Biblioteci românești
Școala de Vară ASTRA, ediția a V-a: anunț preliminar
Școala de Vară ASTRA, ajunsă la ediția a V-a, se va desfășura în acest an în perioada 20-22 august. Temele care vor fi abordate în cadrul acestor ediții sunt următoarele:
Crearea tutorialelor video în biblioteci;
Aplicații ale inteligenței artificiale în biblioteci;
Descrierea obiectelor digitale și crearea unor colecții digitale folosind aplicația specializată Omeka S;
Biblioteca - pilon al democrației și neutralității într-o lume a extremelor.
Vom reveni cu detalii privind termenele și condițiile de înscriere într-un număr viitor al BiblioFeed. Informații privind edițiile anterioare ale Școlii de Vară sunt disponibile pe site-ul instituției organizatoare, Biblioteca Județeană „Astra” din Sibiu. (R.C.)
Întâlnire cu alumni ai programelor de studii în domeniul științelor informării și documentării ale Facultății de Litere, Universitatea din București
Marți Miercuri, 2 aprilie 2025, de la ora 18, Departamentul de Științe ale Comunicării și catedra de Științele Informării și Documentării din cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București vă invită la o întâlnire cu două absolvente de succes ale programelor de studii pe care le gestionează: dr. Nicoleta Rahme (promoția 1996), director general adjunct al Bibliotecii Naționale a României, și Andreea Focșăneanu (promoția 2003), agent literar și administrator, Simona Kessler & Associates Agency.
Discuția cu cele două invitate, care va avea loc în sala 117 (et. 1, aripa stângă a clădirii facultății) va fi moderată de lector univ. dr. Robert Coravu, prodecan al facultății, și este prima dintr-o serie care își propune să creeze o punte de comunicare și să faciliteze potențiale colaborări între studenții actuali și cei din trecut și, în același timp, să le ofere primilor o perspectivă asupra carierelor pe care le-ar putea urma în interiorul sau în afara unei structuri infodocumentare. Întâlnirile cu alumni reprezintă, de asemenea, o oportunitate de (re)conectare a celor care fac parte, într-un fel sau altul, din comunitatea specialiștilor în informare și documentare. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. (R.C.)
Biblioteca Școlară Virtuală
Aflăm că, în sfârșit, Biblioteca Școlară Virtuală este funcțională. Sperăm să auzim lucruri bune despre funcționarea și utilitatea acestei platforme care, de la menționarea ei ca deziderat în Legea educației din 2011, a așteptat, iată, 14 ani ca să devină realitate. Așteptăm impresiile colegilor din mediul preuniversitar, care vor avea ocazia să testeze „Biblioteca Digitală Edulib”, cum este ea denumită. (R.C.)
WikiMărțișor 2025 – o campanie dedicată promovării pe Wikipedia a femeilor remarcabile din România și Republica Moldova
Importanța surselor de încredere în mediul online și impactul lor asupra reprezentării femeilor reprezintă un subiect important, mai ales în contextul Wikipedia și al altor platforme care depind de surse de încredere pentru a asigura o acoperire echilibrată.
Într-o eră digitală dominată de informații accesibile instantaneu, sursele de încredere joacă un rol crucial în asigurarea acurateței și veridicității conținutului online. Fără surse solide, platforme precum Wikipedia riscă să difuzeze informații eronate sau incomplete.
Ce este o sursă de încredere?
Publicație verificată și respectată (ziare, reviste academice, cărți, studii publicate de experți)
Autori cu competență recunoscută în domeniul respectiv
Proces editorial riguros, care implică verificarea informațiilor
Lipsa unui bias evident sau a unui interes comercial ascuns
Ce deosebește Wikipedia de alte site-uri online este faptul că impune utilizarea surselor de încredere pentru a menține un standard ridicat al articolelor, ceea ce ajută la prevenirea dezinformării. Oricine are dreptul de a edita, însă cu respectarea principiilor fundamentale: punctul de vedere neutru, verificabilitate prin surse de încredere și fără cercetare originală. Aceste reguli sunt absolut necesare pentru a garanta corectitudinea informațiilor într-o lume tot mai asaltată de știri false sau tentative de manipulare a opiniei publice.
Problema lipsei de surse despre femei
Un obstacol în crearea unui conținut echilibrat pe Internet este lipsa surselor despre femei în multe domenii. Istoricii, jurnaliștii și cercetătorii s-au concentrat predominant pe realizările bărbaților, ceea ce a dus automat la o subreprezentare a femeilor în lucrările academice și în media tradițională. Printre cauzele acestui fenomen, putem enumera:
Bias istoric: femeile au fost adesea excluse din pozițiile de putere și din sfera publică, ceea ce a dus la o lipsă de documentare a realizărilor lor.
Acces limitat la publicare: până relativ recent, femeile aveau mai puține oportunități de a-și vedea lucrările publicate sau recunoscute.
Bias-ul din mass-media: jurnaliștii și editorii au acordat, în mod tradițional, mai multă atenție bărbaților în relatările despre realizări profesionale, științifice sau culturale.
Wikipedia funcționează pe baza unei reguli stricte: orice informație trebuie să fie susținută de surse de încredere, dar dacă sursele despre femei sunt rare, atunci și articolele despre ele sunt puține și incomplete. Acest aspect determină un decalaj semnificativ între numărul de biografii ale bărbaților și ale femeilor pe Wikipedia, doar 20-25% dintre biografiile de pe cea mai mare enciclopedie online sunt despre femei. O vizibilitate redusă a femeilor în spațiul digital perpetuează ideea eronată că ele nu au avut contribuții importante în diverse domenii. Astfel apar dificultăți pentru editorii voluntari care doresc să creeze articole despre femei, dar nu găsesc suficiente surse pentru a respecta cerințele de verificabilitate.
Pentru a reduce acest decalaj este necesar un efort colectiv, în primul rând prin promovarea cercetării și publicării despre femei în reviste academice și media de calitate. De asemenea, este necesară crearea de inițiative pentru creșterea numărului de articole despre femei pe Wikipedia, iar proiectul lansat de grupul de voluntari Wikimedians of Romania and Moldova – WikiMărțișor – tocmai asta își propune: să reducă decalajul de gen în această imensă enciclopedie online ce promovează accesul deschis la cunoaștere.
Anual, în luna martie, comunitățile Wikipedia din întreaga lume găzduiesc campania Celebrate Women. Evenimente, ateliere de editare și studii de caz despre femei și persoane non-binare sunt organizate la nivel global pentru a ne reaminti decalajul de gen la nivelul societății. Această inițiativă globală are drept scop reducerea inegalității de gen în proiectele Wikimedia Foundation, prin crearea și îmbunătățirea articolelor despre femei și persoane non-binare.
WikiMărțișor 2025
WMROMD a făcut parte și anul acesta din campania Celebrate Women cu a treia ediție a #WikiMărțișor. Ziua Internațională a Femeii este un moment important pentru a ne aminti decalajul de gen pentru femei și toate grupurile slab reprezentate și pentru a reînnoi eforturile pentru o redare echitabilă a tuturor grupurilor de persoane. În acest context, anul acesta luna martie a însemnat o muncă extraordinară din partea bibliotecarilor din România și Republica Moldova, care au dedicat timp prețios și resurse valoroase completării conținutului Wikipedia despre femei. Datorită bibliotecarilor care au parcurs cursurile de editare puse la dispoziție gratuit de WMROMD, cea de-a treia ediție a campaniei a ajuns la incredibilul număr de 3.050 de contribuții pe 1.084 de pagini diferite, cu 65 de articole noi create în doar trei săptămâni. 45 de voluntari, marea majoritate bibliotecari, au făcut posibile aceste cifre în premieră pentru țara noastră.
Activitatea unui bibliotecar în era digitală devine tot mai semnificativă și necesară, deoarece dispune de pregătirea profesională adecvată și de materiale autentice pentru a contribui la diseminarea informațiilor în mediul online. Voluntariatul bibliotecarilor pe Wikipedia este un regal incomparabil, iar diferența se vede imediat.
Conștientizarea importanței surselor diverse se corelează cu încurajarea jurnaliștilor să documenteze mai multe povești despre femei, pentru ca apoi editorii voluntari să poată participa activ prin adăugarea și îmbunătățirea articolelor despre femei, folosind tocmai aceste surse create.
Sursele de încredere sunt fundamentale pentru un mediu virtual bine documentat, însă lipsa acestora despre femei creează un dezechilibru în platformele online. Corectarea acestui fenomen necesită eforturi serioase din partea cercetătorilor, jurnaliștilor și comunității de editori voluntari. Numai prin îmbunătățirea acoperirii media despre femei putem spera la o reprezentare mai echilibrată în spațiul digital. (WMROMD)
Managerul Bibliotecii Naționale a României, suspendat din funcție
În urma cazului, ajuns pe rolul instanțelor de judecată, în care a dezvăluit informații confidențiale privind interesele de cercetare ale unui utilizator (în speță, jurnalista Emilia Șercan), despre care am relatat și noi pe larg în urmă cu un an, în BiblioFeed #62, managerul interimar al Bibliotecii Naționale a României, Adrian Cioroianu, a fost suspendat din funcție. (R.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:
biblioteci publice din Prahova (Bușteni), Gorj, Vrancea (Biblioteca Municipală din Adjud);
biblioteci școlare din Alba (Sebeș - temporar, 1/2 normă), Dâmbovița (Târgoviște), Gorj.
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Ce a mai făcut Trump?!
Deși nu ne-am propus asta, BiblioFeed ajunge la a treia ediție consecutivă cu știri negative venite dinspre Casa Albă. Un ordin al administrației Trump cere închiderea Institute of Museum and Library Services, singurul organism federal al bibliotecilor americane. American Library Association (ALA) a criticat decizia printr-un comunicat în care menționează, între altele, faptul că respectivul institut avea doar 75 de angajați și că bugetele celor 125.000 de biblioteci din SUA reprezintă doar 0,003% din bugetul federal, deși au peste 1,2 miliarde de utilizări fizice anual. Rămâne de văzut dacă ordinul va fi anulat sau dacă politica de demantelare a culturii și educației din SUA va continua. Recent, Trump a semnat și ordinul de închidere a Departamentului de Educație (echivalentul Ministerului Educației). Sperăm doar că nu vom fi nevoiți să transformăm „Ce a mai făcut Trump?!” într-o rubrică permanentă. (M.C.)
Graffiti din bibliotecă
Mesajele scrise sau scrijelite pe birouri, scaune, pereți sau mobilier sunt o realitate cu care se confruntă, probabil, majoritatea bibliotecilor. Un profesor de la Universitatea din Virginia a ales să păstreze și să studieze aceste mesaje într-un proiect realizat împreună cu studenți ai cursurilor de antropologie, în urma căruia a rezultat inclusiv o bibliotecă digitală cu aproape 2800 de înregistrări. Mesajele descoperite variază între citate, gânduri mai mult sau mai puțin profunde („Notele nu sunt altceva decât cerneală pe hârtie”, „Am obosit să gândesc”), declarații de dragoste și înjurături, recenzii de filme și chiar dialoguri între (posibil) diverși utilizatori ai bibliotecii acoperind perioada 1927-2021 (când biblioteca a fost renovată și mobilierul înlocuit). Cine se oferă să facă un astfel de studiu într-o bibliotecă românească? (M.C.)
Viața unui club de carte din Ucraina ocupată
The Guardian prezintă povestea unui club de carte la care participă adolescenți ucraineni din zona ocupată de Rusia. Clubul este nevoit să-și desfășoare activitatea în secret pentru că forțele de ocupație desfășoară o companie de suprimare a identității naționale și de pedepsire a celor care dețin cărți considerate extremiste de către ruși, iar membrii clubului sunt nevoiți să caute versiuni online ale volumelor după ce cărțile în limba ucraineană din biblioteci au fost distruse. Articolul face paralele între situația actuală și cea de la sfârșit de secol XIX - început de secol XX, când Ucraina se lupta pentru independența de o Rusie ce nu se deosebește prea mult față de cea actuală: aceleași scop de ștergere a identității unei națiuni, folosind aceleași metode - interzicerea limbii și a culturii naționale. Cum diversele discipline școlare au devenit instrumente de propagandă despre măreția „civilizației rusești”, necesitatea „loialității științifice” față de Moscova și „datoria sfântă” a Rusiei, întâlnirile clubului de carte au căpătat o dimensiune nouă, fiind unul dintre puținele spații în care tinerii își pot descoperi, nu fără riscuri, cultura națională. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
„Biblioteca noastră”
Frunzărind internetul, am dat peste un text semnat de Claudia Șerbănuță și Alex Axinte în revista GOLAN care, deși a apărut în urmă cu un an, în ianuarie 2024, merită să fie semnalat cititorilor BiblioFeed. Intitulat Spre un spațiu de locuire pentru fiecare dintre noi. Prima oprire: biblioteca publică, articolul vorbește despre rolul infrastructurii fizice care încurajează socializarea și facilitează coagularea comunităților, din care face parte și biblioteca publică, și exemplifică printr-un fenomen local - constituirea în jurul unor biblioteci publice românești, deseori subfinanțate și cu resurse precare, a unei „coaliții” a bibliotecarilor și utilizatorilor care compensează lipsurile prin implicare și creativitate:
„Odată cu proiectul de modernizare a societății românești, bibliotecile s-au dezvoltat ca parte din sistemul de spații și programe ce facilitează accesul locuitorilor la cultură, educație și, în general, la cunoaștere. În ciuda intențiilor proiectate, istoria locală a bibliotecilor este traversată de o stare de precaritate permanentă și de neajunsuri materiale. Subfinanțate, sau dacă nu chiar desființate cu totul, bibliotecile au devenit în ultimele decenii din ce în ce mai invizibile în discursul public, în contextul lipsei unei viziuni și chiar a dorinței pentru reorganizarea lor. Paradoxal, tocmai aceste neajunsuri au generat solidaritate și apropriere din partea utilizatorilor care, cot la cot cu bibliotecare și bibliotecari activi și generoși în eforturile lor, s-au angajat într-un fel de „mentenanță radicală” a bibliotecilor. Biblioteca publică a devenit „biblioteca noastră”.”
(R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Webinar dedicat cărților electronice cu acces deschis
UKSG (organizație din Marea Britanie care reunește edituri și biblioteci științifice și universitare cu companiile și persoanele care le furnizează tehnologie și servicii) organizează pe 13 mai un webinar dedicat accesului la datele privind utilizarea e-book-urilor disponibile în acces deschis. În cadrul webinarului vor fi prezentate eforturile OA Book Usage Data Trust (OAEBUDT) de a facilita un schimb de date mai eficient, mai sigur și mai echitabil între părțile interesate din mediul guvernamental și cel al comunicării științifice. Participarea este liberă, pe bază de înregistrare. (R.C.)
Informare versus dezinformare
Ministerul Educației față cu pseudoștiința și dezinformarea
Într-un comunicat de presă, ministerul educației a anunțat câteva măsuri ale ministrului Daniel David „pentru combaterea pseudoștiinței și a dezinformărilor”, printre care se regăsește distribuirea în școli și universități a Ghidului practic de de combatere a conținutului ilegal în online, elaborat de Consiliul Național al Audiovizualului.
După cum remarcă Codruța Simina în ultimul număr al Misreport, eficiența acestui ghid este discutabilă, el fiind „un text lung cu explicații generaliste referitoare la conținutul ilegal de pe site-uri și platforme sociale, în condițiile în care majoritatea utilizatorilor cărora li se adresează comunică prin video-uri.”
Evident, avem deja instrumente și programe de educație digitală concepute și testate, precum cele ale Mediawise, precum și cursuri de nivel universitar care contribuie la conștientizarea și studierea fenomenului dezinformării online (la Universitatea din București, de pildă, asemenea cursuri sunt susținute de Bogdan Oprea, la Facultatea de Jurnalism, și de cel care scrie aceste rânduri, la Facultatea de Litere, în cadrul programului masteral Gestionarea informațiilor în societatea contemporană), ambele având la bază lucrări publicate (Fake news și dezinformare online: recunoaște și verifică, respectiv Evaluarea informațiilor din mediul online: nu crede și cercetează), deci există o bază de pornire în cazul în care ministerul dorește să se implice serios în această direcție și să producă o schimbare majoră. Un ghid de câteva pagini, plin de definiții, evident că nu poate avea decât un efect limitat. Suntem foarte departe de programele sistematice de conștientizare a pericolelor dezinformării și de stimulare a rezilienței în fața ei pe care le-au implementat țări precum Estonia sau Finlanda. Ținând cont, însă, că mulți concetățeni trăiesc cu voluptate iluzia imunității, probabil că nici nu văd de ce ar trebui să ajungem acolo. (R.C.)
Pericolele utilizării excesive a media digitale
Tot în newsletterul Misreport de săptămâna trecută am găsit semnalarea unui articol de pe site-ul Psychology Today care atrage atenția asupra pericolelor pe care le prezintă utilizarea excesivă a mijloacelor de informare și comunicare digitale (Gina Simmons Schneider, The Dangers of Digital Media on Society and the Human Brain). Introdus sugestiv prin sentința „Dezinformarea, dezinformarea, știrile false și pseudoștiința ne amenință pe toți”, articolul nu identifică doar probleme, ci propune și soluții, precum asumarea unor practici de consum media mai sănătoase:
Să identificăm scopul înainte de a folosi instrumentele digitale: care este intenția sau nevoia care ne face să apelăm la ele? Există un scop clar sau pur și simplu un gest reflex?
Dacă o narațiune ne provoacă emoții puternice, trebuie s-o trecem prin trei filtre interogative: este adevărată? este necesară? ne face bine? Dacă unul dintre răspunsuri este negativ, narațiunea respectivă trebuie ignorată;
Să căutăm să obținem informații despre sănătate de la experții în medicină, nu din altă parte: „Adevărata competență necesită ani de educație și experiență. Un psiholog nu este un specialist în cancer, iar un politician nu este un expert în boli infecțioase”;
Postul digital: rezervarea unor perioade ale zile în care să nu utilizăm deloc media digitale și în care să petrecem timp în natură, să ne ocupăm de un hobby, să socializăm și să întreprindem alte activități care ne îmbunătățesc starea de spirit, somnul și sănătatea mintală.
(R.C.)
Inteligența artificială generativă a devenit o țintă a propagandei digitale
Se pare că noua țintă a propagandei rusești sunt modelele AI dezvoltate în occident. Un articol de pe NewsGuard's Reality Check atenționează asupra activităților unei rețele de dezinformare intitulate (ironic?) „Pravda” („Adevărul”), care urmărește să infiltreze datele culese de chatboții AI cu informații incorecte și propagandă. astfel încât răspunsurile furnizate de modelele AI să fie influențate:
„Inundând rezultatele căutărilor și ale crawlerelor web cu falsuri pro-Kremlin, rețeaua denaturează modul în care modelele AI procesează și prezintă știrile și informațiile. Rezultatul: Cantități masive de propagandă rusă - 3 600 000 de articole în 2024 - sunt acum încorporate în rezultatele sistemelor occidentale de inteligență artificială, infectând răspunsurile acestora cu afirmații false și propagandă.”
Un test realizat de autorii articolului arată că cele mai importante zece instrumente AI generative au sprijinit obiectivele de dezinformare ale Moscovei, repetând afirmațiile false diseminate prin rețeaua „Pravda” în 33% din cazuri. (R.C.)
Instrumentele AI generative și citarea surselor
O cercetare ale cărei rezultate au fost publicate în Columbia Journalism Review, pornind de la observația că motoarele de căutare „tradiționale”, precum Google, pierd teren în favoarea celor bazate pe inteligența artificială generativă, a testat și comparat performanțele a opt asemenea instrumente de a regăsi știri. Concluziile studiului, între altele, confirmă ceea ce știam deja - că aplicațiile AI generative, atunci când nu au date pentru a răspunde unei solicitări, în loc să-și decline competența, furnizează răspunsuri incomplete sau speculative, în același timp „afișând” un grad ridicat de încredere în corectitudinea lor. Este îngrijorător, de asemenea, faptul că, atunci când li s-a cerut să citeze sursele accesate, instrumentele respective, în mod frecvent, nu le-au citat precis sau le-au fabricat, generând linkuri false. Pe scurt, ele au furnizat răspunsuri incorecte în peste 60% din teste, rata de eroare ajungând, în cazul unora, până la 94%. În concluzie, utilizarea fără discernământ, fără a evalua critic răspunsurile primite, a instrumentelor de căutare bazate pe inteligență artificială pentru a regăsi și accesa știri, în loc să ne faciliteze accesul la informații de actualitate, precise și bine documentate, ne expune riscului dezinformării. (R.C.)
Miscellanea
Traficanții de carte din regimurile comuniste
Dacă acum SUA. se află în avangarda mișcării de interzicere a unor cărți, în perioada Războiului Rece americanii trimiteau în mod ilegal cărți și reviste în țările afectate de cenzura impusă de regimurile comuniste, după cum aflăm dintr-un articol Chatham House (think tank britanic). Articolul trece prin istoria „Programului de carte al CIA”, operațiune condusă timp de peste trei decenii de americanul de origine română George Minden, care a reușit să introducă prin contrabandă peste zece milioane de publicații în țările comuniste. Printre volumele distribuite în acest fel se numără atât opere cu conținut subversiv evident, precum Ferma animalelor, 1984 și Minunata lume nouă, dar și reviste precum Marie Claire, care arătau realitatea vieții de dincolo de Cortina de Fier. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: Afișul evenimentului „Back to the future: întâlniri cu alumni ai Departamentului de Științe ale Comunicării” care va fi găzduit de Facultatea de Litere a Universității din București (2 aprilie 2025) La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Wikimedians of Romania and Moldova User Group (WMROMD) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
