BiblioFeed #65
22 aprilie 2024
Mâine, pe 23 aprilie, bibliotecarii din România sărbătoresc Ziua bibliotecarului, concomitent cu Ziua internațională a cărților și a drepturilor de autor sau, dacă ținem cont și de simbolismul religios al acestei date, ziua victoriei cunoașterii asupra balaurului ignoranței. O victorie care se construiește de la prima luptă - cea cu noi înșine.
Echipa BiblioFeed este cu gândul alături de colegele și colegii care își respectă profesia practicând-o zi de zi cu seriozitate, implicare, spirit inovator și fără a face compromisuri cu principiile ei fundamentale.
Biblioteci românești
Redeschiderea bibliotecii publice din Onești
După mai bine de un an, răstimp în care s-a aflat într-un proces de renovare, Biblioteca Municipală „Radu Rosetti" din Onești s-a redeschis pentru public. Despre dotările deosebite cu care biblioteca își întâmpină acum utilizatorii aflați mai multe din textul însoțit de imagini postat de Asociația Comunitățile Viitorului pe pagina sa de Facebook. (R.C.)
Impresii după proiecția documentarului Ex Libris
După cum am anunțat în numărul anterior al BiblioFeed, pe 11 aprilie a avut loc în cadrul Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania proiecția filmului Ex Libris: The New York Public Library (2017), urmată de o discuție cu specialiști din domeniu.
Au fost prezenți bibliotecari din București, de la Biblioteca Națională, Biblioteca Metropolitană, Biblioteca Academiei, Biblioteca Universității de Medicină Veterinară și Științe Agronomice, din biblioteci școlare bucureștene, dar și colegi din afara Capitalei (Brașov, Giurgiu) și alte persoane interesate de subiect (am salutat prezența domnului Tiberiu Cazacioc, un utilizator avid al bibliotecilor, după cum se prezintă, dar și un susținător al publicației noastre).
În discuția care a urmat documentarului au fost abordate teme precum starea actuală a bibliotecilor publice din România, adaptarea lor la noile comportamente informaționale ale utilizatorilor, finanțarea și relația lor cu autoritățile lor tutelare, proiectele derulate de aceste biblioteci și de ANBPR, necesitatea implicării bibliotecilor în educația media și informațională a utilizatorilor, în special în contextul fenomenului dezinformării online, motivația profesională a bibliotecarilor sau atractivitatea profesiei pentru cei care urmează studii superioare de specialitate. (R.C.)
Despre bibliotecile din cartierele bucureștene
Harta bibliotecilor de cartier, despre care am mai scris în acest newsletter (1, 2), este acum prezentată într-un articol mai larg în revista Scena9. Articolul recuperează o parte poate mai puțin cunoscută (și cu siguranță mai puțin accesibilă publicului) din trecutul bibliotecilor publice din București și susține importanța bibliotecilor ca nod comunitar, care poate coagula comunitatea în contextul în care spațiile publice devin din ce în ce mai rare, în special în zonele de periferie. Deși unele dintre propunerile din articol (ex. reintroducerea bibliobuzelor) sunt discutabile, este totuși foarte interesant să citim o perspectivă exterioară asupra bibliotecilor publice. (M.C.)
Impactul bibliotecilor publice asupra utilizatorilor
Ce poate fi mai motivant și satisfăcător decât dovezile impactului pe care biblioteca unde lucrezi îl are asupra vieții unui utilizator? Publicația Obiectiv - Vocea Brăilei ne prezintă povestea de succes a brăilencei Eva Mihaela Pacea, care s-a calificat la cea mai mare competiție de robotică din lume – FIRST Tech Challenge (SUA). Eva este membră a echipei de robotică „Helix” care își desfășoara activitatea în makerspace-ul Bibliotecii Județene „Panait Istrati”. (R.C.; știre semnalată de Corina Ciuraru)
„Ce știm despre primele biblioteci” - eveniment BN
Biblioteca Națională găzduiește joi, 25 aprilie, de la ora 16.30, evenimentul cu acest titlu, care se prezintă sub forma unei discuții între și cu cei patru invitați - arhim. Policarp Chițulescu, Gabriela Pisică, Simona Lazăr și Laurențiu Avram. (R.C.)
„Documentare la bibliotecă” se întoarce
Documentare la bibliotecă, proiectul lansat în urmă cu doi ani de Asociația One World Romania în parteneriat cu centrul de resurse și educație media Mediawise Society, vine anul acesta în patru județe - Dâmbovița, Ialomița, Neamț și Teleorman, dintre care în ultimele trei va fi prezent în premieră.
Primul curs va avea loc pe 22 și 23 aprilie la Biblioteca Județeană „Marin Preda” Teleorman. Toate cursurile sunt susținute de jurnalistul și criticul de film Ionuț Mareș și Nicoleta Fotiade, formatoare în domeniul educației media și digitale, președinta asociației Mediawise Society. (R.C.)
Studii de licență și master pentru actualii și viitorii bibliotecari, la Universitatea din București
Programul de studii de licență Științe ale informării și documentării organizat de Facultatea de Litere a Universității din București primește înscrieri în perioada 10-21 iulie 2024. Înscrierile se realizează exclusiv online, iar admiterea se face pe bază de concurs de dosare. Detalii privind calendarul sesiunii de admitere se găsesc aici. Cei interesați să afle mai multe pot profita de evenimentul Zilele Porților Deschise organizat de Facultatea de Litere și pot intra azi, 22 aprilie, ora 11, în dialog online (link Google Meet) cu profesori din cadrul catedrei de specialitate.
Pentru programul de studii universitare de master Gestionarea informației în societatea contemporană (vezi prezentarea programului), modalitatea și perioada de înscriere sunt aceleași (a se vedea detalii aici). Examenul de admitere (interviul) va fi programat în perioada 23-24 iulie. Cei interesați pot participa la Maratonul Masteratelor, care se va desfășura joi, 25 mai 2024, de la ora 18, în format hibrid.
Pentru informații suplimentare privind aceste programe de studiu, ne puteți contacta aici (la comentarii) sau printr-un mesaj trimis la adresa noastră de e-mail pe care o găsiți în partea de jos a newsletterului (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
La închisoare pentru o carte
Bibliotecarii din unele state din S.U.A. pot ajunge să primească chiar și pedepse cu închisoarea în cazul în care permit prezența în biblioteci a unor cărți precum Povestea slujitoarei. În din ce în ce mai multe state aflate sub conducerea republicană cadrul legal care proteja bibliotecarii și libertatea lor este descompus și înlocuit cu o legislație care obligă, sub amenințarea unor pedepse consistente, la echivalarea criteriilor de selecție cu diverse criterii moral-conservatoare. În același timp, Louisiana analizează propunerea unui parlamentar local de a interzice folosirea fondurilor bibliotecilor publice pentru a face orice fel de plăți către American Library Association, interzicând practic prezența pe bani publici a bibliotecarilor la orice conferință sau altă întrunire ALA sau chiar achiziția de cărți sau alte materiale sub pedeapsa de „până la doi ani de închisoare, cu sau fără muncă grea”. (M.C.)
Bibliotecarii din Plovdiv au rezolvat o problemă de pisicologie
Eugen Istodor scrie pe platforma Hotnews, cu umoru-i caracteristic, despre răzmerița stârnită de tentativa de evacuare a unei pisici care și-a găsit sălașul într-o bibliotecă a vecinilor noștri bulgari. Adevărul e că-ți trebuie multă minte ca să te pui cu vedetele rețelelor de socializare… Povestea motanului Joro, cum se numește patrupedul devenit mascota bibliotecii publice din Plovdiv, este un prilej pentru autor să evoce câteva personaje pisicești celebre din literatură și film.
Apropo - pisicile din bibliotecile voastre cum o mai duc? (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Internet Archive păstrează memoria digitală a Arubei
Celebra arhivă care a început ca un mod de păstrare a memoriei internetului a trecut la o nouă etapă în existența sa odată cu arhivarea memoriei digitale a micuțului stat din Caraibe. Internet Archive a creat o colecție specială dedicată Arubei în care sunt cuprinse peste 100.000 de documente, dintre care 60.000 de imagini, provenite de la biblioteca națională, arhivele naționale, un muzeu de arheologie și alte instituții. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
„Producerea și circulația informațiilor în era crizelor”
Anunțam aici, în nr. 60, noua conferință de specialitate „Libraries Knowledge and Information”, a cărei primă ediție cu tema Information Production and Circulation in the Age of Crisis se va desfășura în această săptămână la Sibiu (25-27 aprilie). Revenim acum cu programul și afișul conferinței. (R.C.)
Conferința „Biblioteca - tradiție și inovație”
În perioada 10-12 aprilie 2024 s-a desfășurat la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași conferința „Biblioteca - tradiție și inovație”, cu participarea unor invitați din țară și străinătate. Pe site-ul bibliotecii se găsesc programul conferinței și înregistrări din timpul desfășurării ei. (R.C.)
Știință și informație
Barcelona Declaration on Open Research Information
Pe 16 aprilie 2024 a fost publicată online și diseminată larg pe toate canalele media Declarația de la Barcelona privind Informația de Cercetare Deschisă. Textul Declarației expune patru angajamente ale semnatarilor referitoare la „informația de cercetare”. Cele patru angajamente se referă la necesitatea de a avea la îndemână informație de cercetare deschisă (cu tot ce cuprinde înțelegerea deschiderii - vezi definițiile și Declarațiile privind Accesul Deschis de la Berlin și Budapesta). Un punct important se referă și la sprijinul de care vor beneficia instituțiile care doresc să facă parte din „tranziția către deschiderea informației de cercetare”.
Declarația țintește informația de cercetare pe care creatorii (infrastructurile de cercetare) să o deschidă, ca o contrapondere la silozurile opace ale Web of Science și Scopus. Din nefericire, evaluarea cercetării științifice, deciziile care influențează carierele cercetătorilor și profesorilor precum și modul în care se face stabilirea unor rapoarte în ceea ce privește performanța și prestigiul sunt în acest moment apanajul unor decizii luate pe baza unor date care nu aparțin comunității academice. În acest punct, declarația evocă un alt moment important: San Francisco Declaration on Research Assessment (DORA), care în ciuda succesului în ceea ce privește numărul semnatarilor pare slabă ca efect direct în procesele și procedurile de evaluare ale cercetării științifice.
Prezenta Declarație poate fi pusă cel mai potrivit în contextul eforturilor Coaliției S (cOAlition S) la baza cărora stau Principiile Planului S, deja de notorietate prin transformările pe care le-au produs. Poate că cea mai importantă informație pe care o transmite este aceea legată de apariția unei noi Coaliții pentru Informații Deschise de Cercetare.
Declarația apare într-un moment marcat de creșterea în importanță a grafurilor de cunoaștere în contextul valorificării informației din corpurile mari de texte cu ajutorul LLM-urilor (Large Language Models). De altfel, unul din comentariile la postarea în care era reprezentat infograficul atașat declarației semnala o conferință organizată de Open Research Knowledge Graph (orkg.org).
Așteptăm cu mare nerăbdare primul graf european unificat pentru date bibliografice deschise și ne exprimăm speranța că și România, împreună cu Moldova se vor implica într-o astfel de construcție. Încheiem această semnalare cu afirmația ce ar trebui să catalizeze un răspuns pe măsură: „informația de cercetare opacă (closed în textul original) se finalizează prin luarea de decizii în modul black-box” (unde black-box ar trebui înțeles ca un spațiu în care se pot lua decizii arbitrare în baza unor informații ale căror sursă și valoare nu pot fi controlate). (N.C.)
Cu ce înlocuim factorul de impact?
Deși diversele instrumente bibliometrice de măsurare a impactului cercetării sunt deseori criticate (cu diferite grade de justificare, dar asta e altă problemă) înlocuirea lor se dovedește a fi o problemă destul de dificilă, după cum reiese și dintr-un articol publicat în Nature de către co-președintele DORA. Articolul subliniază impasul actual și necesitatea de a găsi formule de evaluare care să cuprindă criterii explicite și care lasă instituțiilor potențialul de adaptare a importanței fiecărui criteriu în funcție de necesități. (M.C.)
Miscellanea
Bibliotecile scriitorilor
Cărturești ne invită să pășim în bibliotecile scriitorilor români printr-o campanie de interviuri care are deja mai bine de doi ani vechime. Cel mai recent interviu îl are în centru pe Florin Iaru, care ne povestește despre cum își aranjează biblioteca, cum a descoperit plăcerea de a citi și modul în care își alege lecturile. (M.C.)
Premiul Uniunii Europene pentru literatură
Premiul Uniunii Europene pentru literatură pentru anul 2024 a fost câștigat de către danezul Theis Ørntoft cu al său roman Jordisk (Pământesc) publicat în noiembrie 2023. Premiul a fost creat în 2009 pentru a „pune în lumină creativitatea și bogăția diversă a literaturii europene contemporane” iar printre laureații săi se numără și patru scriitori români. (M.C.)
Ora exactă în literatură
Dacă nu știți cât este ora și vreți să primiți această informație la pachet cu un paragraf de literatură vă anunțăm că s-a inventat un site și pentru așa ceva. Literature Clock prezintă scurte pasaje din opere literare în care este menționată ora exactă a accesării site-ului. Util? Nu prea. Interesant? Foarte! (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Nicolaie Constantinescu (N.C.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
