BiblioFeed #101
17 decembrie 2025
Ultimul număr al BiblioFeed din 2025 aduce, pe lângă obișnuitele știri și recomandări de lecturi și evenimente din universul infodocumentar, urările noastre adresate celor care ne citesc și ne sunt aproape. Crăciun fericit și la mulți ani!
Primul număr din 2026 va ajunge la voi miercuri, 14 ianuarie.
Asociația BIBLIOFEED
Prin decizia Judecătoriei Sectorului 6, București, Asociația BIBLIOFEED, înființată la inițiativa membrilor grupului mArcel (Mihai Constantinescu, Amalia Munteanu-Pop, Robert Coravu, Cristina Pârvu, Nicolaie Constantinescu și Lenuța Ursachi), a dobândit personalitate juridică. Informații despre scopul și obiectivele asociației găsiți în noua noastră secțiune - Asociația BIBLIOFEED.
Înființarea Asociației reprezintă așezarea într-un cadru formal a activităților și proiectelor desfășurate de membrii fondatori, începute cu aproape zece ani în urmă.
Asociația este deschisă colaborării cu asociațiile profesionale ale bibliotecarilor și cu alte asociații și instituții care urmăresc obiective identice sau similare celor pe care le urmărește. De asemenea, asociația este deschisă tuturor celor care doresc să contribuie la îndeplinirea scopului ei. Vom reveni cu detalii privind modalitatea de înscriere a noilor membri de îndată ce se vor definitiva procedurile de înființare. Până atunci, cine este interesat să se înscrie ne poate comunica intenția sa completând acest formular.
Biblioteci românești
Biblioteca digitală a Academiei Române
Biblioteca Academiei Române a lansat, pe 1 decembrie, e-Acad, platforma sa de bibliotecă digitală despre care aflăm că găzduiește, deocamdată, o colecție de publicații periodice digitizate din perioada 1837-1950.
Nu de dragul de a fi cârcotași, ci deoarece cunoaștem numeroase exemple de suprapuneri ale conținuturilor rezultate în urma diverselor proiecte de digitizare a colecțiilor din biblioteci, ar fi interesant de știut câte dintre aceste titluri au fost deja digitizate de alte instituții și/sau dacă cei care au decis și-au pus, măcar, această problemă a dublării eforturilor și, implicit, a risipei de resurse. Până (și dacă) vom afla aceste detalii, vă invităm să explorați această nouă resursă documentară. (R.C.)
Bibliotecarii și Wikipedia: startul pregătirilor pentru #1lib1ref 2026
În urmă cu aproape o lună, pe 21 noiembrie, porneam împreună pregătirile pentru campania #1lib1ref din ianuarie 2026, printr-o sesiune de informare și instruire dedicată contribuțiilor pe Wikipedia. Evenimentul a adunat bibliotecari curioși, entuziasmați și dornici să afle cum pot sprijini Wikipedia în limba română prin adăugarea de surse de încredere.
Iar acum, după trei astfel de sesiuni, în numele grupului de voluntari Wikimedians of Romania and Moldova, mulțumesc celor 78 de bibliotecari care au participat la întâlniri, au pus întrebări, au schimbat idei de evenimente locale și ne-au transmis că experiența le-a fost utilă și motivantă. Totodată, vă invităm să ne fiți alături la ultima sesiune online din acest an, pe 19 decembrie, de la ora 9.
Începerea discuțiilor din timp este esențială. Pentru cei care nu au mai editat pe Wikipedia, primii pași pot părea copleșitori. Tocmai de aceea, aceste întâlniri au fost gândite ca un parcurs gradual, care îi ajută pe participanți să se familiarizeze cu regulile, instrumentele și spiritul colaborativ al enciclopediei libere. Întotdeauna regulile de editare sunt în favoarea noastră.
Tema centrală a sesiunilor a fost adăugarea corectă a referințelor (notelor) pe Wikipedia, unul dintre cele mai importante aspecte ale contribuțiilor de calitate. Discuțiile au pornit de la exemple concrete și situații frecvent întâlnite în articolele din Wikipedia română. Participanții au aflat cum poate fi folosit eficient butonul „Citare”, fie prin opțiunea Automat, pentru surse online (URL-uri), fie prin Manual / Carte, atunci când este nevoie de completarea atentă a câmpurilor bibliografice, inclusiv a paginii exacte din care provine informația.
Un punct important al întâlnirilor a fost citarea articolelor din ziare și reviste, unde am discutat despre structura corectă a unei note: autorul, titlul articolului scris între ghilimele, numele publicației redat în italic, numărul sau anul apariției și pagina.
Am vorbit și despre situațiile în care secțiunea „Note” lipsește din articol și despre cum poate fi creată corect, prin inserarea titlului Note și folosirea opțiunii Listă de referințe. În acest context, am clarificat și diferența dintre Note și Bibliografie: notele indică sursa exactă a unei informații punctuale, în timp ce bibliografia oferă cititorilor sugestii de lectură pentru aprofundarea subiectului.
Pe parcursul sesiunilor, am subliniat câteva reguli esențiale pentru editarea corectă pe Wikipedia. Nota trebuie plasată imediat după semnul de punctuație, fără spațiu, iar textul din surse nu se copiază niciodată, ci se reformulează, cu indicarea precisă a paginii. De asemenea, am discutat despre evitarea folosirii aceleiași note de mai multe ori într-un articol scurt și despre importanța completării articolelor prin adăugarea de note acolo unde lipsesc, corectarea greșelilor gramaticale și respectarea conținutului existent, fără ștergeri nejustificate.
Nu în ultimul rând, am insistat asupra păstrării unui ton enciclopedic, obiectiv și riguros, bazat exclusiv pe surse de încredere - un principiu care se potrivește perfect cu expertiza bibliotecarilor și cu rolul lor esențial în îmbunătățirea calității informației de pe Wikipedia.
Întâlnirile noastre se adresează bibliotecarilor, cercetătorilor, studenților și tuturor celor pasionați de cunoaștere, care doresc să îmbunătățească articolele de pe Wikipedia prin surse verificate și relevante.
Bibliotecarii joacă un rol-cheie în ecosistemul cunoașterii: ei știu să evalueze sursele, să distingă informația de calitate și să o contextualizeze corect. Contribuțiile lor pe Wikipedia cresc credibilitatea articolelor, reduc informațiile neverificate și facilitează accesul publicului larg la cunoaștere bazată pe surse solide. Fiecare sursă adăugată contează. Prin implicarea bibliotecarilor, Wikipedia devine nu doar mai bogată, ci și mai de încredere. Vă invităm să construim împreună o enciclopedie liberă mai bună!
Mai multe informații despre campania 1lib1ref 2026 (15 ianuarie – 5 februarie 2026): https://w.wiki/G8BM. (E.D.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:
biblioteci școlare din București, Buzău, Ilfov și Suceava;
biblioteci publice din Dâmbovița;
biblioteci specializate din Cluj-Napoca (Academia Română - Filiala Cluj-Napoca).
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Ce-a mai făcut Trump?
A pierdut!
Institute of Museum and Library Services (IMLS) din SUA va relua finanțarea către biblioteci și asociații de biblioteci, ca urmare a unei decizii judecătorești prin care s-a constatat ilegalitatea ordinului executiv semnat de cel mai mare președinte american din toate timpurile.
Deși o veste foarte bună, nu putem să nu remarcăm că de la ordinul executiv din martie și până acum s-a pierdut aproape un an întreg, în care instituțiile de cultură au trebuit să se descurce fără finanțarea pe care se bazau. În plus, după cum atrage atenția ALA în articolul menționat, există încă posibilitatea ca administrația să facă apel sau să folosească căi legislative pentru a bloca finanțarea în viitor. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Noul număr al revistei IFLA
Numărul din decembrie al IFLA Journal cuprinde articole în care sunt abordate subiecte precum:
practicile informaționale ale tinerilor imigranți;
reziliența digitală în biblioteci;
anxietatea de bibliotecă;
diseminarea informației din domeniul sănătății publice prin biblioteci;
dezvoltarea sustenabilă a bibliotecilor.
(M.C.)
„Problema reală este lipsa alfabetizării digitale autentice, nu infrastructura”
Într-o lume ce devine din ce în ce mai dependentă de tehnologie (cu părțile bune și rele ce decurg de aici), competențele digitale sunt esențiale pentru accesul (sau o bună calitate a accesului) la servicii esențiale. Statisticile privind alfabetizarea digitală în rândul populației relevă că, din păcate, sub 30% dintre români le dețin la un nivel de bază, realitate ce afectează simultan multiple paliere ale societății: de la lipsa capacității de a evalua critic informația digitală, la restrângerea accesului la serviciile digitalizate existente.
În acest context, Pressone a publicat un articol care cuprinde punctele de vedere a trei persoane implicate în incluziunea digitală: Claudia Șerbănuță de la EduCab, Elena Coman de la Techsoup și Ștefania Neagoe de la Ateliere Fără Frontiere. Cele trei trec în revistă multe dintre problemele cu care se confruntă România, punând accent pe inegalitățile adâncite de lipsa competențelor digitale și pe abordarea păguboasă a statului, care pune existența dispozitivelor sau a platformelor înaintea alfabetizării digitale. În acest context, bibliotecile pot (și trebuie) să joace un rol în educarea comunităților, mai ales pentru că sunt unul dintre puținele locuri în care oamenii își pot dezvolta competențele digitale în mod gratuit. (M.C.)
Se lansează DigiComp 3.0
Uniunea Europeană a definit o politică internă care se desfășoară de-a lungul a zece ani, până în 2030, intitulată Decada Digitală. Scopul este realizarea unei transformări digitale a societăților Statelor Membre. Această politică stabilește și un program cu patru puncte cardinale. Primul dintre acestea este orientat către „o populație cu calificare digitală și profesioniști digitali cu înaltă calificare”. Ținta care trebuie atinsă este ca 80% din populația adultă a Uniunii Europene să aibe competențe digitale până în 2030. Raportul României din 2025 privind Decada Digitală indică faptul că „România continuă să aibă performanțe slabe în ceea ce privește competențele digitale de bază”. Avem și recomandarea Comisiei, cu următorul îndemn: „continuați să integrați competențele digitale de bază ca o componentă nucleu a procesului de educație, atât pentru profesori, cât și pentru elevi și studenți” (Recomandarea Consiliului privind competenţele cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieţi (2018/C189/01) [Council Recommendation of 22 May 2018 on key competences for lifelong learning (2018/C 189/01)]).
Competențele digitale fac parte și din cele opt competențe-cheie privind învățarea pe parcursul întregii vieți. Foarte utilă este definiția:
„Competențele digitale implică utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă, și pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programarea), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum și soluționarea problemelor și gândirea critică”.
La finalul lunii noiembrie 2025, Joint Research Centre (JRC) anunța publicarea a celei de-a cincea iterații a Cadrului Competențelor Digitale (Digital Competence Framework), prescurtat DigComp. Lansarea oficială este programată pe 12 decembrie, 2025. Prima versiune a fost publicată în 2013, ca raport final al unui studiu intitulat DIGICOMP. Scopul era să descrie toate competențele (cunoaștere, abilități și atitudini) necesare interacțiunii și gestionării mediilor digitale.
DigiComp este un cadru de referință, nu o rețetă impusă pentru racordarea la un anumit parcurs educațional. DigiComp este folosit și pentru elaborarea Digital Skills Indicator (DSI), care este implicat mai departe în crearea cadrului de monitorizare a atingerii țintelor fixate pentru politicile europene prin deja faimosul Digital Economy and Society (DESI). DigiComp este cadrul folosit și în serviciul european Europass, un instrument atât de util celor care caută locuri de muncă. Totuși, DigiComp este doar un cadru general în care au fost dezvoltate și Entrepreneurship Competence Framework (EntreComp), Personal, Social and Learning to Learn Competence Framework (LifeComp) și GreenComp for Sustainable Development. Cel mai important pentru sfera noastră de activitate este Digital Competence of Educators (DigCompEdu) și complementarul European Framework for Digitally-Competent Educational Organisations (DigCompOrg), care susține dezvoltarea capacităților instituționale necesare.
În versiunea anterioară, cea din anul 2022 erau descrise 21 de competențe digitale, fiecare având câte patru niveluri (de bază, intermediar, avansat și foarte avansat). Acestea sunt grupate în 5 arii tematice. Fiecare competență are opt niveluri pe care un cetățean le poate atinge, pornind de la unu, care constituie baza, până la opt care este ultimul. Acest cadru este cel care mijlocește viitorul Certificat pentru Competențele Digitale Europene - European Digital Skills Certificate, parte a Digital Education Action Plan 2021-2027. Definiția certificatului implică existența unui standard - este cazul DigiComp.
Conform prezentării generale a noii versiuni, aceasta aduce adăugiri, lămuriri și redefiniri ale competențelor care privesc subiectele legate de inteligența artificială), securitate cibernetică, dezinformare, drepturi digitale și bunăstarea personală în mediile digitale. În contextul internațional actual, punctez și preocuparea pentru informare eronată și dezinformare. Sunt introduse peste 500 de rezultate de învățare noi. O notă importantă, care la prima vedere ar putea trece neobservată, este folosirea interșanjabilă a conceptelor de abilități digitale și competențe digitale. Legat de acest aspect, noua versiune a DigiComp poate fi cuplată direct cu Uniunea abilităților, cu al său Plan de acțiune pentru competențele de bază, dar și de European Declaration on Digital Rights and Principles (2023), care pune omul în centrul ecosistemului digital.
Suntem la mijlocul Deceniului Digital, iar cifrele prezentate în documentul de mai sus indică un progres, deși nu cel scontat de Comisie. Concluzia este că toate motoarele vor fi turate în următorii cinci ani pentru a atinge ținta de 80%. Aceste efort implică și breasla noastră la toate nivelurile, pentru că nu ne ocupăm doar de cărți, ci suntem și specialiști în științele informării.
Linkuri utile:
Conferințe, seminare, ateliere
„Publicațiile biblioteconomice românești, încotro?”
După cum am anunțat în numărul anterior, Colectivul de Științe ale Informării și Documentării din Facultatea de Litere a Universității din București a organizat miercuri, 3 decembrie 2025, seminarul cu tema Publicațiile biblioteconomice, încotro?
După prezentarea unor titluri nou-apărute și a unor reviste de specialitate, participanții au luat în discuție situația actuală a publicațiilor biblioteconomice de la noi. Dezbaterea a fost animată, în principal, de ideile expuse de cercetătoarea Corina Apostoleanu în prezentarea sa intitulată Activitatea publicistică a bibliotecilor județene. Vorbitoarea a observat paradoxul publicațiilor cu caracter cultural larg, unde se strecoară și articole pe teme bibliologice și biblioteconomice, pe care le editează de obicei bibliotecile județene, căutând să se adreseze în acest fel unui public care, dacă este interesat de subiecte culturale, este obișnuit să le citească în alte reviste, dedicate.
Pornind de la constatarea că în ultimii ani multe publicații periodice care au avut o legătură mai mică sau mai mare cu științele informării și documentării au sucombat sau au fost nevoite să-și reducă numărul de apariții (poate cel mai relevant exemplu este cel al revistei Biblioteca, ajunsă dintr-o publicație lunară una semestrială), s-au propus mai multe explicații, dintre care cea mai importantă este lipsa de „condeie”: un nou, dorit val de autori de literatură de specialitate se lasă așteptat, iar cei din generațiile mai vechi se retrag, treptat, din activitate. S-au discutat diverse soluții pentru susținerea apariției revistelor de specialitate - publicarea „în continuare” (fără declararea unei periodicități) pe platforme digitale, și promovarea unor abordări realiste: s-a propus, de pildă, să se renunțe la pretenția indexării în baze de date internaționale, obsesie transmisă de autorii din zona academică, în cazul revistelor care au un scop mai degrabă de informare și popularizare decât de publicare a unor cercetări științifice; publicarea integrală sau parțială în limba engleză, care este o condiție pentru indexare, constituie o dificultate în plus, a cărei asumare nu este întotdeauna justificată. (R.C.)
Știință și informație
De ce nu e bine să ne bazăm pe liste de publicații îndoielnice
Gheorghe Cuciureanu, poate cel mai activ cercetător în zona publicațiilor îndoielnice din zona de limbă română, a publicat o trecere în revistă a principalelor motive pentru care folosirea de liste „negre” nu este o soluție în combaterea acestora.
Articolul vine ca urmare a constatării, în urma unei cercetări pe acest subiect, a preferinței cercetătorilor din Republica Moldova pentru liste de reviste și edituri cu practici îndoielnice. Autorul sugerează soluții cu adevărat utile pentru combaterea fenomenului publicării îndoielnice, dintre care reținem aici „reformarea modului de evaluare a cercetării, măsuri educative și de formare a culturii comunicării științifice.”
P.S. Am ales termenul de publicații îndoielnice în locul termenului de prădătoare deoarece cel din urmă asumă implicit poziția de victimă a autorilor. Această abordare nu reflectă, însă, realitatea: unii dintre autori sunt victime ale revistelor de slabă calitate științifică, în vreme ce alții profită de publicarea în ele pentru a bifa îndeplinirea unor cerințe academice. (M.C.)
Dincolo de revistele științifice
Deși sunt o formă de publicare științifică mult mai puțin folosită decât revistele, depozitele digitale permit accesul la o gamă mult mai largă de produse ale cercetării, fiind practic singurul mediu în care se publică în mod obișnuit Non-Traditional Research Outputs (NTRO).
Altmetric prezintă primele 25 de astfel de produse de cercetare din punct de vedere al scorului altmetric (mai multe informații despre cum se calculează acesta găsiți aici). În această listă observăm cum rapoarte, seturi de date și cărți au un impact pe care indicatorii obișnuiți folosiți în evaluarea cercetării nu reușesc, de cele mai multe ori, să-l surprindă. Desigur, rămân problemele evidente (care sunt metodele de verificare a calității documentelor încărcate în depozite digitale? în ce măsură pot fi considerați relevanți indicatorii alternativi?), dar rolul platformelor care publică NTRO nu are cum să nu devină mai important în contextul creșterii presiunii pentru trecerea la Știința Deschisă. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Vă puteți testa capacitatea de a identifica conținuturile media generate de inteligența artificială, din ce în ce mai prezente în mediul online, cu ajutorul site-ului Detectivul AI. Veți putea avea, astfel, o imagine asupra capacității voastre de a rezista expunerii la dezinformarea care bazată pe generarea și diseminarea de falsuri din ce în ce mai dificil de identificat. (R.C.)
Miscellanea
Vom afla unde ePatrimoniu!
Ministerul Culturii a lansat proiectul ePatrimoniu, „o inițiativă strategică menită să transforme modul în care patrimoniul cultural este administrat și valorificat în România”.
„ePatrimoniu va dezvolta o platformă digitală națională care va centraliza informațiile despre patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial și va permite furnizarea de servicii publice electronice pentru cetățeni, instituții și specialiști din domeniu. Această platformă va înlocui procedurile administrative pe hârtie cu soluții digitale moderne, facilitând online servicii precum: eliberarea avizelor de intervenție asupra monumentelor istorice, autorizarea cercetărilor arheologice, emiterea certificatelor de acreditare pentru experți etc.”
Beneficiind de o finanțare de 24 de milioane de euro și cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, proiectul se va derula în perioada 2025-2028. (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Nicolaie Constantinescu (N.C.) - Elena Damian (E.D.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
Intotdeauna este o plăcere să citesc acest newsletter. Vă mulțumesc pentru profesionalismul de care dați dovadă și pentru informațiile prețioase pe care ni le aduceți în atenție. Sărbători binecuvântate alături de cei dragi.