BiblioFeed - Ediția #26
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole sau să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter, ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Un an de BiblioFeed: scurt bilanț
Anul trecut, pe 27 iulie, vedea lumina internetului primul număr al newsletterului nostru. Iată câteva date statistice (compilate la 11 august 2022) referitoare la cele 25 de numere apărute până acum:
273 de abonați (persoane care primesc newsletterul pe e-mail)
40,1% rată medie de vizualizare (procentajul mediu al abonaților care au deschis e-mailurile cu newsletterul raportat la numărul total al abonaților)
31,3% rată medie de clicuri (procentajul mediu al abonaților care au făcut clic pe un link din newsletter raportat la numărul total al abonaților care au deschis e-mailurile cu newsletterul)
engagement - 120 abonați, dintre care 20% cu engagement ridicat (abonați care au deschis cel puțin 2/3 din ultimele zece numere ale newsletterului), 15% mediu (au deschis între 1/3 și 2/3 din ultimele zece numere), 10% slab (au deschis mai puțin de 1/3 din ultimele zece numere) și 55% care nu deschis niciunul dintre ultimele zece numere
Cifrelor seci și reci trebuie să le adăugăm, firesc, feedbackul primit de la cititorii noștri, care ne încurajează să continuăm. (R.C.)
Fondurile destructurate ale Bibliotecii Naționale
Aflăm de pe Facebook că Biblioteca Națională a demarat un proiect de „restituire și reactivare” a colecțiilor sale așa-numite destructurate. Este vorba de publicații preluate de BN, de-a lungul timpului, din diverse surse (biblioteci, instituții de stat sau alte persoane juridic etc.), al căror volum nu a permis inventarierea şi prelucrarea lor bibliografică, din cauza mijloacelor insuficiente (referitor la proveniența și problemele ridicate de aceste fonduri, recomandăm articolul „Fondurile destructurate ale Bibliotecii Naţionale a României- Scurt istoric. Structură. Caracteristici” publicat de Petruța Voicu în vol. IX (2016) al revistei Informare și documentare). Proiectul va fi realizat în colaborare cu Centrul de Iradieri Tehnologice (IRASM) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din Măgurele, asociația Free Mioriţa și Fan Curier și implică mai multe operațiuni: decontaminarea documentelor și a spațiilor de depozitare, desprăfuirea, trierea și selecția documentelor, prelucrarea și aranjarea la raft. Este lăudabil că s-a găsit în sfârșit o soluție pentru această problemă care trenează de decenii. Cu siguranță, odată integrate în colecția bibliotecii, publicațiile din actualele colecții destructurate, a căror identitate este în mare parte necunoscută la ora actuală, ne vor rezerva surprize plăcute. (R.C.)
Lansare de carte - „Sisteme de organizare a cunoștințelor: reprezentare și acces la subiecte”
Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” din Galați a găzduit în ziua de 3 august 2022 lansarea celei mai recente cărți semnate de Victoria Frâncu, intitulată Sisteme de organizare a cunoștințelor: reprezentare și acces la subiecte = Knowledge Organization Systems: Subject Representation and Access. Apărut la editura Axis Libri din Galați, volumul bilingv reunește un număr de șapte lucrări: cinci dintre acestea au fost prezentate la conferințe internaționale, în perioada 2009-2015, iar celelalte două au fost publicate în Revista Română de Biblioteconomie și Știința Informării în 2020 și 2021. Acestea tratează subiecte puțin abordate în literatura noastră de specialitate, precum formatul RDA (Resource Description and Access) și ontologiile, cel mai sofisticat sistem de organizare a cunoștințelor. (R.C.; informațiile privind cuprinsul cărții au fost obținute de la autoare)
Admitere la programul masteral Gestionarea informației în societatea contemporană - sesiunea septembrie
11 locuri bugetate și 25 cu taxă sunt disponibile în sesiunea din toamnă la masteratul Gestionarea informației în societatea contemporană (GISC) organizat de Facultatea de Litere a Universității din București. Înscrierile se fac în perioada 6-14 septembrie (detalii). Examenul de admitere (interviu) va avea loc pe data de 15 septembrie, cu începere de la ora 14. (R.C.)
„Nu mai citiți nimic!” - dosar Dilema veche
Dosarul tematic al revistei Dilema veche nr. 956 (4-10 august 2022) este dedicat artelor educației și se intitulează provocator „Nu mai citiți nimic!”. Coordonatorul dosarului, Marius Chivu, ne spune că proiectul noii legi a educației, care „face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală”, a făcut ca numărul să devieze de la direcția prevăzută inițial: „De la întrebări precum „Ce-ar trebui să citească tinerii pentru a avea o bază solidă în viață?”, „Sînt lecturile formatoare cu adevărat formatoare?”, „Ce citesc tinerii în afara școlii?” sau „Ce ar (mai) trebui să conțină ceea ce încă numim cultură generală?”, am ajuns să discutăm despre necesitatea și chiar posibilitatea în sine a educației.” Din sumar:
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad (Raluca Selejan & Oana Doboși)
Liste alternative (Marius Chivu)
Lecturi alternative din romanul românesc modern (Ștefan Baghiu) (R.C.)
ALA susține accesul la informațiile referitoare la sănătatea reproducerii
American Library Association a publicat o declarație în care critică legislația din unele state americane prin care furnizarea de informații referitoare la avort sunt considerate fapte criminale, iar bibliotecarii care furnizează astfel de documente pot fi anchetați penal sau civil. ALA susține că legislația antiavort promovată recent în S.U.A. poate duce inclusiv la dispariția confidențialității din relația bibliotecă-utilizator, pe lângă afectarea dreptului la liberă informare și încurajează bibliotecarii să denunțe orice fel de încercare care contravine datoriilor profesionale ale meseriei de bibliotecar.
Una dintre nemulțumirile repetate din mediul bibliotecilor românești ține de diferența dintre statutul profesiei în țări precum S.U.A. și cel pe care îl are la noi. Ceea ce se înțelege, poate, mai puțin este faptul că acest statut nu este unul primit, ci este creat și întreținut, între altele, prin veriticalitatea și profesionalismul poziționărilor publice chiar și în subiecte dificile. Din această perspectivă ar fi fost de așteptat poziționări ale breslei referitoare la subiecte actuale și dificile precum fenomenul plagiatului și încercările de albire a plagiatorilor sau proiectele de legi (1, 2) care încearcă cenzurarea informațiilor referitoare la subiecte sensibile. (M.C.)
Discovering Collections - Discovering Communities 2022
Înregistrările conferinței Discovering Collections - Discovering Communities (DCDC22) sunt disponibile online, gratuit. DCDC22 a fost organizată în iulie de către The National Archives (Arhivele Naționale din Regatul Unit), Research Libraries UK (organizația bibliotecilor de cercetare din regat) și JISC (organizație non-profit ce furnizează soluții digitale pentru educație și cercetarea din regat) și a avut drept temă „explorarea modului în care inovația digitală transformă sectorul patrimoniului cultural și sectorul academic și relația lor cu publicul”. În lista de înregistrări pot fi găsite prezentări despre bune practici în biblioteci și arhive, transformarea digitală în sectorul GLAM (galerii, biblioteci, arhive și muzee), machine learning, seturi de date și cercetarea în științe umaniste și alte subiecte din domeniul patrimoniului cultural în context digital. (M.C.)
Webinar „Knowledge Organization Competencies and Skills”
În data de 30 august, între orele 19.00-21.00 se va desfășura un webinar dedicat abilităților și competențelor de organizare a cunoștințelor. Webinarul este organizat de grupul de lucru Training and Education in Subject Access (TESA) din cadrul secțiunii IFLA Section Subject Analysis and Access (SAA). Programul conține următoarele prezentări:
AIDA SLAVIC: From IFLA LIS Guidelines 2022 to the competencies and skills for subject analysis and access
DIANE PENNINGTON: Metadata competencies for all? The CILIP Metadata and Discovery Group’s response to the revised Professional Knowledge and Skills Base
KAREN SNOW: Core Competencies for Cataloging and Metadata Professional Librarians: Background, Uses, & Future
MARCIA ZENG: Development and Implementation of Competency Index for Linked Data in Teaching and Training (R.C.; informații comunicate de Victoria Frâncu)
Platforma Subbit a Europeana
Proiectul Subtitled al Europeana urmărește creșterea nivelului de accesibilitate al documentelor audiovizuale din colecție prin adăugarea de subtitluri generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Recent, unui număr de peste 25.000 de înregistrări video în șapte limbi (olandeză, germană, greacă, italiană, română, slovenă sau spaniolă) le-au fost adăugate subtitrări în limba engleză, generate automat. Proiectul apelează la contribuția persoanelor care doresc să ajute la verificarea și validarea acestor subtitrări. Primul pas pentru doritori este crearea unui cont pe platforma Subbit. (R.C.)
Primul muzeu descentralizat
TechCrunch prezintă povestea Arkive, un muzeu care își propune să redefinească modul în care o colecție este constituită, administrată și prezentată. Arkive propune o soluție bazată pe blockchain prin care membrii comunității votează pentru achiziții și dețin părți din operele achiziționate. Muzeul nu va avea un sediu fizic, preferându-se păstrarea (sau mutarea) operelor achiziționate în muzee sau alte spații care corespund contextului obiectului. (știre găsită în newsletter-ul Savantgarde) (M.C.)
S-a rezolvat! Factor de impact pentru toată lumea!
Începând din 2023, factorul de impact va fi extins la toate reviste Web of Science Core Collection, ceea ce înseamnă că va fi acordat și către revistele din Arts and Humanities Citation Index (AHCI) dar și cele din Emerging Sources Citation Index (ESCI). Decizia este una discutabilă având în vedere diferențele evidente dintre criteriile de includere a revistelor în Science Citation Index și criteriile de includere în ESCI. Această situație va duce la o inflație de „reviste cu factor de impact” (9000 de reviste în plus). Dacă consecința următoare va fi diluarea importanței acestui indicator sau doar înlesnirea îndeplinirii diverselor criterii de performanță științifică de către cercetători și cadre didactice este greu de spus. Cert este că factorul de impact era oricum un instrument criticat și deseori greșit folosit.
În plus, includerea AHCI este și ea discutabilă pentru că extinde asupra revistelor din domenii umaniste cadoul otrăvit al factorului de impact, un indicator a cărui relevanță este mult redusă în zona umanistă în comparație cu cea a științelor exacte.
Aceste schimbări vin într-o perioadă în care cel puțin o parte a comunității științifice militează pentru depășirea stadiului de evaluare a cercetării exclusiv pe baza indicatorilor cantitativi, după cum reiese și din Acordul pentru reformarea evaluării cercetării despre care am scris în precedentul număr al BiblioFeed. (M.C.)
Lucrări fundamentale despre cultura cercetării
Site-ul MetisTalk, spațiu creat pentru a dezbate idei și inovații legate de sistemul de cercetare, are o pagină dedicată unor lucrări fundamentale despre cultura cercetării (Foundations of research culture). Materialele prezentate (disponibile gratuit) provin din surse prestigioase (The Royal Society, UK Research and Innovation, Wellcome Trust etc.) și sunt un valoros punct de plecare pentru orice persoană interesată de cultura cercetării și cum poate fi această îmbunătățită. (M.C.)
Libertatea de exprimare presupune și responsabilitate
Alex Jones, un cunoscut conspiraționist american care a susținut prin intermediul canalelor media pe care le deține că masacrul de la școala Sandy Hook din 2012 este o făcătură creată pentru a deposeda americanii de dreptul de a purta arme, trebuie să plătească peste 49 de milioane de dolari familiei unui copil ucis în masacru. De-a lungul timpului, Alex Jones s-a remarcat prin dezinformările pe care le-a răspândit, punând bazele unui brand media prin care a transformat în avere personală (companiile sale sunt evaluate la 270 de milioane de dolari) știrile false răspândite. Pentru american este doar primul proces dintr-o serie de trei pe același subiect, iar decizia juriului din Texas constituie deja un semnal în legătură cu responsabilitatea presupusă de libertatea de exprimare, responsabilitate pe care destule persoane o ignoră. (M.C.)
