BiblioFeed #70

22 iulie 2024

În orice împrejurare, la munte sau la mare, de citești BiblioFeed începi să visezi lucid :-)

145743468 © Stokkete | Dreamstime.com

Reamintindu-vă că în luna august vom lua o (binemeritată, zicem noi) pauză, iată cum vă puteți hrăni visele profesionale citind ultimul BiblioFeed de dinainte de vacanță:

Biblioteci românești

Un proiect despre patrimoniul fotografic și aplicarea tehnologiei digitale

Fotografiile vechi, alături de cărți, materiale audio-video, materiale cartografice, albume, partituri ș.a., pot fi regăsite ca documente în colecții ale bibliotecilor. Indiferent de domeniul din care fac parte – artistic sau documentar-științific –, fotografiile transcend granițele temporale, lingvistice și fizice; sunt mesageri care aduc în prezent, sub privirea noastră, evenimente, locuri, oameni și povești din trecut. Documentele fotografice sunt parte din moștenirea cultural-istorică a omenirii, iar natura lor fragilă face ca acestea să necesite o atenție specială în privința păstrării, conservării și valorificării lor.

Proiectul Erasmus+ Laboratorul de restaurare digitală reunește șase parteneri internaționali, din Bulgaria, România, Turcia și Letonia: două instituții de învățământ superior (Universitatea de Biblioteconomie și Tehnologia Informației Sofia și Universitatea din Bartin, Turcia), două instituții de învățământ secundar vocațional (Liceul Național de Poligrafie și Fotografie Sofia - lider de proiect și Școala Tehnică de Stat din Riga, Letonia), o bibliotecă publică (Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov) și un ONG (Societatea Studențească de Artă Computerizată – SCAS, din Sofia, Bulgaria).

Cu o durată de doi ani (2022-2024), proiectul are în centrul atenției fotografiile ca documente de patrimoniu, urmărind conservarea, restaurarea și punerea în valoare a acestora. Obiectivele proiectului sunt lărgirea accesului la informație, includerea fotografiilor digitizate într-o bază comună, îmbunătățirea stării fotografiilor şi stabilizarea lor prin restaurare digitală, păstrarea şi conservarea patrimoniului fotografic, formarea de competențe în conservarea preventivă, restaurarea, inclusiv digitală, digitizarea şi promovarea creativă a fotografiilor.

Proiectul se adresează specialiștilor memoriei: arhiviști, bibliotecari, colecționari, fotografi, muzeografi, personalului de conducere din arhive, biblioteci, centre comunitare, mănăstiri, muzee și studiouri foto. Aceștia beneficiază de produsele intelectuale și resursele create în proiect: filmul educațional, manualul și platforma online de învățare.

Filmul se compune din șase părți, fiecare abordând câte un aspect referitor la fotografii, completându-se și întregindu-se într-o viziune unitară. Este disponibil pe platforma proiectului, secțiunea Resurse, dar este accesibil și pe YouTube:

Manualul, intitulat Digitization, digital restoration and presentation of old photographs, este editat sub licența Creative Commons și abordează aspecte de istoria fotografiei, digitizarea documentelor fotografice, conservare şi restaurare tradițională și digitală, menținerea şi stocarea datelor digitale, promovarea atractivă a colecțiilor fotografice digitale, utilizând mijloace și tehnologii moderne, inovatoare. Manualul a fost tipărit în limba engleză, iar fiecare partener a primit un număr de exemplare din tirajul total. În România, biblioteca noastră a diseminat manualul către biblioteci publice și universitare, arhive, muzee de artă, școli de artă etc.

Pe baza manualului s-a construit platforma online de învățare, disponibilă la https://digireslab.eu/ro/module-de-instruire/, aceasta reprezentând cel de-al treilea produs intelectual creat în proiect. Materialul informativ al manualului a fost transpus în module de instruire, accesibile, funcționale şi cu un design prietenos, permițând cursanților parcurgerea conținutului în ritm propriu. Conectarea în acest sistem de management al învățării se face prin înscrierea cu nume de utilizator și parolă. Fiecare dintre cele șase segmente este însoțit de un test final care evaluează cunoștințele dobândite de cursanți. După parcurgerea lecțiilor și efectuarea cu brio a testelor, cursantul va primi un certificat care atestă că a încheiat cu succes instruirea.

Alături de modulele de instruire, pe site-ul proiectului se găsesc instrumente de lucru şi exemple practice ajutătoare. Secțiunea Restaurări de fotografii include cazuri concrete de restaurări digitale ale unor imagini, cu explicarea aplicațiilor digitale folosite.

Etapele finale ale proiectului au inclus o conferință internațională, organizată la Sofia, Bulgaria, în luna iunie a acestui an, și realizarea, de către fiecare partener, a unei expoziții interactive, utilizând fotografii vechi și tehnologie digitală.

Desfășurată în spațiul generos al Muzeului Național de Istorie al Bulgariei, conferința a reunit specialiști din Bulgaria, Turcia, România, Serbia și Letonia, fiind abordate tematici privind istoria fotografiei, restaurarea și conservarea documentelor, digitizarea colecțiilor de fotografii/cărți poștale, drepturile de autor în cazul materialelor digitizate, metadate și baze de date dedicate colecțiilor de fotografii vechi.

Lucrările vor fi publicate într-un volum digital, care va fi disponibil pe site-ul proiectului.

Intitulată RenAIssance, expoziția realizată și prezentată de colega noastră Cristina Palaș constă în fotografii vechi, din Departamentul Colecții Speciale al bibliotecii, scanate, restaurate digital și „aduse la viață” prin adăugarea de efecte audio-vizuale și filtre oferite de aplicații bazate pe inteligența artificială.

Scopul demersului nostru a fost acela de a transforma modul în care oamenii apreciază și interacționează cu fotografia veche, prezentând o modalitate atractivă și originală de a păstra și valorifica patrimoniul imagistic pe care îl deținem, făcând cunoscută, totodată, moștenirea culturală a Brașovului.

Sperăm ca produsele prezentate să fie resurse utile de formare profesională pentru bibliotecarii interesați de păstrarea și valorificarea colecțiilor fotografice din instituțiile în care aceștia lucrează.

(Dr. Ruxandra Nazare, bibliotecar Departamentul Colecții Speciale; Nicoleta Tudor, bibliotecar, asistent manager de proiect - Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov)

Discuție despre arhivarea electronică 

În discuțiile despre digitalizarea societății se insistă de multe ori (și e de înțeles) pe lucruri ce țin de ușurarea relației cetățean-stat și de creșterea transparenței. Mai puțin dezbătute sunt aspectele ceva mai tehnice, de tipul ce anume alegem să digitizăm din arhive, cum digitizăm ca să asigurăm un acces cât mai ușor și alte lucruri asemănătoare. Tocmai astfel de subiecte sunt tratate într-o discuție sub formă de podcast la care participă directorul Arhivelor Naționale ale României și președintele Asociației Naționale a Industriei de Software. De ascultat, mai ales în condițiile în care multe dintre cele discutate se pot aplica și în cazul bibliotecilor. (M.C.)

Proiectul de amenajare al unei biblioteci școlare, premiat la Regionala de Arhitectură Moldova 2024

Dintr-o știre difuzată în cadrul Telejurnalului TVR Iași am aflat despre premiul I pe care l-a primit la categoria „Amenajări și design spații publice” a Regionalei de Arhitectură Moldova 2024 proiectul realizat de către arhitecta Andreea Robu-Movilă pentru Biblioteca Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Târgu Neamț. Știrea cuprinde un scurt interviu cu realizatoarea proiectului - absolventă a liceului - și este ilustrată cu imagini din bibliotecă. (R.C.)

Cifre bune pentru cultură în 2023

Datele Institutului Național Statistică arată că 2023 a fost un an ceva mai bun pentru cultură, cel puțin prin prisma cifrelor referitoare la utilizarea muzeelor și a bibliotecilor. În muzeele și colecțiile publice din țară s-a înregistrat o creștere a numărului vizitatorilor de la aproximativ 16 milioane în 2022 la 19,1 milioane, iar bibliotecile au înregistrat o creștere cu 57.000 a numărului utilizatorilor și cu 600.000 a numărului volumelor împrumutate. Cei interesați de o privire în detaliu asupra datelor găsesc Raportul INS (Activitatea instituțiilor cultural-artistice) pe site-ul institutului. Din document aflăm, spre exemplu, că în categoria muzeelor și colecțiilor publice sunt incluse și rezervații naturale, grădini botanice și zoologice. Personal, mi-e greu să văd logica prezenței acestor spații în zona cultural-artistică, dar în același timp eu nu sunt de acord cu INS nici măcar în ceea ce privește numărul de biblioteci naționale din țară (ei consideră că sunt trei). (M.C.)

Publicații și alte resurse de specialitate

„Biblioteca” nr. 1/2024

Primul număr din acest an al revistei Biblioteca vine cu un sumar bogat, din care semnalăm:

• Combaterea fenomenului fake news și a informațiilor incorecte prin intermediul bibliotecilor: metode și instrumente - Dana Zaharia. Aflată la debutul publicistic, Dana Zaharia este una dintre cele mai promițătoare absolvente ale școlii de biblioteconomie de la Facultatea de Litere a Universității din București din ultimii ani, cu disponibilitate și calități care o recomandă pentru cercetarea în domeniu;

• Laboratorul de restaurare digitală (DIGILAB). Digitizarea, restaurarea digitală și prezentarea fotografiilor vechi - Daniel Nazare, Ruxandra Nazare și Nicoleta Tudor descriu proiectul Erasmus+ de tip parteneriat care face și subiectul primei contribuții de la rubrica noastră „Biblioteci românești” de mai sus;

• Biblioteca Publică Centrală din Amsterdam - Raluca Man;

• Împlinirea a 60 de existență a Bibliotecii Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava - Adriana Florentina Malanciuc;

• Camil Petrescu, între arta dramatică și arta narativă. 130 de ani de la nașterea scriitorului, cu imagini din colecțiile Bibliotecii naționale a României - Nicoleta Corpaci.

(R.C.)

Două noi teze de doctorat cu subiecte de interes pentru biblioteci

În luna iulie, la Facultatea de Litere a Universității din București au fost susținute două teze de doctorat care au abordat teme biblioteconomice.

Pe 11 iulie 2024, comisia de susținere a propus acordarea titlului de doctor în Filologie lui Bogdan Jugănaru (Biblioteca Academiei Române) pentru parcursul de cercetare finalizat cu teza intitulată Foile volante din fondul Bibliotecii Academiei Române – surse inepuizabile de informare științifică, elaborată sub coordonarea prof. univ. dr. Mircea Regneală. Lucrarea abordează un subiect foarte puțin prezent în literatura noastră de specialitate, cel al documentelor efemere, autorul punând în evidență și pledând pentru valoarea informațională a foilor volante din colecțiile bibliotecii în care își desfășoară activitatea.

Imagini din timpul susținerii tezei de doctorat a lui Bogdan Jugănaru

O săptămână mai târziu, pe 18 iulie, Corina Dovîncă (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București), având drept coordonator pe prof. univ. dr. Elena Tîrziman, și-a susținut teza Biblioteca publică - factor de incluziune în comunitate, o foarte utilă și incitantă cercetare dedicată unui rol mai puțin înțeles și asumat nu doar de către biblioteci, ci de instituțiile publice în general.

Imagini din timpul susținerii tezei de doctorat a Corinei Dovîncă

Între altele, Corina Dovîncă a propus în teza sa un model de bibliotecă publică incluzivă care ar trebui în mod firesc să trezească curiozitatea directorilor de biblioteci județene - în mod firesc, raportat la o prezumptivă preocupare pentru dezvoltarea instituțională cu care ar trebui să-i credităm pe acești manageri. Cine va avea curiozitatea să citească lucrarea - pe care, ca și pe cea a lui Bogdan Jugănaru, ne-o dorim cât mai curând accesibilă sub formă de carte - va descoperi, din păcate, că nu toți justifică un asemenea credit. (R.C.)

Catalogarea și datele interconectate

Celor interesați de catalogare le semnalăm prezența pe site-ul OCLC a unei sinteze referitoare la modul în care datele interconectate au modificat „regula jocului” și influențează perspectivele acestei activități de bibliotecă. Iată un scurt extras:

Evolving library data into linked data frees the knowledge in library collections and connects it to knowledge streams that inform our everyday lives—on the web, through smart devices, and while using technologies like artificial intelligence (AI). And that’s a two-way street, because library data, while obviously vital for libraries, also provides value for other knowledge work like research, education, and cultural enrichment.

(„Transformarea datelor bibliotecii în date interconectate eliberează cunoașterea din colecțiile bibliotecii și o conectează la fluxurile de cunoștințe care ne influențează viața de zi cu zi - pe internet, prin intermediul dispozitivelor inteligente și utilizând tehnologii precum inteligența artificială (AI). Iar acesta este un drum cu două sensuri, deoarece datele bibliotecii, deși în mod evident vitale pentru ele, conferă valoare și altor forme de cunoaștere, cum ar fi cercetarea, educația și dezvoltarea culturală”.)

(R.C.)

Resurse UE pentru bibliotecile publice

Ghidul RL:EU: Connecting libraries to EU resources își propune să ajute bibliotecile publice să depășească mai ușor piedicile birocratice pentru a accesa diversele fonduri europene care le sunt special destinate. Lucrarea include informații generale despre tipurile de fonduri și cum pot fi ele identificate, instrucțiuni despre accesarea propriu-zisă a acestora, studii de caz, modele de aplicații și unelte special concepute pentru a fi folosite de bibliotecile interesate. (M.C.)

Conferințe, seminare, ateliere

„The reading as a basis for culture, knowledge and development” - conferință internațională organizată de Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Biblioteca Națională a Republicii Moldova organizează, în data de 2 octombrie 2024, cea de-a 6-a ediție a conferinței internaționale The reading as a basis for culture, knowledge and development. Organizată sub umbrela Programului național LecturaCentral, conferința (ce se va desfășura într-un format mixt, urmând a fi transmisă live pe canalul de YouTube al bibliotecii) își propune să construiască o platformă fezabilă pentru schimbul de idei și resurse și, totodată, să creeze o legătură între specialiști cu obiective de cercetare similare.

Tema principală a programului național LecturaCentral 2024 este promovarea valorilor europene prin lectură. Conform organizatorilor, încurajarea înțelegerii și respectării principiilor și idealurilor pe care se bazează Uniunea Europeană este o modalitate eficientă și profundă de susținere a valorilor europene.

În conformitate cu tendințele de dezvoltare ale temei principale și în asociere cu planurile strategice naționale, în scopul unei organizări eficiente, organizatorii propun următoarele subiecte pentru apelul de lucrări:

● Promovarea valorilor europene prin lectură (rolul literaturii în promovarea diversității culturale europene; toleranța și înțelegerea interculturală prin lectură; operele literare ca instrument de promovare a drepturilor omului și a valorilor democratice; colaborări internaționale în promovarea lecturii și a valorilor europene; autori moldoveni în lista premiilor literare din Europa);

● Bune practici de promovare a lecturii pe meridianele lumii;

● Impactul tehnologiei și al noilor medii de lectură asupra cititorului contemporan (provocări și oportunități pentru industria editorială; posibilități de personalizare a experienței de lectură pentru cititori; impactul audiobook-urilor și podcast-urilor asupra tinerilor cititori; lectura în format tradițional versus lectura pe dispozitive electronice; lectura în contextul inteligenței artificiale; educația pentru lectură).

Comunicările prezentate în cadrul conferinței, precum și alte materiale utile, care nu se vor regăsi în agenda conferinței, vor fi publicate în cel de-al cincilea volum al lucrării Lectura și scările. (BNaR)

Conferința „Digital libraries: storage for now and forever”

IFLA Preservation and Conservation Center, în colaborare cu Biblioteca Națională a Poloniei, a organizat în data de 29 mai 2024 conferința Digital libraries: storage for now and forever. Scopul conferinței a fost acela de a crește gradul de conștientizare cu privire la prezervarea digitală și a oferi un forum de discuție și schimb de experiență între profesioniști din diverse biblioteci europene.

În cadrul evenimentului au fost invitați să susțină prezentări profesioniști cu experiență în domeniu, care au vorbit despre problemele întâmpinate în crearea și administrarea bibliotecilor digitale, cu un accent deosebit pe stocarea digitală, în special în domeniul conservării pe termen lung. Participanții cu lucrări în cadrul acestei conferințe provin din bibliotecile naționale ale Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Georgiei, Marii Britanii, Norvegiei, Poloniei, României și Ucrainei.

Înregistrarea conferinței este disponibilă mai jos. (BNaR)

Webinarul „Systematic Review Success: An Introductory Workshop for Librarians & Information Professionals”

În data de 5 iunie 2024 a avut loc webinarul Systematic Review Success: An Introductory Workshop for Librarians & Information Professionals, organizat de Comitetul permanent IFLA Social Sciences Libraries. La acest eveniment online au participat peste 200 de persoane.

Din ce în ce mai mulți bibliotecari fac parte din echipe de cercetare ce realizează lucrări de sinteză a dovezilor (evidence synthesis) în domeniul științelor sociale. O astfel de analiză sistematică este un rezumat al literaturii de specialitate care utilizează metode explicite și reproductibile pentru a căuta, evalua critic și sintetiza în mod sistematic o anumită problemă. Webinarul și-a propus să prezinte acest tip de cercetare, invitând ca lectori experți care s-au implicat în astfel de activități.

Subiecte discutate în cadrul webinarului:

● Revizuirea sistematică în domeniul științelor sociale;

● Implementarea unui serviciu interdisciplinar de revizuire sistematică;

● Efectuarea de revizuiri sistematice într-o țară cu resurse limitate: O experiență namibiană;

● Folosirea LLM (Large Language Models) pentru redactarea recenziilor științifice.

Înregistrarea acestui webinar (vezi mai jos) și prezentările Powerpoint susținute în cadrul acestuia sunt disponibile online spre consultare. (BNaR)

Știință și informație

Evoluția acordurilor transformative în 2023

Coaliția S a publicat un raport privind modelul revistelor transformative în 2023 (e vorba despre acele reviste clasice sau hibride care își iau angajamentul de a trece la accesul deschis, despre care puteți afla mai multe aici). Din cele aproape 1000 de astfel de reviste, 4% au devenit reviste cu acces deschis în totalitate iar 40% și-au atins sau depășit normele de îndeplinit în 2023. În plus, un număr de 57 de reviste de la Cambridge University Press vor face acest pas în 2025. De remarcat, totuși, că majoritatea revistelor din acest program nu și-au îndeplinit criteriile, ceea ce aruncă o umbră de îndoială asupra întregului model. (M.C.)

Citările ascunse și rolul lor în știință

Poate cea mai importantă limitare în folosirea analizei citărilor pentru a cartografia știința este imposibilitatea de a lua în calcul toate acele surse (devenite între timp informații de bază) necitate fără de care cercetarea nu ar fi fost posibilă. Practic, toate descoperirile suficient de importante încât devin fundamentul cercetărilor ulterioare sunt menite să ajungă contribuții necitate, în ciuda frecvenței cu care cercetătorii apelează la ele.

Un articol recent folosește machine learning pentru a identifica în textul cercetărilor publicate tocmai aceste opere care nu mai apar în bibliografie. Autorii descoperă un număr important de „citări ascunse” (aproape una pentru fiecare citare „normală” a aceluiași document), ceea ce arată (pentru a nu știu câta oară…) problemele bibliometriei actuale. În plus, cercetarea autorilor s-a bazat exclusiv pe acele articole la care au avut acces (prin prisma modului în care sunt arhivate și a faptului că sunt disponibile în OA) - încă un motiv în plus pentru a accelera trecerea nu doar la accesul deschis ci și la baze de date bibliometrice deschise. (M.C.)

Multe articole retrase nu sunt marcate special

Unul dintre pilonii științei este procesul constant de autoverificare și eliminare a greșelilor. În cazul cercetărilor publicate, acest proces ia forma retragerii articolelor despre care se descoperă post-publicare că nu corespund criteriilor de calitate și/sau integritate științifice. Din păcate, nu există un mecanism care să permită marcarea automată a unui articol drept retras în toate bazele de date în care respectivul articol este prezent. Această situație poate avea efecte negative serioase, mai ales dacă ne gândim la articole din domeniul medicinei, de pildă. Un astfel de exemplu este prezentat de Retraction Watch într-un interviu cu un bibliotecar care a analizat un corpus de texte retrase (peste 2800 de înregistrări din 11 baze de date diferite), constatând că mai puțin de jumătate dintre înregistrări menționau faptul că respectivele articole aveau acest statut. Mai mult, doar 5% dintre articolele retrase erau însoțite de această mențiune în toate bazele de date în care erau prezente. Ce-i drept, ne-am fi așteptat ca nu toate articolele retrase să fie semnalate ca atare și ca nu toate bazele de date să fie la fel de riguroase în această privință, dar rezultatele analizei menționate indică o problemă generală. Gravitatea situației este surprinzătoare și impune o abordare sistematică (dezvoltarea unor standarde sau poate a unor instrumente de marcare automată prin intermediul DOI-urilor…) care să ușureze identificare acestor documente. (M.C.)

Ce e prea mult, strică

Un articol de pe blogul International Science Council militează împotriva presiunii de a publica la care sunt supuși cercetătorii, atrăgând atenția asupra riscului de a afecta încrederea publicului în știință adus de goana după publicarea cu orice preț. Autorii menționează scandalul Wiley/Hindawi (despre care am scris și noi aici) dar și creșterea cu 47% a numărului articolelor publicate în 2022 față de 2016 - în condițiile în care numărul de doctoranzi sau finanțarea științei au crescut extrem de puțin în aceeași perioadă. Deși articolul identifică corect probleme și prezintă date interesante, soluțiile propuse („crearea unui standard minimal de publicație acceptabil” la nivel global, „identificarea activităților anticompetitive ale editorilor” etc.) sună foarte bine dar sunt atât de vagi și generale („să fie bine ca să nu fie rău”) încât nu aduc nimic nou în discuție. (M.C.)

Miscellanea

Obiecte de patrimoniu cultural în format 3D, disponibile în Europeana

Portalul patrimoniului cultural european pune la dispoziție inclusiv obiecte digitale care pot fi vizualizate tridimensional.

Prin campania Twin it! 3D for Europe's culture, Europeana a invitat statele membre ale UE să transmită cel puțin un bun de patrimoniu digitalizat 3D pentru a fi înregistrat în spațiul european comun al datelor pentru patrimoniul cultural. Campania vine să susțină apelul Uniunii Europene la digitalizarea în 3D, până în 2030, a tuturor monumentelor și siturilor expuse unor riscuri și a 50 % dintre cele mai vizitate monumente, clădiri și situri culturale și de patrimoniu.

Răspândirea geografică a bunurilor digitalizate 3D din campania Twin it! poate fi văzută pe Humap. Din România este disponibil un model tridimensional al Vilei Minovici, furnizat de Institutul Național al Patrimoniului. (R.C.)

Au mințit poporul cu rețeaua de socializare

Mai multe organizații independente de presă din spațiul U.E. au participat la o cercetare care a urmărit să identifice modul în care teorii ale conspirației și afirmații false ce suscită frica sunt răspândite prin intermediul TikTok. În cercetare sunt analizate și mesajele unor formațiuni și politicieni de extremă dreapta din România (cu rezultate ușor de intuit: multe dezinformări, mesaje menită să inducă frica, conspirații etc.). (M.C.)

Fact-checking în legătură cu alegerile europene

Rețeaua European Fact-Checking Standards Network (EFCSN), care acoperă 34 de limbi europene, a alcătuit o bază de date de verificări de fapte în legătură cu diverse afirmații făcute în cadrul alegerilor europene. În topul subiectelor cu cele mai multe dezinformări se numără războiul din Ucraina și clima. Dezinformările verificate includ și unele afirmații atât de ridicole încât ar putea fi considerate parodice („U.E. o să interzică repararea mașinilor mai vechi de 15 ani”, „rețeaua Wi-Fi ucide!”). Printre concluziile studiului se remarcă aceea că 45% dintre informările eronate nu sunt marcate ca atare pe platformele de socializare. (M.C.)

100 de cărți din secolul XXI

New York Times a chestionat câteva sute de oameni de litere pentru a afla opiniile lor despre cele mai bune cărți ale secolului XXI. Desigur, astfel de clasamente subiective își au limitările lor, dar prezența în lista celor care au răspuns demersului a unor nume precum Stephen King sau Karl Ove Knausgård face topul New York Times mai interesant decât altele. De folosit drept sursă de inspirație în achiziții. (M.C.)

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Ruxandra Nazare 
- Nicoleta Tudor
- Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR)

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.