste editate de Biblioteca Națională. La fel ca primul număr, și acesta conține o secțiune dedicată celebrării celor 75 de ani de existență ai publicației, unde semnează Aurelia Mircescu, Constantin Ittu și Robert Coravu. Claudia Mărgărit ne oferă relatarea sa de participant la conferința LIBER din iulie, Corina Dovîncă realizează o sinteză a implicării BCU „Carol I” în proiecte naționale din aria informării și documentării, Marius George Coșarcă îl evocă pe teologul-bibliotecar Teodor N. Manolache, Raluca Man ne prezintă Biblioteca „Gabriel García Márquez” din Barcelona, desemnată cea mai bună bibliotecă publică a anului 2023, iar Simona Teodora Adamovici desfășoară un istoric al Bibliotecii Bucovinei, care a sărbătorit recent 100 de ani de existență. Unui alt eveniment aniversar, împlinirea a 90 de ani de către Biblioteca Județeană Ialomița, îi este dedicat un articol semnat de Vasilica Șerban. Mai multe contribuții din acest număr pun în valoare documente din colecțiile speciale ale bibliotecilor cărora le sunt afiliați autorii. (R.C.)
Lectura nr. 2 (44), 2023
A apărut un nou număr al revistei editate de Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, în care puteți citi, printre altele, articole din domeniul biblioteconomiei despre donații de carte, publicul tânăr și lumea digitală, provocările și oportunitățile apărute în urma pandemiei dar și articole de istorie locală și recenzii. (M.C.)
IFLA Journal nr. 4/2023
Numărul din decembrie al IFLA Journal conține, între altele, un eseu dedicat implicațiilor pe care inteligența artificială le are pentru și în biblioteci. Astfel, în articolul AI policies across the globe: Implications and recommendations for libraries semnat de Leo S Lo sunt analizate politicile în domeniul AI propuse în SUA, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Canada și China și implicațiile acestora pentru biblioteci, provocările complexe cu care acestea se confruntă: dilemele etice, problemele legate de confidențialitatea datelor și problemele legate de accesul echitabil ș.a. Sunt formulate și recomandări pentru biblioteci, care vizează dezvoltarea celor mai bune practici de utilizare a inteligenței artificiale și necesitatea ca bibliotecile nu doar să se adapteze politicilor în domeniul AI, ci și să se implice în definirea lor. (R.C.)
Teză de doctorat dedicată bibliotecilor publice
În urmă cu o lună, pe 8 decembrie 2023, Loredana Stanciu de la Biblioteca Județeană „N. Iorga” Prahova și-a susținut la Facultatea de Litere a Universității din București teza de doctorat intitulată Strategii de dezvoltare a serviciilor în bibliotecile publice, elaborată sub coordonarea prof. univ. dr. Ionel Enache. Teza cuprinde următoarele capitole:
Strategia - concept și definiții
Marketingul strategic, componentă a strategiei de dezvoltare a serviciilor
Direcțiile de dezvoltare ale serviciilor bibliotecilor publice aflate în țările nordice (sunt analizate cu precădere biblioteci din Finlanda, Norvegia și Danemarca dar și unele din Suedia și Islanda)
Bibliotecile publice din România (cu o atenție aparte acordată gândirii strategice aplicate în bibliotecile județene din Cluj, Brașov, Brăila, Galați și Gorj)
Strategia de dezvoltare a serviciilor în biblioteca publică românească. Model de strategie
La fel ca în cazul oricărei lucrări de specialitate de un asemenea nivel, ne exprimăm speranța că o vom vedea publicată, pentru ca rezultatele cercetării doctorale să aibă o mai mare vizibilitate și mai multe șanse să fie valorificate în teoria biblioteconomică și în practica din bibliotecile de la noi - cu atât mai mult cu cât autoarea a propus, după cum se vede, și un model de strategie de dezvoltare pentru bibliotecile publice. (R.C.)
Raportul Building Research Data Management Capacity: Case Studies in Strategic Library Collaboration
Gestionarea datelor de cercetare are o importanță strategică din ce în ce mai accentuată pentru bibliotecile academice, multe dintre ele colaborând cu alte biblioteci pentru a-și extinde resursele și a satisface nevoile instituționale. Colaborarea dintre biblioteci este o decizie strategică care poate transforma capacitățile RDM ale bibliotecilor, însă o colaborare de succes și durabilă nu este garantată și necesită o analiză atentă.
Raportul Building Research Data Management Capacity: Case Studies in Strategic Library Collaboration, publicat de OCLC, pune la dispoziția celor interesați recomandări bazate pe studii de caz, utile în implementarea unor proiecte similare, care pot contribui la succesul și sustenabilitatea propriilor proiecte de colaborare. În cadrul acestui raport sunt prezentate studii de caz referitoare la colaborări de succes în sfera RDM puse în practică de Texas Data Repository, Portage Network și Data Curation Network.
Acest raport este alcătuit astfel încât să analizeze colaborările ce fac obiectul celor trei studii de caz din patru perspective diferite, urmărind tot atâtea cadre strategice, introduse anterior în raportul OCLC Library Collaboration as a Strategic Choice. Derivate din concepte economice, aceste cadre strategice ajută la înțelegerea potențialului succes și al sustenabilității unor astfel de colaborări:
Coordonare: analiza strategiilor de coordonare a eforturilor la scară de grup, de atenuare a riscurilor și de încurajare a încrederii și angajamentului între parteneri;
Costuri: analiza costurilor asociate colaborării, de la identificarea partenerilor la obținerea consensului și alocarea resurselor de personal;
Schimbare: gestionarea provocărilor legate de managementul schimbării cu ajutorul unor informații despre paternul de evoluție și costul trecerii la soluții colaborative;
Control: abordarea problemelor legate de liderul de proiect, în special în cadrul acordurilor de guvernanță, și stabilirea de mecanisme eficiente de supraveghere. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
Evenimentul Digital upskilling for Libraries in Europe
Cu ocazia celei de-a 32-a ediții a Conferinței anuale EBLIDA, în data de 10 aprilie 2024 va avea loc evenimentul Digital upskilling for Libraries in Europe organizat de EBLIDA - NAPLE - PL2030 în colaborare cu RL:EU (Resourcing Libraries: connecting libraries to EU resources).
Participarea online la acest eveniment este gratuită.
Evenimentul este structurat în două secțiuni: în prima parte se va vorbi despre EU frameworks and programmes on digital literacies, iar în cea de-a doua tema va fi Living Library of EU projects on digital literacies in libraries. (BNaR)
Serie de webinare cu tema EU funding for public libraries
RL:EU (Connecting libraries to EU resources) organizează în ianuarie 2024 o serie de patru webinare cu tema EU funding for public libraries. Scopul acestei serii este acela de a oferi bibliotecilor publice posibilitatea de a explora posibilitățile pe care le oferă programele UE, dar și modalitățile prin care își pot stimula activitatea la nivel internațional.
Participanții la aceste seminare web vor avea posibilitatea de a înțelege mai bine cadrul finanțării europene și de a demistifica procesul de depunere a cererilor de finanțare a proiectelor europene, cu ajutorul experților din domeniu invitați. Sesiunile vor combina aspectele teoretice și practice pentru a le oferi participanților o înțelegere cuprinzătoare a resurselor UE disponibile pentru biblioteci.
În special, cele patru seminare web vor ajuta participanții:
Să înțeleagă mai bine cadrul programelor UE (Europa Creativă, Erasmus+, CERV, fondurile de coeziune);
Să înțeleagă posibilitățile concrete pe care le au la dispoziție și să dezvolte proiecte în acord cu acestea;
Să întâlnească potențiali parteneri;
Să pună bazele implementării unor evenimente internaționale și să aducă mai multă diversitate în biblioteca lor.
Sesiunile vor avea loc între orele 13:00-14:15 (CET):
Sesiunea 1 (desfășurată înainte de apariția numărului de față al BiblioFeed - 10 ianuarie 2024): Prioritățile programului și modele de bună practică din biblioteci;
Sesiunea 2 (17 ianuarie 2024): Faceți cunoștință cu programele UE;
Sesiunea 3 (24 ianuarie 2024): Explorarea cadrelor logice ale proiectului;
Sesiunea 4 (31 ianuarie, 2024): Factorii de succes ai proiectelor UE. (BNaR)
Conferința NDSA’s Virtual Digital Preservation Conference Redux: Communities of Time and Place
Organizată ca o extensie online a conferinței în format tradițional ce a avut loc în noiembrie 2023, NDSA’s Virtual Digital Preservation Conference Redux: Communities of Time and Place propune o selecție de paneliști care vor pune în discuție probleme de interes cu privire la prezervarea digitală și vor răspunde la întrebările publicului.
Evenimentul cu înregistrare gratuită este organizat de NDSA și de Syracuse University Libraries, în perioada 31 ianuarie-1 februarie 2024 și este deschis atât membrilor, cât și non-membrilor NDSA.
NDSA este un consorțiu format din 276 de organizații angajate în conservarea și gestionarea pe termen lung a informațiilor digitale și a patrimoniului cultural, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Este o organizație afiliată la CLIR și DLF. (BNaR)
Înregistrarea webinarului Tips for Your First Research Paper - From Proposal to Publish, disponibilă online spre consultare
Seminarul Tips for Your First Research Paper - From Proposal to Publish, organizat de Centrul pentru Tehnologia Informației în Educație din Hong Kong, a cărui înregistrare poate fi urmărită acum online, s-a desfășurat în format fizic și online în 17 octombrie 2023.
Ca parte a evenimentului Publish and Share Your Research: Suggestions from Editors and Librarians Seminar Series, acest webinar s-a axat pe sfaturi și instrumente de lucru utile în căutarea și publicarea lucrărilor de cercetare. Prin intermediul acestei serii de seminare, cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong și din întreaga lume au putut obține informații despre formularea unui subiect de cercetare, efectuarea cercetării, precum și despre publicarea și promovarea cercetării. (BNaR)
Știință și informație
Rapoarte despre Resursele Educaționale Deschise și implicarea cetățenilor în știință
Biblioteca Regală a Suediei a publicat versiunea în limba engleză a două documente de interes privind Resursele Educaționale Deschise (RED) și implicarea publicului în știință. Rapoartele au fost concepute ca urmare a unei cereri venite din partea Guvernului Suediei (cu ce se ocupă unii…) și se concentrează pe situația din țară, dar prezintă pe scurt și situația pe plan internațional, insistând asupra unor exemple din câteva țări cu o bună practică în domeniu. Raportul privind RED în Suedia atrage atenția asupra lipsei obiectivelor, politicilor și strategiilor, colaborărilor și a unei agenții care să promoveze aceste resurse; folosirea lor este în creștere, dar limitată mai ales datorită faptului că nu există suficientă conștientizare a existenței RED și înțelegere privind modul în care pot fi folosite. Sistemul de biblioteci publice dar și bibliotecile din instituțiile de învățământ superior sunt văzute drept vehiculele principale prin care RED pot fi promovate pentru a ajunge la un public cât mai larg.
Cel de-al doilea raport prezintă importanța implicării active a cetățenilor în știință, în contextul mai larg al Științei Deschise și menționează oportunitățile create de această implicare. Documentul analizează exemple din diferite țări în care bibliotecile funcționează drept centre de colaborare între cetățeni și cercetători și remarcă lipsa unei situații similare în Suedia, formulând totodată sugestii care să ducă la implicarea bibliotecilor în astfel de activități. (M.C.)
White paper despre inteligența artificială în comunicarea științifică
STM (asociație internațională a editurilor din domeniul științei, tehnologiei și medicinei) a publicat un white paper (scurt raport ce prezintă poziția autorului în legătură cu un subiect) în legătură cu utilizarea inteligenței artificiale generative în publicarea științifică. Lucrarea își propune să constituie un ghid de bune practici în domeniul utilizării noilor tehnologii în știință și publicarea științifică și să constituie o bază pentru crearea de către edituri a propriilor ghiduri adaptate nevoilor specifice apărute ca urmare a dezvoltării inteligenței artificiale. (M.C.)
Despre revistele „deturnate”, în Science
Science prezintă în rubrica de știri un articol în care se susține faptul că Scopus indexează 67 de reviste „deturnate” (hijacked - reviste de calitate slabă care fură identitatea altor reviste). Studiul la care face referire Science este disponibil în acces deschis pentru oricine dorește să verifice datele cercetătorilor și prezintă inclusiv metodele prin care sunt furate identitățile unor reviste serioase; astfel, el prezintă interes și ca potențial instrument educațional pentru cercetătorii și bibliotecarii interesați de publicarea științifică. (M.C.)
Dincolo de acordurile transformative - viitorul accesului deschis
Asociația Instituțiilor de Învățământ Superior din Suedia a luat în 2021 decizia de a forma un grup de lucru care să „pună bazele pentru a accelera tranziția la accesul deschis” ca urmare a ritmului actual, considerat insuficient și a riscului de blocare într-o situație de tranziție permanentă care favorizează doar marile edituri. Rezultatele grupului de lucru au fost publicate sub forma unei strategii care să ghideze consorțiul BIBSAM (echivalentul ANELIS PLUS din Suedia/consorțiul de achiziție a accesului la literatura științifică din această țară) în negocierile cu editurile. Strategia (disponibilă și în limba engleză) susține că „este vital ca controlul publicării științifice să fie exercitat de comunitatea academică” și necesitatea reducerii costurilor. Principala recomandare formulată este de renunțare completă la acordurile de tipul „citește și publică” în revistele hibrid cel târziu până în 2026. Printre recomandările secundare se numără crearea unei platforme de publicare independente și susținerea migrării revistelor deținute de mediul academic de la editurile tradiționale spre alte platforme.
Recomandările menționate reflectă, de altfel, și viziunea europeană asupra subiectului. Rămâne de văzut cât de repede vor fi transpuse în realitate dezideratele, dar direcția este deja cât se poate de clară. Spațiul academic românesc are acum oportunitatea de a răspunde la creșterea costurilor accelerând tranziția spre accesul deschis aflat în controlul comunității. Acest proces prezintă însă și riscuri. Controlul direct al comunității științifice asupra revistelor necesită o anumită rigurozitate științifică și impunerea unor norme serioase fără de care revistele științifice sunt menite să devină doar vehicule de promovare facilă în carieră. (M.C.)
Miscellanea
Coadă la librărie… cu asterisc
Presa din Cluj a semnalat cu entuziasm coada la deschiderea celei mai noi librării Cărturești din orașul cu prețuri la imobiliare arhinesimțit de mari. Doar că de aici începe asteriscul: primii o mie de cititori urmau să primească gratuit câte o carte. În ce măsură mai putem discuta despre un entuziasm cultural autentic (și nu unul material) rămâne de dezbătut, mai ales având în vedere faptul că nu discutăm despre vreun oraș care să ducă lipsă de biblioteci bine dotate (pentru nivelul țării) care să satisfacă nevoia de lectură (gratuită) a celor interesați. Trebuie să privim totuși și partea bună a lucrurilor: cum ar fi fost dacă o astfel de ofertă nu ar fi atras pe nimeni? (M.C.)
#1lib1ref 2024
În perioada 15 ianuarie - 5 februarie va avea loc 1lib1ref, campania anuală a Wikipedia prin care bibliotecarii din lumea întreagă sunt invitați să contribuie la îmbunătățirea enciclopediei online prin adăugarea de referințe articolelor care necesită acest lucru. N-ar strica deloc, dimpotrivă!, ca și bibliotecarii de la noi să se implice (după modelul celor din grupul Bibliotecarii iubesc Wikipedia), mai ales că Wikipedia în limba română are destule articole ce merită îmbunătățite. (M.C.)
… and the winner is…
Sfârșitul de an aduce inevitabil diverse clasamente, inclusiv în domeniul literaturii, prilej numai bun pentru a descoperi noi autori sau cărți și a ne umple lista de împrumutat de la bibliotecă/cumpărat. După mult discutatul Nobel (nu, nu știm cine a fost nominalizat și nu, nu știm că Marin Sorescu ar fi ajuns pe lista finală de nominalizați, de exemplu, pentru că aceste detalii se fac publice la 50 de ani de la decernarea premiului) a venit vremea decernării premiului Booker pe anul 2023, premiu ce merge la Paul Lynch pentru „Cântecul profetului” (pare a nu fi fost tradus în românește). Regulamentul Booker e mult mai înțelegător cu natura curioasă a cititorilor, așa că putem adăuga la lista de lecturi și cărțile care au prins lista scurtă a nominalizărilor sau pe cele din lista lungă. (M.C.)
Premiile Hugo
Sfârșitul anului trecut a adus și decernarea premiilor Hugo, cu un istoric începând în 1953 și dedicate literaturii SF. Lista completă a laureaților și nominalizaților se găsește pe site-ul premiilor, iar o scurtă descriere a cărților nominalizate la categoria „cel mai bun roman” puteți găsi aici. (M.C.)
Cele mai citite articole din Wikipedia
Dacă ceva mai devreme am vorbit despre topurile literare de sfârșit de an, e vremea să ne uităm și la cele mai citite articole din Wikipedia. Cel mai citit articol al versiunii în limba engleză a enciclopediei a fost cel despre ChatGPT, cu peste 52 de milioane de vizualizări. Dacă privim spre zona culturală, bătălia dintre Barbie și Oppenheimer a fost clar câștigată de cel din urmă (nu și la box-office). Per total, în 2023 lumea a fost foarte interesantă să găsească pe Wikipedia informații despre sport și sportivi, celebrități, seriale și filme în vogă. Cam la fel ca în orice an, dacă ne uităm pe listele din ultima perioadă. (M.C.)
Adevăr și dezinformare despre războiul din Ucraina (și nu numai)
Societatea Academică din România (SAR) a lansat ghidul practic Ucraina, dezinformare și demistificare, care cuprinde cele mai vehiculate mituri și știri false despre război din anul care tocmai s-a încheiat. Ghidul prezintă utilitate dincolo de subiectul său principal - războiul din Ucraina - prin descrierea unor mecanisme ale dezinformării și demistificării care funcționează și în alte contexte. (R.C.)
Resurse antidezinformare de la Wikipedia
Dacă tot am intrat într-un an plin de alegeri, nu doar în țară dar și în lumea întreagă, merită să atragem atenția asupra listei de resurse antidezinformare disponibile pe Wikipedia. Lista cuprinde resurse din întreaga lume care adresează probleme variate, de la ghiduri de verificare a surselor și până la resurse despre vaccinuri și ghiduri destinate jurnaliștilor. Majoritatea lor sunt în limba engleză și cu o adresabilitate largă, dar există și unele ceva mai specifice, cum ar fi numeroasele resurse create de comunitatea wiki din Ucraina. (M.C.)
Se împute treaba
Odeuropa este un proiect al U.E. prin care mirosul își primește, în sfârșit, locul meritat la masa cercetărilor privind istoria Europei. El pune la un loc colecții de imagini și texte din biblioteci, muzee și arhive și le trece prin filtrul inteligenței artificiale pentru a identifica și clasifica mirosurile care acompaniază opere din perioada sec. al XVI-lea - începutului de secol XX. Curioșii se pot lăsa duși de nas prin enciclopedia creată în urma proiectului, pot căuta un miros anume sau pot „răsfoi” baza de date. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Cristina Pârvu (C.P.) - Nicolaie Constantinescu (N.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
Dark web-ul este o zonă a World Wide Web unde se ajunge folosind instrumente criptografice dedicate, accesul fiind posibil folosind anumite protocoale. O descriere cuprinzătoare a ceea ce este dark web o oferă compania de securitate Norton.