Adriana Szekely
„S-a sedimentat rolul Asociației Bibliotecarilor din România în formarea profesională a membrilor”
Adriana Szekely (n. 18 august 1965, Baia Mare) este licențiată în Filosofie-Sociologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În 2012 a obținut titlul de doctor în istorie în urma susținerii tezei Cartea, lectura şi biblioteca în dezbaterea mediilor culturale românești din Transilvania interbelică pe care a elaborat-o sub coordonarea prof. Doru Radosav, fostul director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj. La BCU Cluj, unde a început să lucreze imediat după terminarea facultății, conduce departamentul de Permise-Împrumut şi coordonează activitatea de formare profesională. Este autoare de articole și studii de specialitate, unele dintre ele bazate pe anchete sociologice şi cercetări statistice pe care le-a realizat în biblioteci, valorificându-și specializarea inițială în sociologie.
Membru al Asociației Bibliotecarilor din România (ABR) din anul 1992, s-a implicat în activitatea asociației la toate nivelurile. A fost președinte al filialei ABR Cluj, președintele secțiunii de Statistică şi evaluare (2003-2007), vicepreședinte ABR și președinte al diviziunii Biblioteci Universitare (2007-2011). În 2015 a fost aleasă și în 2019 realeasă președinte al asociației, funcție pe care o va îndeplini până la Conferința Națională de la Timișoara, din luna septembrie; în această calitate, reprezintă ABR în Comisia Națională a Bibliotecilor.
Așa cum menționează Adriana Szekely în răspunsul la prima întrebare pe care i-am adresat-o, parcursurile profesionale ale partenerilor acestui interviu care a fost realizat asincron, folosind poșta electronică, s-au intersectat o bună perioadă de timp, punctul de convergență fiind activitatea uneia dintre cele două mari asociații de bibliotecari din România. De aceea, îmi permit să afirm că, încă dinainte să devină președintele asociației, Adriana a fost unul dintre cei - din păcate - puțini membri ai ABR preocupați în mod real de evoluția bibliotecilor, de statutul și dezvoltarea profesională a bibliotecarilor de la noi.
Cu trei luni înainte de expirarea mandatului, președintele în exercițiu al ABR ne împărtășește din satisfacțiile și insatisfacțiile celor opt ani pe care i-a petrecut la cârma asociației. (Robert Coravu)
R.C.: Dragă Adriana Szekely, îți mulțumesc că ai acceptat să răspunzi câtorva întrebări pentru cititorii BiblioFeed. După 25 de ani în care Asociația Bibliotecarilor din Învățământ - România, transformată ulterior în Asociația Bibliotecarilor din România a avut doar doi președinți aleși - profesorii Ion Stoica și Mircea Regneală, cel din urmă cu un mandat care s-a întins pe durata a 17 ani – în 2015 ai preluat conducerea asociației. Care consideri că au fost principalele schimbări benefice pe care le-ai adus, alături de echipa ta, în organizarea și activitatea asociației, comparativ cu perioada anterioară?
A.S.: Dragă Robert, răspund cu plăcere întrebărilor adresate de tine, mai ales că o bună parte a mandatelor anterioare celor pe care le-am coordonat am fost împreună în echipa de conducere a Asociației Bibliotecarilor din România, coordonată de domnul profesor Mircea Regneală. Prin urmare, mi-aș permite să punctez, raportându-mă la perioada anterioară, doar câteva dintre schimbările pe care le-am adus, așa cum bine ai precizat, alături de Consiliul Director al ABR, în cele două mandate - 2015-2019, 2019-2023:
evidența centralizată (informatizată) a membrilor şi cotizațiilor acestora, pe filiale;
creșterea cotizației/membru de la 2 lei (cât a fost cotizația timp de 20 de ani) la 5 lei (adică, 1 euro!);
asigurarea plăților prin virament bancar, pentru o transparență a veniturilor şi cheltuielilor asociației;
eliberarea cardurilor de membru ABR participanților la conferințele asociației;
implementarea aplicației de management a conferințelor ABR, cu sprijinul sponsorilor asociației;
atribuirea unor premii de excelență pentru câte un bibliotecar universitar, școlar şi dintr-o bibliotecă publică, tot cu sprijinul sponsorilor identificați de echipa mea;
reluarea afilierii şi înscrierea ABR în organismele internaționale de profil: IFLA, EBLIDA, LIBER;
crearea grupurilor de lucru la nivelul Consiliului Director pe teme organizatorice, legislative, de cooperare internațională, de formare profesională etc.;
realizarea a două cercetări sociologice, la nivel național, privind nevoile de formare profesională ale membrilor ABR (2016 si 2021), cercetări ale căror rezultate au ghidat asociația în conturarea ofertei educaționale;
realizarea unei cercetări statistice în rândul bibliotecilor școlare în vederea radiografierii nivelului informatizării acestor structuri infodocumentare şi formarea profesională a personalului de specialitate din aceste structuri: bibliotecari, profesori documentariști, responsabili de structuri infodocumentare. Proiectul s-a derulat sub coordonarea ABR și a Casei Corpului Didactic Alba, cu sprijinul Comisiei Naționale a Bibliotecilor și al Inspectoratului Școlar Județean Alba. Un rol important l-a avut și Ministerul Educației, care prin adresa nr. 8112M/27.01.2021 a susținut proiectul nostru și fără de care, probabil, datele obținute ar fi fost prea puține pentru ca studiul să fie relevant. Din cele peste 5500 de biblioteci școlare, 3124 au răspuns la chestionarul aplicat. Raportul de cercetare, elaborat cu sprijinul efectiv al celor două colege din filiala ABR Alba care s-au implicat în realizarea cercetării, Dana Onișoru şi Lucreția Bîrz, a fost transmis (online)/depus la registratura Ministerului Educației în luna ianuarie 2022. Din păcate nu am primit niciun răspuns din partea MEN la adresa însoțitoare a raportului de cercetare...;
nu în ultimul rând, vreau să amintesc una dintre cele mai mari realizări a mandatelor noastre: susținerea financiară a tipăririi tuturor volumelor din Tratatul de biblioteconomie (versiunea provizorie și versiunea revizuită/actualizată) în perioada 2017-2022, apărute sub atenta coordonare a președintelui de onoare al ABR, domnul profesor emerit Mircea Regneală.
R.C.: Te apropii de sfârșitul celui de-al doilea mandat de președinte. Care crezi că este principala ta realizare în acest interval de opt ani? Dar un obiectiv pe care ți-ai dorit foarte mult să-l îndeplinești și n-ai reușit?
A.S.: Cred că principala provocare şi realizare a celor două mandate a fost că am reușit, pentru prima dată în istoria asociației noastre, să coordonez, în cea mai mare parte a timpului, activitatea organizației... de la distanță, adică din provincie, de la Cluj. Am împărțit responsabilitățile membrilor din biroul executiv, astfel încât să putem rezolva problemele atât din provincie, cât şi de la București. Recunosc însă că, de multe ori, faptul că mă aflam la 500 de kilometri depărtare de capitală m-a împiedicat să particip la o serie de evenimente, în calitate de președinte ABR, însă printr-o bună colaborare şi comunicare cu vicepreședinții asociației, care au fost și sunt majoritatea din București, am reușit să fim reprezentați la respectivele manifestări profesionale.
O altă realizare, pe care n-aş vrea s-o trecem cu vederea, ar fi modalitatea în care am adaptat activitatea asociației la condițiile perioadei pandemice şi post-pandemice. Organizarea în perioada COVID-19 a cursurilor gratuite pentru membri ABR, în mediul online, pe platforma Zoom (prin abonament extins) a atras un număr mare de membri în asociație, ceea ce a demonstrat interesul pentru temele abordate şi, în general, pentru perfecționarea profesională.
În acest context, din păcate, regret că nu am reușit să îndeplinim unul dintre obiectivele propuse în planul managerial al asociației, şi anume autorizarea ABR ca furnizor de formare profesională. Cu toate eforturile noastre de întocmire a dosarului de autorizare, ne-am izbit de problema sediului asociației, de necesitatea găsirii unui spațiu autorizat PSI în București. Asociația are un corp de formatori serios, colaborează cu specialiști din alte asociații de profil, cu cadre didactice de la școlile de specialitate din domeniul SID şi cu reprezentanți au unor firme specializate în asigurarea echipamentelor şi serviciilor specifice bibliotecilor.
De aceea, trecând peste condițiile (restrictive legislativ) de autorizare a asociației profesionale, am încercat să răspundem nevoilor de formare profesională a membrilor ABR, prin organizarea celor peste 20 de cursuri online, în principal pe platforma Zoom dar şi pe alte platforme agreate de formatori.
R.C.: Câți membri are în acest moment ABR? Și, în acest context, care (mai) este, în general, nivelul de implicare al bibliotecarilor în activitatea asociației comparativ cu momentul în care ai preluat mandatul de președinte?
A.S.: Din evidențele membrilor ABR, evidențe care sunt într-o dinamică pozitivă, avem înscriși peste 1700 de membri, însă activi sunt 950, întrucât în 8 din cele 42 de județe nu avem filiale active, deci nici informații despre situația lor.
Este adevărat că, în comparație cu evidențele preluate în 2015, s-a înregistrat o scădere a numărului de membri înscriși, însă raportat la numărul membrilor activi, s-a înregistrat o creștere sensibilă, în special în perioada prezentului mandat, marcat de schimbările produse în pandemie.
Relativ la nivelul de implicare al bibliotecarilor în viața asociației profesionale, consider că s-a produs o schimbare de percepție asupra rolului acesteia. Argumentez această opinie prin faptul că, pe de-o parte, s-a sedimentat rolul asociației în formarea profesională a membrilor, iar pe de cealaltă parte, numărul mic al angajărilor în biblioteci, salariile neatractive, scăderea numărului de utilizatori ai bibliotecilor și perspectivele iletrismului, au condus la scăderea interesului față de profesia de bibliotecar, de bibliotecă. În ceea ce privește implicarea membrilor activi (cotizanți la zi) în viața asociației, ea se rezumă, de cele mai multe ori, la participarea la cursurile online din oferta educațională, la întâlnirile lunare ale bibliotecarilor școlari, ocazii în care se discută și despre ABR sau despre lucrările editate în cadrul asociației, la întâlnirile semestriale ale secțiunilor/diviziunilor profesionale din cadrul ABR, una dintre aceste întâlniri desfășurându-se în timpul conferinței anuale sau la alte evenimente în urma cărora pot obține diplome, distincții sau premii…
R.C.: Cum s-a desfășurat, în cei opt ani în care ai condus ABR, relația cu cealaltă mare asociație profesională, ANBPR? Dezideratul unificării asociațiilor profesionale ale bibliotecarilor mai este de actualitate?
A.S.: Ideea „unionistă” a constituit un laitmotiv al colaborării dintre ABR și ANBPR pe tot parcursul celor două mandate coordonate de mine. Am început prin a invita președintele ANBPR la ședințele Consiliului Director al ABR și la toate conferințele anuale ale asociației noastre; am invitat colegii din ANBPR la întâlnirile secțiunilor de specialitate și ale grupurilor de lucru constituite din membri ambelor asociații (de exemplu, secțiunea de Catalogare-clasificare, secțiunea de Statistică și evaluare, grupul pentru completarea COR ș.a.). Personal, am participat la conferințele ANBPR la care am fost invitată și am transmis, pe lângă mesajul de salut din partea ABR, necesitatea unificării celor două asociații, subliniind că împreună putem fi mai puternici în fața autorităților/decidenților sau că suntem prea săraci, ca asociații profesionale/ ONG-uri din România, ca să achităm câte două taxe de membru la IFLA și EBLIDA.
Îmi doresc ca acest deziderat să se realizeze, întrucât la nivelul Comisiei Naționale a Bibliotecilor noi, reprezentanții asociațiilor profesionale, am colaborat și colaborăm foarte bine în elaborarea documentelor specifice solicitate CNB.
R.C.: În calitate de președinte al ABR, faci parte din Comisia Națională a Bibliotecilor. Ne poți spune în câteva cuvinte ce a realizat concret această comisie până acum? Întrebarea nu e retorică și nici tendențioasă, dar cred că suntem de acord că CNB nu excelează la capitolul transparență și comunicare publică.
A.S.: Comisia Națională a Bibliotecilor a fost reînființată după foarte mulți ani, în anul 2018 și am avut ocazia să reprezint ABR, în cele două mandate care s-au derulat până în prezent. În ambele mandate am coordonat Subcomisia de statistică, unde am propus membri asociați experți din fiecare tip de bibliotecă (națională, universitară și specializată, publică și școlară). Acești experți își desfășoară activitatea împreună cu membri titulari din Comisie, care sunt interesați de problematica statisticii de bibliotecă și a indicatorilor de performanță care pot fi utilizați în evaluarea activității unei biblioteci.
In prezentul mandat, am lucrat de la început, la structura site-ului comisiei, unde am contribuit și cu materiale sau informații necesare actualizării permanente a site-ului comisiei, https://cnb.org.ro. Consider că, cel puțin în acest mandat, transparența și comunicarea publică au fost asigurate prin realizarea acestei pagini web care furnizează informații despre organizarea și activitatea comisiei.
R.C.: Care sunt, în opinia ta, perspectivele pe termen mediu ale bibliotecilor și ale profesiei de bibliotecar în România?
A.S.: Profesia de bibliotecar trece printr-o profundă schimbare, cauzată de evoluția tehnologiei informaționale. Trecerea de la alfabetizarea la culturalizarea informațională a determinat bibliotecile, în special cele universitare, la schimbări majore (implementarea sistemelor integrate de bibliotecă, utilizarea bazelor de date, constituirea bibliotecii digitale, a platformelor educaționale etc.). La polul opus, bibliotecile publice, școlare sau specializate se confruntă cu lipsa de personal specializat, dotări cu echipamente informatice, spații salubre și adecvate unei biblioteci și cel mai grav, colecții „îmbătrânite”. Sunt biblioteci școlare in care n-au intrat cărți noi de 10-15 ani, după cum se poate vedea în raportul de cercetare privind starea bibliotecilor școlare.
Perspectivele pe termen mediu...? Totul depinde de alocările bugetare în domeniul culturii și educației, de gradul de imixtiune a politicului în sistemul național de biblioteci, de gradul de implicare a autorităților locale în dezvoltarea bibliotecilor (publice, școlare), a ministerelor de resort (Cultură, Educație) sau a Academiei Române, de aplicarea standardelor de calitate în bibliotecile coordonate etc. Dacă s-ar rezolva măcar o parte a acestor probleme, bibliotecile din România ar putea beneficia de un management performant, de o dezvoltare coerentă a colecțiilor, ar putea asigura informatizarea/digitalizarea serviciilor oferite comunităților deservite și altele.
R.C.: În toamna acestui an se va încheia un nou ciclu din existența ABR. Alături de tine, mulți dintre componenții actuali ai consiliului de conducere vor părăsi acest for, aflându-se și ei la cel de-al doilea mandat consecutiv. Cum vezi viitorul? Care sunt așteptările tale de la noua echipă de conducere a asociației?
A.S.: Cei opt ani la conducerea asociației au reprezentat pentru mulți dintre membri Consiliului multe ore de voluntariat pentru organizație, de la planificarea și organizarea unor evenimente la întocmirea unor documente și materiale care au fost comunicate destinatarilor (ministere, universități, autorități etc.). Sper în continuarea unor proiecte demarate de noi și nefinalizate din diferite motive (de exemplu, finalizarea organigramei asociației și actualizarea Statutului ABR, versiunea engleză a paginii web, implementarea unei platforme de management al evenimentelor organizate de ABR, autorizarea ca furnizor de formare profesională etc.) precum și continuarea colaborării cu organizațiile de profil din țară și străinătate. De asemenea, sper că se va reuși crearea unei echipe operative care să se implice în realizarea proiectelor prin care să fie obținute diverse finanțări, întrucât în acest moment veniturile asociației sunt realizate exclusiv din cotizații, sponsorizări și activități economice.
Iunie 2023