BiblioFeed #102

14 ianuarie 2026

Biblioteci românești

Primii câștigători ai „Bursei Bibliotecarilor”

Au fost desemnați primii câștigători ai Bursei Bibliotecarilor, o inițiativă a Station Europe prin care, anual, unui bibliotecar din România i se oferă posibilitatea să viziteze o bibliotecă din străinătate (anul acesta va fi vorba de Biblioteca Națională a Austriei).

Conform organizatorilor, s-au înregistrat 148 de înscrieri și s-au acordat cinci burse (nu doar una, cum era prevăzut inițial), pentru:

• Iuliana-Camelia Pîrvu (Biblioteca Comunală Șirna);

• Elena Damian (Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu”, Giurgiu);

• Alina Maria Cârnaru (Biblioteca Liceului Teoretic „Ion Heliade -Rădulescu” din Târgoviște);

• Raluca Elena Camgea (Biblioteca Școlii Gimnaziale „I.D. Sîrbu” – Structura Școala Gimnazială nr. 6, Petrila);

• Elena Cioclin (Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman”, Constanța).

(R.C.)

#1Lib1Ref 2026: Biblioteca în comunitatea digitală

Ediție aniversară: 25 de ani de când Jimmy Wales punea bazele Wikipedia - cea mai vastă enciclopedie online, creată în întregime de voluntari

Comunitatea, acest cuvânt care ne definește tot mai mult, este reală, palpabilă, și se construiește și online, acolo unde milioane de oameni caută răspunsuri zilnic. Wikipedia este unul dintre aceste spații-cheie, iar campania internațională #1Lib1Ref (One Librarian, One Reference) demonstrează cum bibliotecarii pot avea un impact educațional și comunitar real, dincolo de instituția în care lucrează.

Bun venit în campania de anul acesta!

În 2026, campania se desfășoară în România și în Republica Moldova, în două etape (15 ianuarie - 5 februarie și 15 mai - 5 iunie), sub coordonarea Wikimedians of Romania and Moldova. Miza este simplă, dar profundă: fiecare bibliotecar este invitat să adauge cel puțin o referință de încredere într-un articol Wikipedia. Gestul, aparent mic, contribuie direct la calitatea informației accesate de elevi, studenți, profesori și publicul larg.

La cele patru sesiuni de instruire organizate pentru campanie, au participat în total 102 bibliotecari, cărora le mulțumim pentru dedicare și timpul dăruit în folosul cunoașterii deschise! Cei care nu au putut participa găsesc aici informații utile despre adăugarea de referințe (note) pe Wikipedia.

Ne bucurăm acum să vă anunțăm că pentru ediția de iarnă s-au înscris mai multe biblioteci publice din România și Republica Moldova, atât județene, cât și orășenești și comunale, care vor organiza evenimente proprii de editare în cadrul campaniei, cu scopul de a sublinia importanța învățării și lucrului împreună. Bibliotecarii noștri merită să fie celebrați pentru munca lor! Aceste evenimente, atelierele de editare și sesiunile de instruire, creează contexte de învățare colectivă. Ele aduc împreună bibliotecari, profesori, elevi, studenți sau cercetători, în jurul unei activități concrete: îmbunătățirea informației publice. În acest fel, biblioteca devine parte din comunitate, acel mediu cultural care conectează oameni, competențe și valori.

#1Lib1Ref mută accentul de pe consumul de informație pe educația pentru surse. Atunci când un bibliotecar adaugă o referință corectă, modelează un comportament: acela de a căuta, evalua și cita responsabil informația. Este o lecție de alfabetizare informațională aplicată, vizibilă și reutilizabilă.

Pentru tineri, Wikipedia este adesea primul punct de contact cu un subiect. Prin munca bibliotecarilor voluntari, articolele devin mai solide, mai transparente și mai utile educațional. Astfel, biblioteca își extinde rolul tradițional de sprijin pentru învățare și devine un actor activ în educația digitală. Bibliotecarul, la rându-i, devine și educator civic, căci dincolo de dimensiunea educațională, campania are un impact comunitar important. Bibliotecarii contribuie la un bun comun global. Wikipedia funcționează prin colaborare, iar implicarea lor întărește ideea de responsabilitate civică și participare activă la viața comunității, fie ea locală sau online.

Pentru bibliotecari, #1Lib1Ref este și o oportunitate de formare. Participanții învață să editeze Wikipedia, să înțeleagă politicile de verificabilitate și să folosească instrumente digitale colaborative. Aceste competențe pot fi ulterior transferate în activități educaționale cu publicul: ateliere pentru elevi, cursuri de alfabetizare media sau proiecte școlare.

Recunoașterea oferită în cadrul campaniei - certificate, distincții simbolice, premii - are o valoare motivațională, dar adevărata recompensă este vizibilitatea muncii bibliotecarului și sentimentul de contribuție la un proiect cu impact larg.

#1Lib1Ref arată că educația și comunitatea se pot întâlni într-un spațiu deschis, colaborativ. Prin implicarea bibliotecarilor, Wikipedia devine mai credibilă, iar biblioteca își reafirmă rolul de pilon al educației și al culturii informației. O singură referință poate părea puțin, dar, adunată cu altele, construiește o comunitate mai informată, mai critică și mai responsabilă.

Începem anul mai frumos împreună!

Contact pentru informații legate de 1Lib1Ref: Elena Damian. (E.D.)

Oportunități de angajare

Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:

• biblioteci universitare din București (Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative);

• biblioteci școlare din Brașov, Buzău, Mehedinți, Neamț, Suceava, Vaslui;

• biblioteci publice din Covasna;

• biblioteci specializate din Cluj-Napoca (Academia Română - Filiala Cluj-Napoca).

(R.C.)

Biblioteci din lumea largă

Despre protejarea trecutului online

Declarația Drepturilor Digitale este un document care-și propune, sub deviza Protecting the Past to Power the Future, să pună presiune pe cei aflați în funcții de conducere pentru a se asigura că instituțiile de memorie își păstrează și în epoca digitală aceleași drepturi și responsabilități avute în perioada tiparului.

În principal, declarația afirmă necesitatea atât a existenței unui cadru legal adecvat, cât și a susținerii de către guverne a „abilității practice” care să permită colectarea și prezervarea materialelor în format digital și furnizarea de acces controlat la aceste documente. Printre organizațiile semnatare ale declarației se numără IFLA, ALA, Fundația Wikimedia și Biblioteca Națională a Serbiei. (M.C.)

„De revolutionibus orbium coelestium”, descoperit în bibliotecă

Un exemplar din a doua ediție a celebrului volum a lui Copernic a fost descoperit în Biblioteca Universității din Lund, Suedia după digitizarea completă a peste 800.000 de fișe de catalog. Cartea fusese legată împreună cu un alt volum, iar fișa de catalog cuprindea doar titlurile celor două cărți și numele celuilalt autor. O digitizare precedentă a fișelor de catalog se oprise la nivelul autorilor, ceea ce explică parțial cum volumul a „dispărut” din colecția bibliotecii. Cine știe ce alte cărți celebre mai sunt pierdute prin bibliotecile lumii? (M.C.)

Publicații și alte resurse de specialitate

Cum va arăta bibliotecarul universitar în viitor?

The Journal of Academic Librarianship găzduiește un articol în care sunt prezentate rezultatele unui studiu cantitativ cu privire la nevoile cercetătorilor afiliați Universității din Hong Kong în ceea ce privește managementul datelor (analiză, vizualizare, curare).

Studiul subliniază nevoia unei „clinici de date”, un spațiu unic în care cercetătorii pot găsi sprijin pentru toate aspectele ce țin de folosirea datelor în cercetare. Bineînțeles, biblioteca poate fi locul potrivit spre care să se îndrepte cercetătorii care au nevoie de asistență pe această temă, dar doar dacă bibliotecarii sunt la rândul lor instruiți în managementul datelor de cercetare, precum și în aspecte de bază cum ar fi metodologia cercetării și statistica folosită în știință. (M.C.)

Raport IFLA disponibil spre consultare: „Trends and IFLA”

IFLA a publicat în 9 decembrie 2025 un raport în care sunt prezentate și interpretate rezultatele unui sondaj cu privire la modul în care tendințele de dezvoltare identificate de IFLA influențează capacitatea bibliotecilor de a atinge obiectivele stabilite în Strategia 2024-2029.

Sondajul a fost realizat în rândul membrilor și voluntarilor IFLA, respondenții evidențiind impactul schimbărilor tehnologice asupra dezvoltării întregului domeniu, atât în ceea ce privește evoluția nevoilor, cât și modul în care le putem răspunde. Cu toate acestea, interacțiunile considerate cele mai semnificative variază de la o regiune la alta, iar fiecare domeniu de activitate IFLA este afectat de o combinație diferită de tendințe.

Acest raport oferă, în mod esențial, un punct de plecare pentru reflecții ulterioare asupra factorilor care pot modela viitorul biblioteconomiei internaționale, un subiect care va fi în centrul atenției pe măsură ce IFLA se apropie de centenarul său. (BNaR)

Ghidul bibliotecarului verde

EBLIDA a publicat un ghid al bibliotecarului verde (The Green Librarian Handbook). Lucrare propune obiective în ceea ce privește sustenabilitatea în biblioteci și urmărește să orienteze instituțiile nu doar referitor la aspectele ecologice, ci și la sustenabilitatea socială și economică a comunităților.

Lucrarea pleacă de la cele 17 obiective de dezvoltare sustenabilă (Sustainable Development Goals) adoptate de ONU, dar și de la alte declarații și politici importante din domeniu și oferă exemple de modalități în care bibliotecile se pot implica pentru a sprijini aplicarea lor în comunități. (M.C.)

IFLA PressReader International Marketing Award 2026

IFLA Section on Management and Marketing, în parteneriat cu PressReader, anunță deschiderea sesiunii de înscrieri pentru PressReader International Library Marketing Award 2026.

Premiul recunoaște cele mai bune proiecte de marketing ale bibliotecilor, derulate în 2025, își propune să încurajeze marketingul în biblioteci și oferă bibliotecilor oportunitatea de a împărtăși la nivel global experiența și expertiza în domeniul marketingului. Această distincție reprezintă șansa de a vă face campania cunoscută pe scena internațională și de a inspira alte biblioteci din lume să vă urmeze exemplul.

Sunt încurajate să se înscrie biblioteci de toate dimensiunile și din toate țările. Trei finaliști vor fi selectați pe baza contribuțiilor inovatoare în domeniul marketingului de bibliotecă. Locul întâi va primi 3.500 euro, locul al doilea 2.500 euro, iar locul al treilea 2.000 euro, pentru a sprijini participarea acestora la Congresul Mondial al Bibliotecilor IFLA WLIC 2026, care va avea loc la Busan, Coreea de Sud. De asemenea, primele 10 clasate vor primi certificate de recunoaștere și un cont de acces Premium PressReader.

Câștigătorii vor fi invitați să își prezinte cele mai bune practici în domeniul marketingului în cadrul unei ceremonii de premiere organizate în cadrul IFLA WLIC 2026. Aceasta reprezintă o oportunitate extraordinară pentru bibliotecile din întreaga lume de a-și pune în evidență realizările excepționale și de a împărtăși informații valoroase cu o comunitate internațională. Aplicațiile pot fi trimise până la data de 27 februarie 2026. (BNaR)

Oportunitate de perfecționare profesională

International Librarians Networking Program 2026 al American Library Association este o oportunitate excelentă pentru bibliotecarii care își doresc să se conecteze cu colegi din întreaga lume, să învețe din experiențele colegilor, să se dezvolte profesional și să își crească impactul în comunitate.

Programul oferă un cadru de schimb de bune practici, dezvoltare profesională și colaborare pe teme precum educația, incluziunea și rolul social al bibliotecilor.

Aplicațiile pentru ediția 2026 sunt deschise - aici puteți afla mai multe detalii privind programul și modalitatea de înregistrare. (C.Ș.)

Culture Moves Europe - Call for residency hosts 2025-2026

În data de 15 decembrie 2025 a fost deschis un nou apel de proiecte în cadrul schemei de mobilitate Culture Moves Europe: residency hosts, schemă finanțată de Uniunea Europeană prin programul Europa Creativă.

Acest program oferă sprijin financiar entităților juridice care doresc să găzduiască artiști și profesioniști din domeniul cultural în cadrul unui proiect de rezidență.

Pot aplica entități juridice care:

• sunt înregistrate și au sediul într-una dintre țările Europa Creativă, inclusiv în țările și teritoriile de peste mări și în regiunile ultraperiferice;

• au capacitatea de a găzdui proiectul de rezidență propus, implicând artiști și profesioniști culturali din alte țări participante la programul Europa Creativă;

• indiferent dacă sunt entități nou-înființate sau cu experiență, solicitanții trebuie să fie activi într-unul dintre următoarele sectoare: arhitectură, patrimoniu cultural, design și design vestimentar, literatură, muzică, artele spectacolului și artele vizuale.

Deadline: 16 martie 2026, 23:59 CET (BNaR)

Educația în domeniul AI

Educația/alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale (AI literacy) reprezintă o temă de mare actualitate pentru orice cetățean al planetei, cu atât mai mult pentru o profesie de intermediere informațională.

Pe canalul de YouTube AI Literacy Education (@AILiteracy.Education) este prezentat modelul CARE, conceput de Leo S. Lo (decanul bibliotecilor și consilier pentru alfabetizarea în domeniul AI la University of Virginia, SUA) pentru a-i ajuta și stimula pe bibliotecari și studenți să analizeze critic rezultatele generate de instrumentele AI, evitând astfel consumul lor pasiv. (R.C.)

Conferințe, seminare, ateliere

Lista lucrărilor prezentate în cadrul conferinței BOBCATSSS 2026

În absența programului conferinței internaționale cu acest titlu care se va desfășura săptămâna viitoare la Sibiu, vă supunem atenției lista lucrărilor care vor fi susținute în cadrul ei. În numărul următor al BiblioFeed vom reveni cu o relatare de la fața locului. (R.C.)

Știință și informație

Declarația de la Barcelona privind informațiile de cercetare deschise

Versiunea în limba română a Declarației de la Barcelona este disponibilă datorită traducerii din limba engleză realizate sub egida Institutului de Dezvoltare a Societății Informaționale din Republica Moldova. (R.C.)

Produce știința deschisă beneficiile promise?

Un articol recent publicat de Science analizează rezultatele proiectului european Open Science Impact Pathways (PathOS), una dintre cele mai cuprinzătoare cercetări dedicate evaluării impactului științei deschise asupra cercetării, economiei și societății.

Ce arată concluziile?

• Articolele în acces deschis sunt citate mai frecvent în alte lucrări și în aplicații de brevete.

• Participanții la proiecte de tip citizen science dobândesc cunoștințe mai solide despre domeniile studiate.

• În același timp, dovezile privind efecte directe, durabile și pe scară largă ale științei deschise rămân limitate, mai ales în plan economic și social.

De ce este dificil de măsurat impactul?

Cercetătorii subliniază că influența accesului deschis este greu de separat de alți factori, precum calitatea cercetării sau momentul publicării. Lipsa studiilor controlate și utilizarea anonimă a depozitelor publice îngreunează evaluările precise.

Ce aduce nou PathOS? Proiectul combină analize cantitative extinse cu metode calitative (studii de caz, focus-grupuri), propunând și un set de 31 de indicatori pentru evaluarea mai coerentă a impactului științei deschise. Unele dintre aceste instrumente sunt încă în curs de dezvoltare, în special cele care vizează beneficiile economice și sociale pe termen lung.

Mesajul central nu este unul de respingere, ci de nuanțare: știința deschisă poate amplifica cercetarea de calitate, însă nu funcționează automat ca motor unic al impactului. Este nevoie de date mai bune, curare a seturilor de date și evaluări care să depășească simpla numărare a citărilor. (N.Ț.)

Dincolo de măsurători simple

Limitele instrumentelor tradiționale de măsurare a impactului cercetărilor (adică cam tot ce înseamnă măsurare pe bază de citare) sunt deja binecunoscute și discutate. OpenAIRE propune o metodologie bazată pe IA și date deschise care să rezolve o parte dintre aceste constrângeri, prin:

1. integrarea unei diversități de surse (nu doar publicații, ci și brevete, studii clinice și documente de politici publice) care să asigure o perspectivă completă asupra rezultatelor cercetării;

2. crearea automatizată de knowledge graphs care să conecteze diversele rezultate ale cercetării cu părțile interesate.

Evident, această metodologie nu poate exista fără date deschise, iar pentru a se asigura un control al calității este prevăzută și o supraveghere umană a rezultatelor obținute cu ajutorul inteligenței artificiale. Articolul citat mai sus prezintă o astfel de evaluare completă în cazul unui proiect de cercetare finanțat de UE în domeniul bolilor rare.

Rămâne de văzut și măsura în care astfel de evaluări vor deveni normă, mai ales în zonele în care datele deschise/știința deschisă sunt subiecte încă noi. (M.C.)

Google Scholar nu este un instrument de încredere (nu, zău!)

Times Higher Education prezintă o serie de situații în care Google Scholar atribuie în mod eronat citări într-o măsură atât de mare, încât se creează condițiile pentru a influența semnificativ evaluarea cercetării. Unele erori sunt atât de ridicole încât e greu de crezut că s-au putut produce (de exemplu, unui cercetător din domeniul educației i s-au atribuit citările unor lucrări din domeniu fizicii nucleare aparținând, evident, unui cercetător cu nume identic).

Nu vreau să dau idei cuiva, dar bănuiesc că evaluarea cercetării din România nu are mecanisme de verificare a unor astfel de erori. Fericiți cei cu nume comune! (M.C.)

Informare versus dezinformare

„Inteligența artificială și manipularea percepției umane”

Sub acest titlu, a fost publicată recent o lucrare care explorează în profunzime impactul tehnologiilor de inteligență artificială asupra modului în care percepem și interpretăm realitatea. Documentul analizează mecanismele prin care AI influențează discursurile publice, modul de circulație al informațiilor și procesele decizionale individuale și colective.

Coperta lucrării

Lucrarea descrie cum instrumentele bazate pe inteligență artificială - de la algoritmi de recomandare și filtre personalizate până la generarea automată de conținut - pot conduce la distorsiuni ale percepției, formarea de bule informaționale, creșterea polarizării și chiar la manipulare deliberată. Sunt examinate aspecte precum deepfake-urile, conversațiile automate, evaluarea credibilității surselor și vulnerabilitățile cognitive care pot fi exploatate prin tehnologie.

Publicația oferă o combinație de analize teoretice și scenarii practice, precum și recomandări pentru factorii de decizie, educatorii digitali, bibliotecari și toți cei interesați de alfabetizarea informațională. Accentul este pus pe nevoia de gândire critică în era digitală, de politici publice adaptate și de dezvoltarea unor instrumente și competențe care să protejeze integritatea percepției în fața provocărilor digitale. (N.Ț.)

Miscellanea

Free to Think

Scholars at Risk, organizație internațională dedicată promovării libertății academice, și-a publicat raportul de monitorizare anual Free to Think. Una dintre concluziile ediției din 2025 a raportului este că tendința de creștere a presiunii pe membrii comunităților academice din țări cu o tradiție democratică dezvoltată, prin combinații de măsuri legislative și financiare, este în creștere. În total, sunt documentate 395 de atacuri la adresa libertății academice în 49 de țări și teritorii, statistici confirmate și de scăderea generală a Indicelui Libertății Academice. (M.C.)

Umor voluntar și involuntar

The Onion este unul dintre cele mai cunoscute site-uri satirice din lume. Sub aparența unor știri, cei de la (pe românește) Ceapa livrează texte amuzante pe diverse subiecte, inclusiv în legătură cu bibliotecile și bibliotecarii.

Fiind tentat de ideea unei rubrici în BiblioFeed dedicate umorului cu această tematică, am apelat la ChatGPT pentru o listă a articolelor din The Onion care-i sunt dedicate. Rezultatul îl vedeți mai jos.

Toate bune și frumoase, doar că, la fel ca în alte situații similare, inteligența artificială, în loc să recunoască atunci când nu poate realiza o sarcină, preferă să inventeze. Cu alte cuvinte, niciunul dintre titlurile menționate mai sus nu se regăsesc pe site-ul The Onion :-), ci sunt produsul „halucinației”.^.

Așa că, trecând peste această probă de umor involuntar și fără să pierdem vremea întrebându-ne ce fumează ChatGPT, ne-am întors la metodele de căutare tradiționale: o interogare folosind motorul de căutare integrat în site-ul The Onion, acest Times New Roman american, și termenul „libraries” a returnat 347 de rezultate. Cel mai recent articol regăsit poartă titlul Conservatives Explain Why Libraries Should Be Defunded („Conservatorii [americani - n.n.] explică de ce bibliotecile ar trebui să nu mai fie finanțate”) - vă lăsăm plăcerea să descoperiți „argumentele” imaginate de autorii lui.

Revenind la lucruri mai serioase, vă recomandăm textul de mai jos, care conține câteva sugestii pentru identificarea „like a pro” (i.e. ca un bibliotecar de referințe) a halucinațiilor inteligenței artificiale.

How to Spot AI Hallucinations Like a Reference Librarian

(R.C.)

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

Imaginea de pe coperta acestui număr a fost generată de Grok

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Nelly Țurcan (N.Ț.)
- Elena Damian (E.D.)
- Claudia Șerbănuță (C.Ș.)
- Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Compartimentul Cercetare. Dezvoltare al BNaR)

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.