După cum cititorii noștri vor fi observat, este al doilea număr consecutiv al BiblioFeed care nu apare în prima zi a săptămânii, așa cum vă obișnuisem. Nu este o întâmplare: din rațiuni practice, am decis ca de acum înainte să publicăm newsletterul nostru în zilele de miercuri, cu aceeași periodicitate bilunară.
Biblioteci românești
Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova, premiată pentru contribuțiile în direcția alfabetizării informaționale și media
În cadrul Conferinței Internaționale de Alfabetizare și Autoreglementare Media, printre câștigătorii din Republica Moldova ai premiilor oferite de Uniunea Europeană unor instituții și organizații care au contribuit în decursul ultimului an la alfabetizarea media și combaterea dezinformării s-a regăsit și asociația bibliotecarilor, la categoria „Alfabetizare informațională și media”. Un exemplu de implicare în problemele importante ale societății care ar trebui urmat și pe la noi, dar pentru asta ar trebui să ne preocupăm mai mult de ele și mai puțin de funcții și de forme fără fond. (R.C.)
Biblioteca Institutului de Istorie a Religiilor
Institutul de Istorie a Religiilor (IIR) din București, până acum singurul institut de cercetare din rețeaua Academiei Române care a fost înființat după 1989 (în 2008), și-a constituit în timp o bibliotecă cu colecții importante. Începând din această săptămână, biblioteca institutului nu mai este accesibilă exclusiv cercetătorilor din cadrul lui, ci poate fi utilizată de către orice cercetător, după cum aflăm dintr-o postare pe Facebook a directorului IIR, Eugen Ciurtin. Biblioteca se găsește în Casa Academiei (aripa Vest, et. III) din Calea 13 Septembrie nr. 13. (R.C.)
Wikipedia are nevoie de bibliotecari
În numărul de față publicăm o (sperăm primă) colaborare semnată de grupul „Wikimedians of Romania and Moldova”. Cu această ocazie, ne reafirmăm disponibilitatea de a găzdui contribuții de interes pentru comunitatea profesională a bibliotecarilor din România și reînnoim invitația adresată în acest sens celor care ne citesc.
WikiSeniors este un proiect inedit dedicat seniorilor, organizat de Wikimedians of Romania and Moldova (WMROMD) anul acesta pentru prima dată, în colaborare cu biblioteci publice din România. Scopul proiectului este de a familiariza grupe de seniori cu noțiunile de bază ale procesului de editare pe Wikipedia, în vederea dezvoltării de abilități digitale și de evaluare a informațiilor.
Wikipedia e pentru voi!
Aceasta este deviza sub care am început să explorăm cea mai vastă enciclopedie digitală alături de cursanții seniori din Onești.
Putem defini Wikipedia drept o enciclopedie liberă online, cu acces gratuit, dezvoltată împreună cu voluntari și unde oricine poate crea și edita orice articol în orice moment, total sau numai parțial.
WikiSeniors este un proiect organizat în România de Wikimedians of Romania and Moldova User Group ca parte a grantului Editing Wikipedia Together - online free course for volunteers invested in community development and open access, finanțat de Fundația Wikimedia.
Anul acesta a avut loc prima ediție a WikiSeniors, în colaborare cu Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești și Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu. Cursul s-a desfășurat în două etape: 20-21 mai și 25-27 iunie, la Biblioteca Municipală din Onești.
Seniorii au parcurs cursul introductiv de editare pe Wikipedia, iar materialele de studiu au fost cursurile de editare realizate de Wikimedians of Romania and Moldova care pot fi accesate online gratuit. Informațiile oferite sunt orientative, minimale, adaptate după materiale existente în comunitatea de wikipediști a editorilor de Wikipedia, și sunt structurate pentru a încuraja noii editori să descopere singuri alte materiale utile de învățare.
Condițiile de participare au fost deținerea unor cunoștințe medii de utilizare a calculatorului și de navigare pe internet, crearea înainte de cursuri a unui cont de editor pe Wikipedia și disponibilitatea de a participa fizic la cursuri.
De ce ne-am dori să lucrăm împreună?
Simplu, pentru că suntem curioși să descoperim lucruri noi, ne dorim să transmitem informații pe teme de interes, avem șansa de a fi voluntari într-un proiect unic, să scriem despre teme care ne pasionează și suntem liberi să edităm, cu promisiunea că ceea ce scriem va fi citit de cât mai multă lume.
„Ca bibliotecar trebuie să ai curiozitatea și dorința de a învăța mereu lucruri noi, pe care să le dai mai departe cititorilor cu care interacționezi”, a spus managerul Bibliotecii din Onești, Ionuț Tenie.
„În ultimii ani am învățat să ne folosim de online și de tehnologie în activitatea noastră pentru a ține pasul cu lumea de astăzi. Bibliotecarii și bibliotecile sunt și trebuie să fie moderne și deschise. Cursul de editare Wikipedia a fost șansa noastră de a învăța ceva nou și de a contribui la cea mai mare enciclopedie online. A fost o experiență interesantă, care ne-a îmbogățit cunoștințele și cel mai important am reușit să creăm pagina bibliotecii noastre. A fost o muncă de echipă foarte frumoasă. Am învățat lucruri pe care le putem aplica pentru a crea și edita și alte pagini. Ne bucurăm că facem parte din echipa Wikipedia și ne dorim să facem lucruri interesante împreună.
Atelierele de editare Wikipedia le-au oferit seniorilor ocazia de a împărtăși cunoștințele lor și de a învăța lucruri noi, pe care nu le credeau posibile, în timp ce contribuie la un proiect important și se conectează cu o comunitate globală. Wikipedia au descoperit-o, în mod natural, navigând pe Internet. Cursul la care au participat a avut meritul de a le sistematiza informațiile despre această enciclopedie a mileniului 3. Au aflat cum se pot implica în dezvoltarea unor subiecte, începând cu corecturile gramaticale, traduceri, link-uri și transformarea de cioturi în articole. Au căpătat o mai mare încredere în informațiile obținute, motiv pentru care își doresc să continuăm colaborarea.”
(Ionuț Tenie)
Instruirea cognitivă previne și contribuie la reducerea declinului cognitiv cauzat de înaintarea în vârstă
Sănătatea cognitivă reprezintă abilitatea de a gândi, învăța și memora cu exactitate, pentru a putea îndeplini activitățile zilnice în mod corespunzător. Există mai mulți factori care pot perturba această stare, precum factorii genetici, mediul înconjurător sau stilul de viață, care pot contribui la un declin în ceea ce privește abilitățile cognitive și capacitatea de a efectua sarcinile zilnice, precum șofatul, facturile, lista de medicamente sau activitățile gospodărești. Chiar dacă factorii genetici nu pot fi controlați, multe elemente din stilul de viață pot fi schimbate sau manipulate benefic.
Instruirea cognitivă previne și contribuie la reducerea declinului cognitiv cauzat de înaintarea în vârstă. Vorbim despre activități structurate menite să dezvolte memoria, funcțiile intelectuale și viteza de a procesa informațiile. De aceea, cursul de editare pentru seniori întrunește toate aceste deziderate și antrenează memoria, aducând beneficii participanților. Pe lângă aspectele tehnice, socializarea și construirea unui mediu pozitiv, încurajator stimulează comunicarea și oferă un feedback pozitiv.
În era inteligenței artificiale, susținem și promovăm progresul digital, pe deplin conștienți că nicio bază de date, oricât de complexă și meticulos elaborată, nu ar exista fără paginile scrise pe care să și le însușească. Cartea va continua să fie baza informației, metamorfozele virtuale ale unui avatar spre care tindem cu toții. Iar rezultatele noastre sunt mai mult decât semnificative: în cinci zile cât au însumat cele două sesiuni, editorii seniori debutanți, în număr de 13, au adus peste 560 de modificări gramaticale și au conectat pagini Wikipedia.
În cea de-a doua etapă a modulului de editare a fost creată pagina Wikipedia pentru Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești. În echipă, toți cursanții au participat la scrierea articolului conform normelor de editare.
Wikipedia este atât de vastă, încât orice editor va găsi întotdeauna subiecte de interes, o interfață prietenoasă care ține cont de preferințele fiecăruia și monitorizează cu exactitate progresul, încurajează și păstrează legătura dintre editor și articol, totul cu scopul de a conștientiza cât de mult contează o contribuție minoră într-un ocean de informații. (Wikimedians of Romania and Moldova; text trimis de Elena Damian)
Biblioteci din lumea largă
Crește numărul cărților interzise în bibliotecile școlare din SUA
Rezultatele preliminare ale unei cercetări efectuate de PEN America, făcute publice pe 23 septembrie, arată că numărul cărților interzise în școlile publice din SUA a atins cifra de 10.000 în anul școlar 2023-2024, adică aproape de trei ori mai multe titluri decât în anul școlar anterior.
Interdicțiile vizează, în cele mai multe cazuri, cărți care se referă la personalități sau personaje ficționale de culoare și/sau aparținând comunității LGBTQ+ sau, din ce în ce mai frecvent, cărți scrise de și despre femei și tinere și/sau care includ reprezentări ale violului sau ale abuzului sexual. Tendința are două cauze - legislația unor state din SUA și influența grupurilor de părinți și a indivizilor care militează pentru cenzură. Campaniile coordonate, foarte vocale ale acestora exercită o presiune ridicată asupra decidenților din școli, ceea ce duce la precauții excesive atunci când se iau decizii cu privire la dezvoltarea colecțiilor din bibliotecile școlare din sistemul public de învățământ.
Pentru cei interesați să aprofundeze subiectul, PEN America găzduiește o pagină dedicată luptei împotriva cenzurii în școlile și bibliotecile din SUA care sunt finanțate din fonduri publice. (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Despre rolul bibliotecilor publice, în The Guardian
Un editorial din celebrul ziar britanic vorbește despre rolul bibliotecilor publice în societatea contemporană, menționând numeroasele tipuri de activități pe care le realizează pe lângă tradiționalul împrumut de carte și de importanța lor ca spații care oferă șanse și acces egal pentru toți și unde se poate realiza „contactul uman” care a devenit poate și mai important într-o lume în care oamenii interacționează din ce în ce mai mult online. În sprijinul celor afirmate sunt prezentate mărturii ale unor scriitori precum Zadie Smith sau Lee Child, care vorbesc despre felul în care bibliotecile la care au avut acces în copilărie le-au schimbat viața. Articolul prezintă și trendul negativ al finanțării bibliotecilor din Regatul Unit: cheltuielile cu bibliotecile s-au înjumătățit comparativ cu 2011, iar din 2016 până în prezent s-au închis 180 de biblioteci. În plus, în zonele cu probleme economice, adică tocmai acelea unde oamenii au mai multă nevoie de biblioteci, șansele ca ele să dispară sunt mai mari. Răspunsurile pe care comunitățile le dau la problema subfinanțării variază de la campanii menite să influențeze decizia politică până la redeschiderea unor biblioteci cu voluntari în loc de bibliotecari, soluție cu o sustenabilitate incertă. (M.C.)
„Pulsul” bibliotecilor în 2024
Clarivate a publicat raportul Pulse of the Library 2024, prin care ce oferă „o explorare a perspectivelor curente cu oportunități pentru a reflecta asupra probabilelor priorități strategice necesare”. Documentul se bazează pe un chestionar la care au răspuns mai mult de 1500 de bibliotecari din biblioteci universitare, publice și naționale și pe o cercetare calitativă realizată prin interviuri cu mai mulți bibliotecari. Printre concluziile raportului: adoptarea uneltelor bazate pe inteligența artificială este principala prioritate a bibliotecilor în anul care vine, iar bugetul și lipsa competențelor sunt văzute drept principalele probleme.
Din păcate, raportul este profund americanocentric (47% din răspunsuri provin din SUA) și include în proporție de 78% răspunsuri din zona bibliotecilor universitare (lucru de înțeles având în vedere domeniul de activitate al Clarivate), ceea ce îi reduce semnificativ reprezentativitatea pentru celelalte tipuri de biblioteci. Totuși, poate fi o sursă de informații interesante, mai ales dacă ne gândim că tendințele de evoluție a activităților de bibliotecă din SUA și Europa se aseamănă. (M.C.)
Utilizarea inteligenței artificiale în bibliotecile universitare
Platforma Technology from Sage pune la dispoziție „un set selectiv de tehnologii de bibliotecă care contribuie la progresul predării, învățării și cercetării”. Printre acestea, o rubrică dedicată inteligenței artificiale în biblioteci în care sunt prezentate cele mai recente evoluții ale inteligenței artificiale pentru bibliotecarii universitari. În ediția din această lună ne este semnalat modul în care biblioteca Universității New Mexico a integrat ChatGPT-4 în operațiunile zilnice cu scopul de a crește productivitatea, aflăm detalii despre Aisha, noul agent conversațional bazat pe AI al Bibliotecii Universității Zayed (Dubai), care a îmbunătățit în mod semnificativ calitatea serviciilor furnizate, precum și despre instrumentul Alethea pus la dispoziție de Clarivate pentru a veni în sprijinul experienței universitare a studenților. (R.C.)
Știință și informație
Rolul scientometriei în evaluarea responsabilă a științei
Blogul Bibliomagician găzduiește o dezbatere interesantă despre rolul scientometriei în evaluarea științei, în contextul inițiativei Coalition for Advancing Research Assessment (CoARA) care militează pentru schimbarea modalităților de evaluare a rezultatelor științei. Dezbaterea a pornit cu articolul lui Giovanni Abramo, președinte al International Society for Scientometrics and Informetrics (ISSI), care subliniază limitele peer-review-ului și succesul metodelor scientometrice în domenii din categoria Science, Technology, Engineering, Mathematics, and Medicine (STEMM) și încheie propunând o viziune în care recenzarea și scientometria se completează reciproc în evaluarea științei. Răspunsul venit din partea CoARA susține importanța crucială a peer-review-ului în evaluarea performanței științifice la nivel micro și consideră scientometria ca având un rol la nivelul macro al evaluărilor (evaluarea la nivel de țări, de exemplu). Ambele articole și referințele lor sunt un must-read pentru înțelegerea tendințelor actuale în acest domeniu. (M.C.)
Instrument de cercetare bazat pe IA în Web of Science
Clarivate a anunțat lansarea asistentului de cercetare Web of Science, bazat pe inteligența artificială, care urmărește să-i ajute pe cercetători să identifice mai rapid lucrările dorite și să vizualizeze relațiile dintre diferitele documente publicate pe un subiect. Din păcate, anunțul de lansare nu prezintă informații detaliate despre ceea ce poate face acest instrument sau un film de prezentare a lui „în acțiune” (așa cum obișnuiesc firmele din zona IA) și nici informații legate de cum va fi el disponibil (gratuit, contracost?) (M.C.)
Miscellanea
Știați că…?
Pe grupul de Facebook Librarian Humor a fost redistribuită o postare care enumeră câteva „curiozități” despre cărți - genul de informații mai puțin vehiculate care pe vremuri apăreau în periodice la rubrica „Știați că…?” Iată doar câteva:
persoanele care citesc cărți sunt mai puțin susceptibile să dezvolte boala Alzheimer;
în închisorile braziliene, cititul unei cărți poate reduce pedeapsa unui deținut cu patru zile (la noi a fost ceva mai complicat - nu cititul, ci scrisul de cărți a fost recompensat cu reducerea pedepsei, ceea ce a făcut în cazul unor pușcăriași ca numărul cărților pe care și-au trecut numele să fie mai mare decât al celor pe care le-au citit);
romanul Les Misérables de Victor Hugo cuprinde o propoziție alcătuită din 823 de cuvinte.
Vă recomandăm să citiți și celelalte „curiozități”, dar deoarece nu se citează sursa/sursele din care au fost extrase, păstrați o rezervă cu privire la autenticitatea lor - sau, ca să fiți siguri, verificați-le în surse credibile. (R.C.)
Povestea librăriei naziste din Los Angeles
Literary Hub ne spune povestea librăriei deschise de naziști în 1933 în Los Angeles cu scopul de a atrage cât mai mulți americani spre ideologia lor. Povestea librăriei ne dezvăluie o lume în care diferite ideologii extremiste afirmau că dețin adevărul absolut și încercau să-și atragă susținători inventând inamici pe care-i făceau vinovați pentru tot răul din lume. Sună cumva cunoscut? (M.C.)
Instrumente educaționale pentru combaterea dezinformării
Edupedu semnalează setul de instrumente intitulat Cum protejăm elevii împotriva știrilor false? pus la dispoziția profesorilor de Comisia Europeană. Profesorii sunt ajutați astfel să îi ajute pe tineri să afle ce este dezinformarea, cum se răspândește și care sunt modurile de a reacționa. O resursă care poate fi semnalată și recomandată de către bibliotecarii școlari cadrelor didactice din instituțiile lor. (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Wikimedians of Romania and Moldova Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
