BiblioFeed #103

28 ianuarie 2026

Biblioteci românești

Când o poveste se mută din carte în amintire: despărțirea de biblioteca copiilor „de pe Iuliu Maniu” din Brașov

În decembrie 2025, Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov a trăit una dintre cele mai grele luni din istoria sa. Ușile celui mai iubit spațiu – secția dedicată copiilor și tinerilor de pe Str. Iuliu Maniu, Centru de Excelență la categoria biblioteci pentru copii din România din anul 2013  – s-au închis. Nu pentru o zi, nici pentru o renovare, ci pentru totdeauna în forma pe care am cunoscut-o și am iubit-o cu toții.

Născut în 2002, acel spațiu de 500 de metri pătrați a fost mai mult decât o sală de bibliotecă. A fost o lume. O lume în care cărțile coborau la nivelul privirii copilului, unde lectura se năștea din joacă, la joacă și prin joacă. Un loc unde paginile prindeau glas, iar poveștile deveneau realitate pentru cei mici care pășeau cu sfială printre rafturi.

Acolo s-au ținut primele cluburi de lectură, primele ateliere de creativitate, primele emoții trăite în jurul unei povești citite împreună. Acolo, bibliotecarii nu erau doar gardieni ai cărților, ci constructori de visuri și prieteni ai copilăriei.

De acum, Centrul de Excelență va continua activitatea într-un nou spațiu – 380 de metri pătrați la etajul al patrulea al unei clădiri de birouri. Va fi un alt început, poate mai modern, poate mai eficient, dar cu siguranță mai mic, mai rece, mai departe de sufletul acelei lumi care pulsa de râsete și curiozitate. Fondul de carte a fost redus, spațiul de joacă mult restrâns, locul de activități în care încăpeau și două clase – odinioară inima secției – nu își mai găsește locul în noul plan.

Imagini din noul spațiu al bibliotecii

Dacă altădată spuneam cu mândrie că biblioteca copiilor din Brașov avea un spațiu generos, primitor, plin de lumină și viață, astăzi nu putem decât să recunoaștem cu tristețe: „de acum, s-a isprăvit”. Dar poate poveștile nu se sfârșesc niciodată cu adevărat. Poate că ele se mută doar în alt loc – în amintirile celor care au crescut acolo, pe Str. Iuliu Maniu, în inimile copiilor care au descoperit bucuria lecturii, în visurile bibliotecarilor care au crezut, și cred în continuare, în puterea poveștilor de a schimba lumea.

Pe 23 ianuarie 2026, Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov a postat pe pagina sa de Facebook:

(Sursa)

În doar trei ore, peste 350 de aprecieri, peste150 de distribuiri și zeci de comentarii ne-au arătat că biblioteca nu a fost niciodată doar un spațiu. A fost o comunitate. Una care ne urmează, ne caută și ne așteaptă, oriunde am fi.

Da, noul loc este mai mic. Da, liniștea va fi obligatorie la etajul al IV-lea, iar spațiul ne va cere mai multă rânduială, mai multă grijă, mai multă organizare. Dar agenda este deja plină. În doar două ore, zeci de programări pentru activități de lectură. Dorință, nerăbdare, emoție. Viață.

Prima activitate în noul spațiu – Clubul de lectură al Elizei (Elisabeta Henegar, 7 ani), programat pe 19 februarie 2026 - va fi mai mult decât o activitate. Va fi un început adevărat. Prima respirație a noii case. Prima emoție trăită împreună între pereți care încă nu ne cunosc, dar care, cu siguranță, vor învăța repede ce înseamnă râsul în șoaptă, ochii mari de uimire și liniștea aceea frumoasă care apare când o poveste prinde suflet.

Poate că nu vom mai putea cuprinde două clase deodată. Poate că nu vom mai avea aceeași larghețe a spațiului. Dar avem aceeași inimă. Aceiași bibliotecari. Aceeași credință că lectura schimbă vieți, pas cu pas, copil cu copil.

...și atunci înțelegem: nu zidurile sau rafturile fac o bibliotecă plină, ci oamenii care vin spre ea și ceea ce se întâmplă acolo. Iar povestea… da, povestea merge mai departe. (M.L.B.)

Despre genealogie, la Biblioteca Națională

De Ziua Culturii Naționale, TVR Cultural a realizat un scurt reportaj la Biblioteca Națională a României prezentând acțiunile desfășurate sub genericul „Genealogie şi practici culturale”. (R.C.)

Oportunități de angajare

Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:

• biblioteci școlare din București, Bacău, Bihor, Constanța;

• biblioteci publice din Dâmbovița (biblioteca județeană), Sălaj, Sibiu;

• biblioteci specializate din București (Institutul de Sociologie al Academiei Române).

(R.C.)

Biblioteci din lumea largă

Mai bine mai târziu decât niciodată

Un volum care trebuia returnat în mai 1980 a fost restituit luna această la o bibliotecă din California, împreună cu o notiță prin care utilizatorul își cerea scuze pentru întârziere.

Tot cu oarecare întârziere (de 25 de ani) a revenit și o casetă audio în colecția bibliotecii publice din Umeå, Suedia. Utilizatorul a fost iertat de penalități (reprezentând echivalentul, în moneda suedeză, a peste 13.000 de lei), mai ales având în vedere faptul că întârzierea a fost cauzată de un ambuteiaj în care fost prins zepelinul cu care se deplasa. (M.C.)

Biblioteca ecvestră

În Abu Dhabi s-a deschis o bibliotecă dedicată în totalitate cailor și călăriei. Colecția de peste 14.000 de volume acoperă o diversitate de subiecte, de la istorie și până la medicină veterinară, și este dedicată atât cercetătorilor cât și utilizatorilor obișnuiți. (M.C.)

Publicații și alte resurse de specialitate

Revista „Biblioteca” nr. 2/2025

Semnalăm apariția nr. 2/2025 al revistei Biblioteca, al cărei cuprins îl puteți citi mai jos. (R.C.)

Revista „Lectura” nr. 4 (2025)

Seria nouă a publicației online editate de Biblioteca Județeană „O. Goga” din Cluj-Napoca a ajuns la cel de-al patrulea număr, din al cărei cuprins semnalăm:

Din rubrica Biblioteconomie:

• Mariana Harjevschi, Vizibilitatea producției științifice și praxiologice a cercetătoarei Lidia Kulikovski: Analiză bibliometrică și altmetrică

• Dana Zaharia, Modele de promovare a bibliotecilor în social media: fenomenul BOOKSTAGRAM

• Marian Suciu, Proiectul NewEduLib. Dezvoltarea competențelor cheie ale personalului de specialitate în cadrul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj

Din rubrica Istoria bibliotecilor, a cărții și lecturii:

• Andrei Viziru, TRAIAN BRAD – Un fiu adoptiv al Basarabiei, ctitor al Bibliotecii „Transilvania”. In memoriam (80 de ani de la naștere)

Cuprinsul numărului este întregit de contribuțiile din secțiunile „Istorie locală” și „Recenzii”. (R.C.)

Monografia bibliotecii UNATC va fi lansată pe 30 ianuarie

Cu ocazia sărbătoririi a 76 ani de existență în formula actuală și 192 de ani de la înființarea primei forme instituționalizate de învățământ teatral în cadrul Școlii Filarmonice din București, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” organizează în zilele de 29 și 30 ianuarie un eveniment alcătuit din „spectacole de teatru, păpuși-marionete și coregrafie, proiecții de filme, ateliere de fotografie și costume de epocă, vernisaje, lansări de carte, mese rotunde, proiecte și experiențe VR, invitați speciali, sesiuni de întrebări și răspunsuri, acțiuni artistice cu implicare socială.”

În cadrul acestui eveniment, vineri, 30 ianuarie 2026, cu începere de la ora 15.00, Biblioteca UNATC va găzdui lansarea volumului Biblioteca Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București: Monografie”. Autoarea lucrării, Corina Dovîncă este doctor în Filologie, cu o teză din domeniul biblioteconomiei și directoarea bibliotecii UNATC. (R.C.)

Un volum despre întâlnirea patrimoniului cultural cu inteligența artificială

Artificial Intelligence Meets Cultural Heritage este un volum de proceedings, care poate fi accesat și descărcat gratuit. Lucrarea adună contribuții din timpul lucrărilor Adunării Generale a Conferinței Europene a Bibliotecarilor din Bibliotecile Naționale, desfășurate în 2025 la Edinburgh. (R.C.)

Coperta lucrării (sursa)

Conferințe, seminare, ateliere

La finalul conferinței BOBCATSSS 2026

După cum am promis în BiblioFeed #102, revenim cu detalii privind desfășurarea Conferinței internaționale BOBCATSSS din acest an.

Peste 100 de studente, studenți și cadre didactice de la specializări din domeniul Biblioteconomiei și Științei Informării din Bulgaria, Brazilia, Croația, Islanda, Portugalia, Turcia, Ungaria și România au participat, în perioada 20-22 ianuarie 2026, la Conferința BOBCATSSS, organizată la Sibiu de Universitatea „Lucian Blaga” împreună cu Universitatea din Barcelona.

Programul conferinței a inclus comunicări în plen și în secțiuni, o sesiune de postere, workshop-uri, dar și vizite la biblioteci și la alte obiective culturale din Sibiu. Din păcate, nu toate comunicările incluse în programul final au fost susținute, fără ca autorii lor să fi anunțat anterior că nu vor (mai) participa la lucrările BOBCATSSS. Dacă ați presupus, pe baza experiențelor autohtone, că prezența la manifestări științifice doar cu numele, pentru un titlu inclus în program și o diplomă de participare, e o practică cu parfum balcanic, experiența de la conferința BOBCATSSS, unde absenteismul s-a afișat sub mai multe drapele, demonstrează contrariul. Cine știe, poate gerul din această perioadă i-a speriat pe unii participanți din țări mai calde…

Iată câteva exemple din programul conferinței care ilustrează participarea românească la acest eveniment științific:

Keynote speech

• Between Openness and Trust: Navigating Open Access Practices - Nelly Țurcan (Universitatea de Stat din Republica Moldova)

Comunicări

• Skills, Competences, and Learning Outcomes in European LIS Education: Rethinking Professional Preparation, autor Silviu Borș (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) - comunicare prezentată în cadrul secțiunii „LIS Education: Skills & Competencies”;

• Mapping Academic Dependency in Scholarly Publishing: A Quantitative Study on Major Journals, autor Bogdan Vătavu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) - comunicare prezentată în cadrul secțiunii „Research, Metrics & Academic Performance”;

• Collecting physical media in the digital era. A quantitative study of collecting behavior, autoare Vanessa Lascu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) - comunicare prezentată în cadrul secțiunii „Document Collections Inside and Beyond Institutions”;

• Romanian LIS Student Practices, Knowledge, and Attitudes on Using Generative Artificial Intelligence, autori Andra Elena Lungu, Adriana-Cristina Coman și Robert Coravu (Universitatea din București) – comunicare prezentată în cadrul secțiunii „AI in Higher Education & Academic Libraries”;

• The Digital Gateway: Assessing the Impact of the ANELIS Consortium on Romanian Research Output, autoare Ana-Maria Clinciu, Alexia-Mihaela Coman și Gabriela Jurubiță (Universitatea din București) – comunicare prezentată în cadrul secțiunii „Research, Metrics & Academic Performance”;

• Explorations of LIS scientific articles searching the specialized traits for [data/information/knowledge] management/curation/stewardship, autor Nicolaie Constantinescu (Universitatea din București) - comunicare prezentată în cadrul secțiunii „Knowledge Organization & Representation”;

• Modern technologies in the activity of the book club and theatre club in the school library, autoare Gianina Ioana Barb (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) - comunicare prezentată în cadrul secțiunii „Youth, Schools & Participation”;

• Lucian Blaga National College Library – Knowledge HUB in the Sebes City, autoare Mirela Sanda Barb (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) - comunicare prezentată în cadrul secțiunii „Youth, Schools & Participation”;

• Academic [Law] Librarianship: innovation, adaptation, citation. Some reflections on the relevance, skills and the future, autoare Anca Maria Cojocaru (Squire Law Library, Universitatea din Cambridge) - comunicare prezentată în cadrul secțiunii „LIS Education: Skills & Competencies”.

Postere

• Cats in the libraries, autoare Dana Zaharia și Corina Dovîncă (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - UNATC, București);

• Terms of Monstrosity in Mary Shelley’s Frankenstein; or, The Modern Prometheus: A Distant-Reading Approach, mai mulți autori din Franța, Portugalia și România (Marius-Leonard Marcu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu)

Moderare secțiuni

• Silviu Borș (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) - secțiunea „Digitization, Archives & Heritage”;

• Bogdan Vătavu (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu) - secțiunea „Knowledge Organization & Representation”;

• Gabriela Jurubiță (Universitatea din București) - secțiunea „Performance, Bias & Trust in AI Systems”;

• Robert Coravu (Universitatea din București) - secțiunea „LIS Education: Skills & Competencies”;

• Nicolaie Constantinescu (Universitatea din București) - secțiunea „Library Services & Innovation”;

• Anca Maria Cojocaru (Squire Law Library, Universitatea din Cambridge) - secțiunea „AI in Higher Education & Academic Libraries”.

Ceremonia de închidere a conferinței a venit cu vești bune pentru participanții din România. În fiecare an, pe baza votului participanților, se acordă două premii. Premiul pentru cea mai bună comunicare din cadrul conferinței a fost acordat lucrării Romanian LIS Student Practices, Knowledge, and Attitudes on Using Generative Artificial Intelligence, autori Andra Elena Lungu (Științele Informării și Documentării - SID, anul 3), Adriana-Cristina Coman (SID, anul 2) și Robert Coravu, de la Facultatea de Litere a Universității din București.

De asemenea, în cadrul sesiunii de postere, unde s-au înscris 27 de lucrări, posterul Cats in the libraries, elaborat de Dana Zaharia (bibliotecar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică - UNATC, București) și Corina Dovîncă (director, Biblioteca UNATC) s-a situat pe locul al doilea.

Premiul pentru cel mai bun poster a fost obținut de studenții de la Universitatea Gustave Eiffel din Paris, Universitatea din Coimbra și Universitatea din Ankara care au realizat în colaborare posterul Auditing Digital Authenticity: An OSINT-Driven Protocol for Detecting High-Fidelity Deepfakes.

Următoarea conferință BOBCATSSS va avea loc în ianuarie 2027, la Barcelona. (R.C.)

Seminarul „Open Science in practice and the role of repositories”

Cercetătorii și personalul care sprijină procesul de cercetare, între care se numără și bibliotecarii ce activează în acest domeniu, sunt invitați marți, 10 februarie 2026, la un eveniment axat pe implicațiile științei deschise pentru cercetare, finanțare și evaluare, precum și pe rolul în continuă evoluție al depozitelor digitale instituționale ca infrastructuri-cheie de cercetare. Participarea la seminar se poate face și online, pe bază de înregistrare. (R.C.)

Știință și informație

Un nou document de politici privind inteligența artificială

Open Library of Humanities (OLH) a publicat recent (ianuarie 2026) o nouă politică privind inteligența artificială.

Documentul detaliază modul în care AI poate fi folosită în mod transparent și responsabil, utilizările sale acceptabile și inacceptabile și oferă orientări pentru editorii revistelor în procesul de publicare. Cea mai importantă parte a sa este constituită de numeroasele exemplificări care ușurează foarte mult munca din jurul producerii unui articol, atât pentru autori cât și pentru editori și recenzenți. (M.C.)

Resurse referitoare la AI pentru revistele în acces deschis

Resursa EIFL intitulată Generative AI in Diamond Open Access Publishing cuprinde o selecție de materiale menite să ajute editorii revistelor cu acces deschis de tip diamant să gestioneze provocările survenite în urma ascensiunii inteligenței artificiale.

Ghidul se concentrează pe șase direcții principale:

• Introducere în utilizarea inteligenței artificiale în publicare;

• Integritatea cercetării;

• Peer review;

• Probleme juridice și etice;

• Folosirea inteligenței artificiale în sarcini editoriale;

• Politici editoriale legate de folosirea inteligenței artificiale.

Materialele cuprinse variază ca format, cuprinzând ghiduri, cursuri, bloguri, înregistrări video și articole clasice, toate disponibile, bineînțeles, gratuit. (M.C.)

Cum a devenit „Nature” o revistă de succes?

Cei interesați de istoria publicării științifice pot afla povestea Nature, una dintre cele mai importante reviste științifice din prezent și a schimbărilor ce i-au asigurat relevanța constantă de peste 150 de ani.

Articolul prezintă fapte mai puțin cunoscute, cum ar fi acela că revista nu a fost profitabilă în primii 30 de ani (ce editură comercială și-ar permite în ziua de azi să țină în viață o astfel de publicație?) sau că periodicitatea sa săptămânală a fost unul dintre ingredientele care i-au asigurat succesul într-o perioadă în care rapiditatea transmiterii informației științifice începea să devină din ce în ce mai importantă. Sunt reținute și momente mai puțin reușite, inclusiv legate de calitatea uneori îndoielnică a articolelor publicate, dar și momentele în care revista s-a situat de partea corectă a istoriei, de exemplu atunci când a luat poziție față de situația oamenilor de știință evrei din Germania nazistă. (M.C.)

Utilizări ale inteligenței artificiale în cercetare

Anthropic și-a propus să facă din Claude cel mai capabil LLM în ceea ce privește munca științifică și a dezvoltat capacitățile AI în special în zone cu aplicații în biologie și medicină. Pentru a impulsiona folosirea acestui model, a creat un program prin care cercetătorii îl pot folosi gratuit.

Rămâne de văzut cum va evolua competiția în inteligența artificială, dar cel puțin deocamdată pare că ne îndreptăm spre un viitor în care cele mai multe modele LLM se vor specializa pe diverse funcții/tipuri de utilizări, în timp ce modele mai generale, de tipul ChatGPT, vor fi mai degrabă folosite în scopuri personale. (M.C.)

Referințele-fantomă sunt mai mult decât halucinații produse de AI

Un articol detaliat de pe blogul lui Aaron Tay tratează subiectul referințelor-fantomă și trece dincolo de deja clasica explicație „halucinații ale inteligenței artificiale”. Din articol reiese că referințele fantomă au existat dinainte de ChatGPT și sunt greu de eliminat din două motive principale:

1. sistemul Google Scholar creează înregistrări ale fiecărei citări găsite, chiar dacă citarea indică un document inexistent (cauza poate fi o eroare de citare din partea autorului, un articol inventat de autor sau de un sistem AI etc). Aceste înregistrări (citările) ajung ulterior să existe în mediul online unde sunt găsite și redistribuite de inteligența artificială ce nu face distincția între o citare către un document real și una către un document fictiv dar înregistrată de Google.

2. autorii citează, uneori, fără să fi citit articolele la care fac trimitere și chiar fără să fi verificat existența lor.

Puse împreună, cele două situații de mai sus dau naștere unor cercuri vicioase de citări-fantomă care se întrețin singure și chiar se amplifică, după cum ilustrează și imaginea de mai jos de la XKCD:

„Citogenesis” (sursa)

Soluțiile sunt pe cât de simple, pe atât de greu de pus în practică: autorii de articole științifice trebuie să renunțe la practica citărilor neverificate, iar editorii trebuie să-și facă treaba și să verifice articolele primite spre publicare. (M.C.)

Informare versus dezinformare

Cât de ușor poate fi „otrăvită” inteligența artificială?

Una dintre problemele cele mai importante ale inteligenței artificiale actuale (bazată pe modele lingvistice mari) este vulnerabilitatea față de potențiala „otrăvire” a datelor cu care este hrănită. Pentru că modelele lingvistice mari se bazează (și) pe texte disponibile pe internet, ele pot fi manipulate prin introducerea în corpusul-sursă a unor texte construite în așa fel încât, de exemplu, să răspândească dezinformări sau să extragă informații sensibile.

Unii consideră că folosirea unui corpus de date cât mai mare (și deci mai greu de manipulat) este considerată o posibilă apărare în fața unor astfel de amenințări. Cu toate acestea, un studiu realizat în colaborare de Institutul Turing, AI Security Institute și Anthropic care a testat vulnerabilitatea la un asemenea tip de manipulare a ajuns la concluzia că, indiferent de dimensiunea modelului lingvistic mare, un volum de aproximativ 250 de documente „otrăvite” este suficient pentru a manipula inteligența artificială. Inteligența artificială cu picioare de lut, se pare. (M.C.)

Miscellanea

Codexul Florentin în versiune digitală

Codexul Florentin, un studiu etnografic din secolul al XVI-lea care cuprinde informații despre cultura mexicană și Imperiul Aztec, scris în nahuatl și spaniolă, este accesibil într-o variantă electronică ce poate oricând constitui un exemplu de digitizare.

Desen din Codexul Florentin, Cartea a doua - „Calendare și festivaluri” (sursa)

Site-ul rezultat adaugă contextul istoric necesar, permite căutări în text și imagini și vine cu informații suplimentare și bibliografie pentru cei interesați. (M.C.)

Articolele Wikipedia sunt la mare căutare

Fundația Wikimedia a anunțat că Microsoft, Meta, Amazon, Perplexity și Mistral AI au devenit parteneri plătitori ai serviciului Wikimedia Enterprise. Astfel, aceste companii primesc acces prin intermediul unui API la articolele enciclopediei.

Având în vedere că și Google face parte din respectivul program, devine destul de evidentă importanța pe care Wikipedia o capătă în lumea inteligenței artificiale, dar și faptul că cei care scriu pe platformă contribuie acum, indirect, la dezvoltarea modelelor lingvistice mari. Noi zicem că e de bine, pentru că enciclopedia, deși imperfectă, are standarde de verificare a informației, dar și că e încă un motiv pentru a avea cât mai mulți contributori pentru versiunea în limba română. (M.C.)

Ce a mai făcut Trump?!

Pe lângă binemeritatul Nobel pentru pace (așteptăm și Nobelul pentru cel mai coerent discurs evăr!), SUA sub papucul Trump se mai poată lăuda cu încă o victorie de etapă, de data aceasta în fața lui Platon, acuzat că abordează subiecte tabu precum rasa sau genul, ceea ce l-a făcut indezirabil pentru o universitate din Texas. (M.C.)

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Melania Luana Butnariu (M.L.B.)

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.