BiblioFeed - Ediția #33
Din acest număr puteți afla, între altele:
Cum arată hainele noi în care s-a îmbrăcat Biblioteca Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”
Ce probleme ridică utilizatorii din Statele Unite care sunt deranjați de conținutul anumitor cărți din biblioteci și cum ar trebui să li se răspundă
Ce resurse utile pentru educația media și informațională sunt disponibile pe platforma Mediawise
Ce opere au mai intrat în domeniul public (pentru că le-a expirat protecția copyrightului) în acest an
Ce știm și ce nu știm despre Conferința Națională a Managerilor Culturali și despre rezultatele proiectului TECH.LIBRARY dedicat îmbunătățirii serviciilor pentru utilizatorii cu deficiențe de vedere
Ce posturi a scos la concurs Biblioteca Națională a României
Care sunt, conforme neuroștiințelor, efectele benefice ale lecturii. Așadar...
... lectură plăcută!
Biblioteci românești
În vizită la Biblioteca UNATC
În spațiile bibliotecilor a căror istorie acoperă decenii și secole se va pătrunde, pe măsura trecerii timpului, poate din ce în ce mai mult cu nostalgia și curiozitatea celor care vizitează edificii vechi, impregnate de spiritul altor vremuri. În același timp, o bibliotecă a prezentului care reușește să asigure în spațiile ei un echilibru între tradițional și modern, între publicațiile tipărite și sursele de informare electronice, între rafturile cu cărți și tehnologia informației vibrează la o frecvență mai familiară utilizatorilor de informații contemporani.
În Biblioteca Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, pe care am vizitat-o recent (vezi fotografii pe pagina noastră de Facebook), s-au întâlnit în mod fericit - dar nu întâmplător - mai multe condiții necesare pentru succes: o nouă conducere a universității, conștientă de legătura indisolubilă dintre calitatea procesului educațional și accesul la informația de specialitate, preocupată în același timp de modernizarea și optimizarea spațiilor de studiu și cercetare, niște bibliotecari dedicați profesiei și un manager cu experiență. Rezultatul acestei convergențe de forțe este noua organizare și înfățișare a bibliotecii. O organizare care autonomizează utilizatorul, dându-i posibilitatea să exploreze colecțiile bibliotecii, puse la dispoziție în acces direct, să citească în sala de lectură sau să împrumute publicații, să consulte din bibliotecă sau de acasă revistele electronice și bazele de date abonate. Un design al spațiilor mai atractiv pentru noile generații, din care proiectantul nu a exclus însă trimiterile la tradiție. Niște facilități al căror scop trece dincolo de lectură și studiu, încurajând socializarea și relaxarea.
Așa cum ar trebui să se întâmple cu orice bibliotecă, dar cum nu întâlnim prea des pe la noi, biblioteca UNATC îți transmite energia unui loc primitor, un teritoriu în care bibliotecarii, spațiile, colecțiile și celelalte resurse nu sunt obstacole în calea „actorului principal”, utilizatorul. Este o bibliotecă vie - am găsit-o decorată pentru Halloween - al cărei spirit novator vine (și) ca un răspuns la creativitatea și înclinația spre joc a utilizatorilor ei specifici.
Cum dezvoltarea spațiilor și serviciilor bibliotecii UNATC este un proces în derulare, activitatea ei merită să fie urmărită. (R.C.)
Despre serviciile de bibliotecă pentru utilizatorii cu deficiențe de vedere
De pe site-ul ANBPR aflăm despre evenimentul organizat de Biblioteca Națională în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele proiectului TECH.LIBRARY. Îmbunătățirea serviciilor oferite de bibliotecile publice utilizatorilor cu deficiențe de vedere prin instrumente de instruire în domeniul TIC. Subiectul este unul deosebit de interesant, ceea ce ne face să sperăm că vom putea descoperi mai multe informații (poate chiar rezultatele despre care se vorbește) într-o secțiune a site-ului Bibliotecii Naționale. (M.C.)
Conferința Națională a Managerilor Culturali
Pe 17 și 18 noiembrie a avut loc a IX-a ediție a conferinței dedicate managerilor din instituțiile de cultură, categorie din care fac parte și conducătorii bibliotecilor județene, între altele. Deși a beneficiat de prezența unor nume importante, conferința (pare că) se înscrie în seria evenimentelor prea puțin mediatizate și de pe urma cărora publicul va rămâne doar cu niște titluri de lucrări/subiecte abordate, fără acces la prezentările susținute, la eventuale înregistrări video din timpul conferinței sau poate chiar fără elaborarea unor documente strategice. Slaba comunicare ne îndreptățește să presupunem orice. (M.C.)
Concursuri de angajare la Biblioteca Națională a României
Biblioteca Națională a României anunță pe site-ul său scoaterea la concurs a unui număr de 16 locuri vacante, majoritatea reprezentând-o posturi de specialitate de nivel M și S, fără să furnizeze deocamdată alte informații (condiții de participare, bibliografie, calendar). De urmărit de către cei interesați. (R.C.)
Biblioteci din străinătate
Cum răspundem reclamațiilor referitoare la conținut?
Library 2.0, o rețea de socializare pentru bibliotecari și formatori, oferă membrilor săi - înscrierea ca membru fiind gratuită - înregistrarea unui webinar cu titlul Handling Complaints or Protests About Content. În materialul video care durează puțin peste o oră se discută despre reclamațiile utilizatorilor în legătură cu anumite documente a căror prezență în colecțiile bibliotecii o consideră nepotrivită. În această categorie, în SUA sunt întâlnite frecvent cărți care au ca subiect homosexualitatea, susțin diverse puncte de vedere politice sau religioase, conțin referințe la nuditate, vehiculează teorii rasiste etc. - vezi aici un top al celor mai contestate titluri. În mod evident, interferența în politica de achiziție a bibliotecii și încercarea de a impune criterii non-biblioteconomice în selecția documentelor nu sunt acceptabile. Deși este o temă care nu și-a făcut loc în spațiul biblioteconomic românesc, poate din cauză că nu au apărut deocamdată asemenea situații, nu este exclus ca și bibliotecarii români să se confrunte în viitor cu asemenea situații, ținând cont de ofensiva populismului, suveranismului și a altor -isme ai căror susținători și reprezentanți politici au apucături autoritare. Rămâne de văzut care va fi răspunsul pe care îl vor da și dacă acesta va fi sau nu în acord cu valorile profesiei. (M.C.)
Educație media și informațională
Resurse educaționale în limba română dedicate educației împotriva dezinformării
Mediawise este o platformă administrată de centrul de educație și cultură media Mediawise Society (pentru mai multe detalii privind activitatea acestuia, vezi ultimul raport de activitate). Printre resursele pe care Mediawise le pune la dispoziție, majoritatea în mod gratuit, este și una dedicată bibliotecarilor, dar din perspectiva programelor de educație media și informațională pe care bibliotecile le pot derula numeroase resurse educaționale de aici prezintă interes. Câteva dintre ele sunt dedicate problematicii dezinformării: site-ul Mind Over Media România - Propagandă pentru gândire critică (la a cărui dezvoltare puteți contribui cu propriile exemple), Ghidul metodologic de educație și cultură media, diverse planuri de lecție (Știri false, conținut fals online, A distribui sau a nu distribui, Analiza propagandei – recunoașterea tehnicilor etc.) Păstrând proporțiile, Mediawise Society dezvoltă în România un proiect similar News Literacy Project din Statele Unite ale Americii (care, e adevărat, se limitează la domeniul știrilor - vezi aici ultimul raport anual): furnizează programe și produse pentru formatori și publicul larg cu scopul de a sprijini dezvoltarea unor comportamente informaționale eficiente și responsabile. E nevoie de cât mai multe asemenea resurse în limba română și de utilizarea lor pe scară largă, dacă dorim să părăsim pozițiile de subsol pe care le ocupăm în diverse clasamente și sondaje care vizează nivelul educației media și informaționale a cetățenilor din țările europene. (R.C.)
„Abundența de informație nu ne face mai deștepți”
… este una dintre ideile exprimate în podcastul Vast and curious al Andreei Roșca și în care invitat a fost Mircea Miclea. Profesorul universitar pune în balanță consumul de informație cu capacitatea de a metaboliza respectiva informație și subliniază importanța selecției informației relevante în detrimentul abundenței de informație. Discuția (disponibilă atât în format audio cât și sub formă transcrisă) tratează și alte subiecte mai puțin legate de zona informației dar la fel de atractive pentru publicul larg. (M.C.)
Știință deschisă, acces deschis
Raportul SPARC Europe cu privire la Educația Deschisă
SPARC Europe, fundația olandeză dedicată promovării accesului, științei, învățării și educației deschise, a anunțat la sfârșitul lunii octombrie apariția raportului său intitulat Open Education in European Libraries of Higher Education: Implementing the UNESCO Recommendation on OER. Raportul prezintă concluziile celui de-al treilea sondaj anual care caută să determine măsura în care bibliotecile universitare europene au implementat recomandările privind resursele educaționale deschise pe care UNESCO le-a dat publicității în urmă cu trei ani. (R.C.)
Despre știința deschisă, „à la française”
Bulletin des bibliothèques de France (BBF) este o publicație biblioteconomică cu tradiție (apare din 1956, iar din 2020 exclusiv online) și prestigiu, fiind un reper în întreg spațiul profesional francofon. Dacă biblioteconomia anglo-americană este mai pragmatică, mai înclinată către rezolvarea de probleme, fără însă a ignora dezvoltarea teoriei domeniului, în oglindă, specialiștii francezi acordă o atenție specială fundamentelor socio-culturale ale tehnicilor și practicilor din biblioteci, pe care le analizează într-o perspectivă mai largă, deși uneori prin abordări care pot părea (exagerat de) eseistice. Dosarele tematice pe care le conține fiecare număr al BBF și articolele publicate în celelalte rubrici reflectă acest specific. Recent, pe site-ul revistei au fost publicate două sinteze ale unor reuniuni profesionale care au abordat aspecte ale științei deschise: congresul Asociației directorilor și personalului de conducere din bibliotecile universitare și de documentare (ADBU), organizat la Caen între 28 și 30 septembrie 2022, care a dezbătut efectele științei deschise asupra universităților și bibliotecilor din învățământul superior, și Zilele rețelei Médici, organism care reunește editori științifici din zona publică, manifestare dedicată receptării și modalităților de utilizare a producției științifice în contextul științei deschise. Pentru bibliotecarii cunoscători de limbă franceză care doresc să se țină la curent cu noutățile domeniului nostru, BBF este o sursă bibliografică obligatorie. (R.C.)
Miscellanea
Operele intrate în domeniul public în 2022
Un articol de la Center for the Study of the Public Domain prezintă o parte dintre operele intrate în domeniul public în 2022. Printre lucrările menționate (multe dintre ele cu link către versiunea disponibilă gratuit) sunt cărți clasice precum Fiesta de Hemingway, Winnie-the-Pooh sau Seven Pillars of Wisdom (cartea care stă la baza filmului Lawrence of Arabia) dar și multe filme, înregistrări audio și muzică. Articolul prezintă, pe scurt, și istoricul creșterii treptate a duratei de aplicare a legii dreptului de autor și efectele nefaste pe care această politică o are asupra accesului la cultură, mai ales în condițiile în care doar 2% dintre opere beneficiază material după trecerea a 55 de ani de la publicare. (M.C.)
În căutarea rămășițelor organice de pe documente vechi
Smithsonian Magazine găzduiește un articol detaliat despre oameni de știință care analizează urme organice descoperite pe documente vechi pentru a afla informații despre persoanele care le-au mânuit. Articolul începe cu prezentarea unui cuplu de cercetători care a venit în Sibiu pentru a încerca să descopere urme rămase de la Vlad Țepeș pe un document din colecția arhivei și continuă prin a prezenta noua ramură a științei care se ocupă cu astfel de cercetări, limitele acestor analize și chiar interpretările uneori exagerate ale celor care analizează resturile organice culese de pe diverse documente. (informații preluate din newsletter-ul Savantgarde.ro). (M.C.)
Din nou, despre beneficiile lecturii
Un articol de pe platforma BigThink prezintă informații deosebit de interesante privind efectele lecturii asupra creierului - evident, este vorba de lectura atentă, răbdătoare și stăruitoare, nu de cea rapidă, de consumul de tip fast information pe care-l stimulează comunicarea online. Astfel, conform unui studiu din 2009 realizat pe copii între 8 și 10 ani lectura contribuie la îmbunătățirea capacității de procesare a creierului - produce materie albă, care transportă informații între regiunile materiei cenușii. Alte cercetări arată că lectura ne face mai inteligenți, în general dar și din punct de vedere emoțional, ajutându-ne să luăm decizii mai înțelepte atât pentru noi cât și în ceea ce-i privește pe cei din jurul nostru. Lectura ne face să vizualizăm întâmplări, interacțiuni, locuri, să „trăim” indirect o varietate de experiențe altminteri foarte greu de acumulat într-o viață. Având în vedere toate efectele ei benefice, demonstrate științific, autorul pledează pentru necesitatea de a citi în mod regulat și constant, de a practica lectura ca orice altă activitate prin care ne dezvoltăm abilitățile. (R.C.)
***
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă poate aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
