BiblioFeed - Ediția #32
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Cristina Pârvu (C.P.)
Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau proiecte pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Biblioteci românești
Campanie #bibliotecaPeRoti
Sub sloganul Fiecare copil merită un bibliotecar, Asociația Culturală Cărțile pe Față a pornit o campanie de strângere de fonduri pentru biblioteca mobilă BookTruck, destinată copiilor din mediul rural. Potrivit datelor asociației, marea majoritate a celor 13.285 de sate din România nu au biblioteci funcționale. Cu #bibliotecaPeRoti, membrii și susținătorii asociației se străduiesc să fie bibliotecari pentru copiii care locuiesc în sate.
Proiectul poate fi sprijinit trimițând un SMS cu textul BIBLIOTECA la 8845 pentru o donație de 2 euro pe lună, care va fi folosită pentru achiziția cărților pentru biblioteca mobilă. (C.P.)
Harta bibliotecilor de cartier bucureștene
Realizatorii Matei Martin și Adela Greceanu au dedicat din nou un episod al podcastului Timpul prezent problematicii bibliotecilor. Intitulat Starea bibliotecilor publice. Bibliotecarii bucureșteni sînt eroii tăcuți ai culturii și educației din cartiere, podcastul conține un interviu cu Alex Axinte și Alexandru Vârtej, un arhitect și un antropolog care au realizat „Harta Bibliotecilor de Cartier”. Harta Bibliotecilor de Cartier este un proiect realizat în parteneriat de Garaj Deschis și Biblioteca Metropolitană București, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România. (R.C.)
Publicații de specialitate
Breviaria Bibliothecaria
Breviaria Bibliothecaria: revistă de bibliologie și știința informării este o revistă de specialitate cu periodicitate lunară publicată online de BCU „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca începând din ianuarie 2021. Publicația cuprinde articole pe subiecte biblioteconomice și bibliologice, precum și recenzii, semnalări sau recomandări de carte, acordând o atenție prioritară lucrărilor semnate de bibliotecari. În cea mai recentă apariție a revistei (nr. 8-9/2022), redactorul-șef Florina Ilis semnează o recenzie a ediției a doua Tratatului de biblioteconomie, a cărui publicare am salutat-o și noi în nr. 30 al BiblioFeed. (R.C.)
Curriculum pentru programele de educație media și informațională
UNESCO a publicat anul trecut lucrarea Media and information literate citizens: think critically, click wisely! Cartea de peste 400 de pagini propune un nou curriculum pentru educația media și informațională, rezultat în urma a optsprezece luni de consultări globale. Din introducerea semnată de directorul general al organizației, Audrey Azulay, aflăm că principala preocupare a autorilor lucrării a fost legată de educația pentru informarea corectă în mediul online, într-o vreme în care dezinformarea și scăderea încrederii în sursele de informare tradiționale tulbură societate: „These are issues that affect all of us, and every country must work to put national and institutional in place to reflect this. Every education system worldwide must adequately build critical minds that can navigate today's information flows, verify sources, differentiate fact from fiction, resist hate speech and, most of all, make informed decisions about their lives. [...] The future of democratic societies and our response to all manner of global challenges will depend in part on ensuring every citizen can “Think Critically and Click Wisely”. It will depend on ensuring media and information literacy for all”. (p. IV) Lucrarea, care în mod normal n-ar trebui să lipsească din suportul documentar al niciunui program actual de educație media și/sau informațională, poate fi consultată și descărcată gratuit. (R.C.)
Evenimente
Săptămâna globală a educației media și informaționale
UNESCO a organizat în perioada 24-31 octombrie 2022 tradiționalul eveniment anual Global Media and Information Literacy Week, o oportunitate de a analiza și sărbători progresele realizate de educația media și informațională.
Tema din acest an a fost Creșterea încrederii: un imperativ al educației media și informaționale. Astfel, Săptămâna Globală MIL 2022 s-a focalizat pe încredere și solidaritate în ceea ce privește oamenii, mass-media, platformele digitale, guvernele, sectorul privat și organizațiile neguvernamentale și pe modul în care alfabetizarea media și informațională ajută la combaterea neîncrederii.
UNESCO și membrii Alianței UNESCO pentru educație media și informațională au făcut apel la organizații din toată lumea să contribuie la acest eveniment prin organizarea de evenimente/activități online sau offline, pentru a promova conexiunile culturii media și culturii informației dincolo de discipline, profesii și granițe. (C.P.)
Conferința RLUK#23
Cea de-a 23-a conferință internațională RLUK (Research Libraries UK), cu tema Partners and Pioneers: Reimagining the Modern Research Library se va desfășura online, în perioada 22-24 martie 2023. Conferința își propune să exploreze modul în care bibliotecile de cercetare și-au adaptat activitatea în această perioadă de schimbări fără precedent astfel încât să vină în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor.
Necesitatea reevaluării competențelor profesionale de care trebuie să dispună bibliotecarii, în contextul folosirii pe scară largă a instrumentelor digitale în biblioteci, constituie unul dintre subiectele importante aflate pe agenda conferinței de anul viitor. De asemenea, în cadrul RLUK23 se va pune un accent deosebit pe accesibilizarea colecțiilor de bibliotecă și pe explorarea posibilităților de a constitui colecții colective la nivel de consorțiu.
Conferința RLUK23 este un eveniment deschis tuturor celor interesați. Sunt invitați să trimită propuneri de lucrări toți cei preocupați de viitorul bibliotecilor de cercetare. Temele de interes sunt următoarele:
Inovații în bibliotecă;
Bibliotecile și starea de bine;
Noi modalități de lucru în bibliotecă;
Celebrarea colecțiilor de bibliotecă.
Aplicațiile trebuie să includă:
Aplicațiile pot fi trimise până la data de 25 noiembrie 2022, prin completarea formularului dedicat.
Detalii despre bursele pentru participare la Conferința RLUK23, dar și referitoare la taxele de participare vor fi disponibile în curând pe site-ul evenimentului. (BNaR, R.C.)
Informare și comunicare științifică
Știința are o problemă cu comunicarea
Un eseu de pe Undark (scris de un profesor de astrofizică) susține că știința are o problemă importantă în ceea ce privește conexiunea cu publicul larg și modul în care reușește să-și facă cunoscute reușitele. Autorul pornește de la datele care arată scăderea cu zece procente a încrederii cetățenilor din S.U.A. în oamenii de știință în doar doi ani, motiv de îngrijorare mai ales dacă luăm în considerare faptul că cea mai mare parte a științei este finanțată public. Eseul militează pentru transformarea comunicării științei într-o componentă a vieții profesionale obișnuite a oamenilor de știință (și nu un hobby cum este acum), mai ales în condițiile în care cercetările au arătat că simpla transmitere de mai multe informații științifice către publicul larg nu ajută. (M.C.)
SciFree
SciFree este o companie din domeniul publicării științifice care își propune să sprijine tranziția la modelul de publicare Open Access prin servicii software care vin în ajutorul autorilor și instituțiilor. În prezent, SciFree oferă un instrument de căutare a revistelor (SciFree Journal Search Tool) și un software de publicare științifică (SciFree Dynamica).
Journal Search Tool ajută cercetătorii să afle informații referitoare la revistele în care doresc să publice: opțiunile de licență O.A., modelul de publicare practicat, cine suportă costurile de publicare - dacă există sau nu un contract prin care instituția plătește taxele de procesare a articolelor (APC).
Dynamica este un software care permite instituțiilor să își administreze singure publicațiile, excluzând astfel din procesul publicării editurile științifice deseori criticate pentru prețurile exorbitante, mai ales raportat la faptul că primesc gratuit „materia primă” (articolele) și munca de îmbunătățire a materiei prime (peer-review-ul). Dynamica are potențialul de a revoluționa publicarea științifică, dar reușita implementării unui astfel de sistem va depinde, în mare măsură, de seriozitatea cu care instituțiile vor administra mai ales partea de peer-review. (M.C.)
1.500 de articole off-topic publicate într-o revistă Elsevier
Retraction Watch atrage atenția asupra problemei revistelor axate pe un domeniu dar care publică și articole din domenii fără nicio legătură cu specificul revistei. Articolul pornește de la exemplul revistei Materials Today: Proceedings, descoperit de James Heathers și explicat pe blogul său. Revista a publicat peste 1.500 de articole din domenii precum botanică, Covid-19, Internet of Things, medicină etc. În plus, există dubii serioase referitoare la calitatea respectivelor articole, Heathers descoperind numeroase „tortured phrases” în articole dar și un anunț al unei „paper mill” care oferea publicarea în revistă. (M.C.)
Influența lucrărilor citate în Wikipedia asupra cercetării științifice
Un articol de pe blogul The Scholarly Kitchen arată că lucrările citate în Wikipedia influențează cercetarea științifică, în principal datorită faptului că publicarea în enciclopedia internetului le face mult mai vizibile pentru cercetători. Articolul este semnat de Rachel Helps, o editoare a Wikipedia care colaborează actualmente cu Biblioteca Brigham Young University, creând și editând împreună cu angajații ei permanenți pagini de Wikipedia referitoare la colecțiile acesteia. Pledând pentru importanța enciclopediei Wikipedia ca sursă de informare, Helps arată că o pagină de Wikipedia „bine scrisă” va cita publicații științifice și va conține linkuri către acestea. Autoarea prezintă în sprijinul afirmațiilor sale date statistice și rezultate ale unor cercetări relevante. Concluziile autoarei și ale altor cercetători care au studiat acest subiect se situează la polul opus față de ceea ce auzim frecvent în mediul academic românesc, unde unii resping aprioric sursele de informare moderne, fără să facă cel mai mic efort de a le înțelege cu adevărat și, în consecință, de a le identifica și exploata punctele tari. (R.C.)
Resurse informaționale și nu numai
Căutarea booleană pe înțelesul copiilor
Boolify este un instrument online conceput pentru a-i ajuta pe copii să deprindă și să aplice tehnicile de căutare avansată atunci când folosesc un motor de căutare. Instrumentul ar putea fi integrat cu ușurință în programele de cultura informației derulate de bibliotecile școlare de la noi. (R.C.)
Miscellanea
Despre rolul esențial al lecturii
Tribuna Învățământului nr. 34/2022 găzduiește un interviu luat se Sorin Ivan doamnei Rodica Zafiu, un nume prestigios al Literelor bucureștene și, în același timp, al lingvisticii românești moderne. Între altele, intervievata evocă rolul pe care l-a ocupat lectura în evoluția sa personală și profesională și subliniază importanța fundamentală a acesteia pentru dezvoltarea capacității de exprimare: „Citind suficient de mult, tiparele limbii și ale alcătuirii textelor se fixează, nuanțele cuvintelor se clarifică, idei serioase își fac locul încă înainte de a ști să le dai un nume.” În aceeași publicație, în numărul din iulie, scriitorul Matei Vișniec făcea o pledoarie similară, considerând că lectura ar trebui să devină „o urgență națională permanentă” (R.C.)
Jurnalul lui Harrison Forman: mărturii despre fabricile românești din perioada comunistă
În timp ce călătorea prin România, pe vremea când aceasta se numea Republica Populară Română, Harrison Forman, fotograf și jurnalist american (1904-1978), a ținut un jurnal. Forman și-a început călătoria în București, vizitând mai multe fabrici și luându-și notițe cu privire la numărul de angajați, nivelul de trai, educația și formarea muncitorilor calificați. Pe parcursul călătoriei, Forman observă că multe dintre fabricile pe care le vizitează au avut un impact economic și de dezvoltare comunitară și au ridicat nivelul de trai în zonele învecinate, unde au fost construite locuințe pentru angajați și familiile lor, școli, teatre, spitale, magazine și hoteluri.
Forman vizitează Uzina de Utilaj Petrolier din Ploiești și vorbește cu șeful Departamentului Proiectare despre istoria uzinei, distrusă în cel de-al Doilea Război Mondial și reconstruită în 1944. Forman este primul jurnalist american care vizitează Rafinăria Onești. În Săvinești, la nord-vest de Bacău, Forman face turul fabricii de fibre sintetice care și-a construit propria hidrocentrală pentru a furniza energie întregului complex. Călătorește și în Transilvania, unde între altele vizitează fabrica de tractoare din Brașov și Uzina Metalurgică Hunedoara, proiectată și instalată de ingineri pregătiți în Rusia.
Jurnalul face parte din colecția Harrison Forman Papers, 1931-1974, găzduită la Special Collections & University Archives, University of Oregon Libraries. Pe lângă România, arhiva care reflectă călătoriile lui Forman conține mărturii inedite din mai multe regiuni ale lumii (Polonia, Cehoslovacia, Japonia, China, Tibet, Peru, Columbia), acoperind și întâmplări din timpul celui de-al doilea război mondial. Jurnalele de călătorie și carnetele de notițe ale lui Forman au fost împrumutate și digitizate de către Bibliotecile Universității din Wisconsin, Milwaukee pentru a completa colecția digitală de fotografii ale acestuia.
Exemplul jurnalului lui Forman arată importanța digitizării colecțiilor din biblioteci și arhive pentru accesibilizarea și punerea în valoare a unor documente inedite, de mare interes pentru cercetători. (C.P.)
