BiblioFeed #104

11 februarie 2026

Începem acest număr al BiblioFeed salutând trei debuturi: Elena Lungu, Cristina Coman (ambele, studente la Facultatea de Litere a Universității din București, specializarea Științe ale Informării și Documentării) și Dana Zaharia (Biblioteca Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București), care semnează pentru prima oară în paginile electronice ale newsletterului nostru.

Biblioteci românești

Noi suntem, împreună, 1lib1ref 2026!

Există o prejudecată veche: cartea și internetul ar fi rivali. Nimic mai neadevărat - tocmai ce au demonstrat-o bibliotecarii voluntari pe Wikipedia în limba română, mai clar ca oricând, în campania internațională #1lib1ref, organizată de Wikimedians of Romania and Moldova.

Timp de trei săptămâni, între 15 ianuarie și 5 februarie 2026, 108 bibliotecari din România și Republica Moldova au lucrat împreună într-un maraton de documentare. Provenind din 12 orașe și din toate tipurile de biblioteci - județene, orășenești, comunale și, în premieră, și biblioteci școlare - dar împărtășind aceleași valori, bibliotecarii noștri au lăsat urme de cunoaștere în spațiul public. Rezultatele ne-au depășit toate așteptările:

• 4.418 editări realizate

• 1.902 pagini verificate și îmbunătățite

• 108 contributori activi

• și, încă o premieră pentru 1lib1ref, articole noi create în campanie.

Fiecare editare a însemnat un lucru extrem de concret: o informație care nu mai „plutește” liber pe internet, ci se bazează pe o sursă reală, respectiv, cartea, eterna și inegalabila.

Cu mult înainte de motoare de căutare, bibliotecarii făceau deja ceea ce azi numim fact-checking. Acum, diferența este doar instrumentul: de la fișa de catalog la pagina de istoric, de la citat bibliografic la referință, de la raft tematic la categorie, de la recomandare de lectură la hyperlink intern, de la bibliotecar la editor voluntar.

Wikipedia nu a inventat verificarea informației. A mutat-o doar din liniștea sălii de lectură în zgomotul lumii digitale. Bibliotecarul nu a devenit „wikipedist”. „Wikipedistul” a devenit, în fapt, un bibliotecar al internetului.

Una dintre ideile esențiale ale campaniei este simplă: internetul nu înlocuiește cartea, dimpotrivă, o face vizibilă. O carte citită de 200 de oameni rămâne o carte valoroasă, însă o carte citată într-un articol Wikipedia poate ajunge la milioane.

Fiecare referință adăugată de participanții la #1lib1ref 2026 a făcut exact acest lucru: a scos informația din circuitul limitat al raftului și a dus-o în circuitul global al cunoașterii. Bibliotecarul selectează și Wikipedia distribuie. Împreună realizăm „simbioza” perfectă.

Fără bibliotecari, Wikipedia riscă să furnizeze informații superficiale. Fără Wikipedia, bibliotecile riscă să rămână invizibile, deși dețin surse de informare de calitate.

În campanie s-a văzut această complementaritate: nopți întregi, nu doar zile, de verificări, pagini comparate cu ediții tipărite, date corectate, biografii completate. Cele peste 4.400 de contribuții nu au apărut spontan - sunt rezultatul unei munci tăcute, asemănătoare celei din depozitele de carte: atentă, metodică, răbdătoare. Cunoașterea deschisă nu înseamnă cunoaștere fără reguli, ci cunoaștere verificată de oameni care știu ce este o sursă de încredere.

Iată ce spun bibliotecarii noștri, care au ales să dedice timp prețios voluntariatului pe Wikipedia:

„1lib1ref este poarta prin care au devenit contributori Wikipedia numeroși bibliotecari. Din punctul meu de vedere, acest tip de campanie înseamnă abecedarul wiki-editorului. Cu editări sugerate, cu sfaturi de la mentori, cu posibilitatea de a edita temele care-ți plac, 1lib1ref e ca o degustare, îți dai seama dacă-ți place și continui. Bibliotecarii au resurse, știu să se documenteze, știu cum să analizeze o bibliografie și cum să se folosească de toate aceste informații, iar prin Wikipedia, le pun în folosul tuturor. Editarea Wikipedia nu este pentru oricine, dar este pentru toți acei bibliotecari conștienți de rolul bibliotecilor și al bibliotecarilor pentru umanitate.” (Iulia Irimia, Buzău)

„Încă din anul 2022 mi-a atras atenția acest proiect. Însă, mereu în deficit cu resursele timp și energie, nu aprofundasem subiectul, rămânând la statutul de cont creat pe Wikipedia. Până recent; cu lansarea Campaniei #1Lib1Ref2026, eveniment despre care am aflat din newsletter-ul BiblioFeed. Ca bibliotecar, contribuția la Wikipedia este o continuare firească a muncii noastre: sprijinirea accesului la informație corectă și verificată. Atelierele organizate au fost clare, practice și bine structurate, iar modul deschis și prietenos de lucru a făcut editarea Wikipedia mult mai accesibilă. Astfel că am putut să aprofundez și să dau mai departe comunității din care fac parte.” (Oana Bălănescu, Petrila)

„Entuziasmul, energia efervescentă a campaniei #1lib1ref s-a simțit din plin și la Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova, cu prilejul ultimului eveniment organizat de unul dintre Bibliotecarii care iubesc Wikipedia, Pîrvu Iuliana-Camelia. În comunitatea de la Șirna, bibliotecarul și-a asumat rolul de facilitator pentru învățarea nonformală, ghidându-i pe voluntarii bibliotecii spre lumea cunoașterii deschise a enciclopediei libere Wikipedia. Astfel, biblioteca a devenit un portal spre lumea cunoștințelor sigure și cărțile - acele porturi magice prin care putem verifica și valida conținuturi deschise. Iar unii dintre voluntarii bibliotecii au fost cu adevărat cuprinși de fiorul #1lib1ref, continuând să editeze!!!” (Pîrvu Iuliana-Camelia, Șirna)

„Activitatea desfășurată cu ocazia #1lib1ref 2026, intitulată „Onești: leagănul copilăriei Nadiei Comăneci”, s-a realizat într-un cadru organizat și colaborativ, alături de colegii bibliotecari. Au fost aduse îmbunătățiri articolelor prin completarea și verificarea referințelor, utilizând fondul de carte al bibliotecii. Tema aleasă a valorificat contextul local și cultural, în concordanță cu statutul municipiului Onești de Oraș European al Sportului și cu aniversarea a 50 de ani de la primul 10 olimpic obținut de Nadia Comăneci la Montreal.” (Olivera-Lida Gîșfan, Onești)

„Cu ajutorul colegilor, am putut realiza 21 de editări pe pagina Zagarancea, Ungheni. Este o experiență grozavă, pentru mine. Vă mulțumesc. Succese tuturor în această muncă nobilă.” (Tatiana Zaitev, Zagarancea, Republica Moldova)

Acum știm de ce contează #1lib1ref: fiecare citare adăugată face Wikipedia mai credibilă și cultura scrisă mai prezentă în viața de zi cu zi.

Elevul care caută rapid o informație ajunge, fără să știe, la munca unui autor, a unui editor și a unui bibliotecar. Lanțul cunoașterii rămâne intact, doar viteza s-a schimbat. Cartea nu se pierde în era digitală. E datoria noastră și privilegiul nostru, al bibliotecarilor, de a ne asigura de asta.

La final, 1lib1ref 2026: o comunitate, nu doar o campanie. Mulțumim pentru toată susținerea! Și ne vedem la ediția de vară (15 mai - 5 iunie 2026)!

Imagini din timpul campaniei (sursa: Elena Damian)

La această ediție au participat: Biblioteca Metropolitană București - Filiala „Ion Creangă”, Biblioteca Publică Zagarancea, raionul Ungheni, Republica Moldova, Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” Galați, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, Biblioteca Publică Ciurea, comuna Ciurea, Iași, Biblioteca Județeană „I.S. Bădescu” Zalău, Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești, Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu” Buzău, Biblioteca Orășenească „Gheorghe Ittu” Petrila, județul Hunedoara, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Chișinău, Republica Moldova, Biblioteca Comunală Șirna, județul Prahova. (E.D.)

Cercetare privind serviciile digitale în bibliotecile din România

Preluăm mesajul de mai jos de la Andreea Florescu, doctorandă la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu speranță că demersul său de cercetare va fi sprijinit prin completarea chestionarului de cât mai mulți dintre cititorii noștri:

„În vederea realizării unui articol despre serviciile digitale integrate la nivelul bibliotecilor/activității bibliotecarilor (tipul acestora, procesul de adaptare și abilitățile necesare pentru bibliotecari, percepția la nivelul comunităților), vă rog să acordați puțin timp pentru completarea câtorva întrebări prin intermediul acestui chestionar.

Sunt student doctorand la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, iar cercetarea mea se concentrează pe modul în care bibliotecile publice contribuie la dezvoltarea comunităților din care acestea fac parte (și nu numai).

Mulțumesc!”

(M.C.)

Oportunități de angajare

Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:

• biblioteci școlare din Argeș, Dâmbovița;

• biblioteci publice din Arad, Sibiu, Vâlcea.

(R.C.)

Biblioteci din lumea largă

Neurodivergența în bibliotecile universitare

Un articol de tip review (Neurodivergence in academic libraries: A review of findings, recommendations, and remaining gaps in practice and research) trece în revistă studiile care leagă subiectul neurodivergenței de bibliotecile universitare pentru a analiza aspecte precum principalele subiecte cercetate, rezultatele cercetărilor și serviciile oferite de biblioteci pentru utilizatorii și angajații neurodivergenți. În ceea ce privește ultimul subiect, autorii remarcă nevoia de diversitate în ceea ce privește modul în care se face educarea utilizatorilor în bibliotecă și colecțiile puse la dispoziție, precum și necesitatea de adaptare a comunicării și a spațiilor (inclusiv a celor digitale).

Studiul remarcă „consensul conform căruia bibliotecile universitare nu trebuie doar să-și îmbunătățească accesibilitatea spațiilor și serviciilor, ci și să examineze critic modul în care prejudecățile sistemice și discriminarea persoanelor cu dizabilități sunt integrate în structurile și practicile lor de zi cu zi”, lansând practic o invitație la o reevaluarea modului în care acestea își îndeplinesc funcția de intermediere a accesului la informație. (M.C.)

Biblioteci fără penalități

O mișcare adoptată recent de rețeaua bibliotecilor din Ontario demonstrează că eliminarea penalităților de întârziere nu reprezintă o pierdere, ci o investiție necesară în echitatea socială. Decizia de a deveni fine-free (fără amenzi) recunoaște faptul că, pentru familiile cu venituri mici, chiar și o mică datorie acumulată poate duce la suspendarea permisului și, automat, la blocarea accesului la colecțiile și serviciile bibliotecii.

Rezultatele acestei decizii sunt remarcabile: bibliotecile care au renunțat la amenzi au observat o creștere a numărului de utilizatori activi și o rată surprinzător de bună de returnare a cărților. Abordarea subliniază rolul bibliotecii de a facilita accesul la informație pentru întreaga comunitate, fără ca aspectele financiare să devină un impediment în calea lecturii. (E.L.)

NASA și riscul de a pierde „memoria” zborului spațial

Progresul depinde în mod direct de capacitatea noastră de a păstra cunoștințele acumulate. La Centrul Goddard al NASA, această continuitate a cunoașterii este acum sub asediu. Cercetătorii avertizează că închiderea celei mai mari biblioteci de cercetare a agenției afectează grav misiunea agenției de a explora universul.

Măsura, descrisă de personal drept „haotică”, înseamnă pierderea accesului la zeci de mii de volume și documente istorice care nu au fost niciodată digitizate. Din dorința de a reduce costurile, agenția riscă să sacrifice tezaurul documentar care a stat la baza progreselor obținute datorită telescoapelor spațiale Hubble sau James Webb. Este un memento critic: oricât de mult ne dorim să călătorim spre stele, drumul rămâne blocat atunci când ne abandonăm memoria înregistrată. (E.L.)

Youth Media Award 2026

American Library Association organizează anual un concurs cu scopul de a premia cele mai bune cărți, fie ele tipărite, electronice sau audio, pentru copii și adolescenți. Premiile urmăresc să vină în sprijinul părinților, profesorilor și bibliotecarilor (dar nu numai), ajutându-i să aleagă cele mai potrivite titluri pentru tineri. Juriul este alcătuit din bibliotecari și specialiști în domeniul copiilor.

Titlurile câștigătoare de anul acesta au fost anunțate la ceremonia de decernare a Youth Media Award din Chicago și pe site-ul ALA. (D.Z.)

Publicații și alte resurse de specialitate

Despre trecutul, prezentul și viitorul Bibliotecii UNATC

DOVÎNCĂ, Corina. Biblioteca Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București: monografie. București: UNATC Press, 2025. 127 p. ISBN 978-606-082-117-5

După cum am anunțat în numărul anterior, Biblioteca Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, despre a cărei modernizare am scris prima oară în BiblioFeed #33, are o monografie dedicată. La lansarea lucrării, în data de 30 ianuarie, la care au participat, între alții, cadre didactice și studenți de la programele de studii în domeniul științelor informării și documentării ale Facultății de Litere din București, au vorbit conf. univ. dr. Mihaela Bețiu și prof. univ. dr. Liviu Lucaci, rectorul UNATC.

Imagini de la lansarea cărții

Apariția monografiei semnate de Corina Dovîncă, directoarea bibliotecii, este importantă din mai multe motive. În zona istoriei bibliotecilor contemporane, sursele de informare nu excelează. Multe biblioteci s-au modernizat după 1989, unele substanțial, fără ca aceste transformări să se reflecte într-o lucrare precum cea semnalată aici. Apoi, autoarea, fără a fi un nume nou apărut în literatura biblioteconomică românească, publică pentru prima oară o carte de specialitate, într-un moment cum nu se poate mai potrivit, al deplinei maturități profesionale. Absolventă de studii biblioteconomice, bibliotecar cu o vastă experiență adunată în anii petrecuți la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, deținătoare a titlului științific de doctor, Corina Dovîncă este un profesionist îndreptățit să se angajeze într-un asemenea demers care necesită reunirea trecutului, prezentului și viitorul unei biblioteci.

Autoarea afirmă că despre Biblioteca UNATC nu s-a scris prea mult, după cum aflăm încă din primele rânduri ale lucrării, unde, spre surpriza noastră plăcută, se face trimitere la textul din BiblioFeed semnalat mai sus. Demersul Corinei Dovîncă este, așadar, unul cu adevărat recuperator. În ciuda precarității surselor documentare, ea face efortul de a reconstitui, deseori din crâmpeie de informație sau din surse aparent fără legătură cu subiectul, evoluția bibliotecii, a colecțiilor și serviciilor sale, începând încă de la înființarea primei instituții de învățământ artistic, Școala Filarmonică din București, trecând prin momentul reunirii, în 1954, a colecțiilor deținute de bibliotecile Institutului de Artă Cinematografică și Institutului de Teatru ca urmare a fuzionării celor două instituții, prin mutarea provocată de efectele cutremurului din 1977 și ajungând la etapa modernizării accelerate, începută în mandatul rectorului Liviu Lucaci. Alături de reperele istorice, ne sunt prezentate conținutul colecțiilor bibliotecii, inclusiv descrierea unor exemplare de carte veche, rară și cu valoare bibliofilă, precum și procesul de transformare a spațiilor ei, ghidat de principiul „autonomizării” utilizatorilor. Am remarcat, atât în paginile cărții, cât și la fața locului, asemănarea între viziunea care a stat la baza modernizării spațiilor și serviciilor Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, pe care am (re)vizitat-o recent, și cea care a condus la înfățișarea actuală a Bibliotecii UNATC, care, deși are dimensiuni incomparabil mai mici decât cele ale „rudei” sale sibiene, transmite aceeași deschidere și dorință a a-și găzdui și servi utilizatorii.

Dacă prezentul bibliotecii se situează sub auspicii favorabile, beneficiind de sprijinul concret, nu doar declarat, al conducerii instituției, viitorul nu se lasă mai prejos. În capitolul al treilea al lucrării ne sunt prezentate perspectivele de dezvoltare, în condițiile în care efortul de reorganizare a colecțiilor, care a implicat și o deselecție masivă, continuă. Cu siguranță, inclusiv decizia, de salutat și de luat exemplu, de a angaja ca bibliotecari absolvenți merituoși ai învățământului superior biblioteconomic constituie un semnal pozitiv pentru viitor.

Așteptăm cu interes publicarea tezei de doctorat a Corinei Dovîncă (Biblioteca publică - factor de incluziune în comunitate), susținută în 2024, care îi va îmbogăți profilul de autoare în domeniu. (R.C.)

Cei interesați să intre în posesia monografiei sunt invitați să scrie la adresa corina.dovinca[at]unatc.ro.

Primul număr din 2026 al „American Libraries”

A apărut numărul din ianuarie/februarie 2026 al revistei American Libraries, din care semnalăm următoarele articole:

• 2025 Year in Review: a recap of news that shaped a tumultuous year for libraries and library workers;

• Walk with a Purpose: banned books program shifts the focus to freedom;

• Considering AI: books that approach the technology critically;

• Your Library Story: in a world filled with noise, storytelling stands out. (D.Z.)

Un nou ghid IFLA, disponibil spre consultare

IFLA LPD (Libraries Serving Persons with Print Disabilities) a publicat lucrarea Guidelines for Inclusive Library Services for Persons with Print Disabilities („Ghidul pentru servicii de bibliotecă incluzive destinate persoanelor cu dificultăți de a citi materiale tipărite”), rezultatul mai multor ani de colaborare și un important pas înainte pentru biblioteconomia incluzivă la nivel mondial.

Incluziunea și accesibilitatea nu sunt opțiuni facultative pentru biblioteci; ele reprezintă responsabilități fundamentale într-o societate democratică. Accesul egal la informație, educație și cultură este un drept esențial, consacrat în cadrul normativ internațional, cum ar fi Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Atunci când spațiile fizice, serviciile digitale sau formatele media nu sunt accesibile, bibliotecile riscă să excludă comunități întregi. Eliminarea acestor bariere reprezintă, așadar, atât o chestiune de respectare a drepturilor fundamentale, cât și de credibilitate instituțională.

În zilele noastre, bibliotecile deservesc populații tot mai diverse. Oferirea de colecții accesibile, servicii digitale incluzive și programe fără bariere reprezintă o investiție puternică în egalitate, participare și coeziune socială. Accesibilitatea consolidează rolul bibliotecilor ca instituții publice de încredere și le asigură relevanța pentru toată lumea.

Acest ghid oferă îndrumări practice și aplicabile pentru biblioteci de toate tipurile, sprijinindu-le în a lua măsuri concrete pentru a răspunde nevoilor persoanelor care sunt nevăzătoare, cu deficiențe de vedere, dislexice sau care, din motive fizice, nu pot citi tiparul standard, atât în planificarea serviciilor, cât și în oferirea lor. (BNaR)

Conferințe, seminare, ateliere

A doua ediție a Conferinței internaționale „Libraries, Knowledge, and Information”, la Sibiu

Într-o eră în care accesul la informație e la doar un click distanță, realitatea din spatele ecranelor devine tot mai complexă. Cum supraviețuiesc bibliotecile în perioade de austeritate? Cum influențează „comercializarea” publicării academice accesul la literatura științifică și, implicit, la cunoaștere? Sunt doar două dintre întrebările la care Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, alături de instituțiile partenere implicate în organizare, ne invită să răspundem în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței internaționale „Libraries, Knowledge, and Information”.

Ediția de anul acesta se va desfășura în perioada 24-25 septembrie 2026 și va avea ca temă Defending Knowledge Access, propunându-și să aducă în atenție presiunile financiare care restricționează circulația ideilor și să caute soluții pentru ca bibliotecile să rămână spații comune ale cunoașterii, esențiale pentru o societate liberă și democratică.

Propunerile de lucrări pot fi trimise până la data de 30 martie 2026. Detalii suplimentare sunt disponibile pe pagina oficială a conferinței. (E.L.)

Webinarul „Libraries and positive climate action: reduce, reuse, regenerate”

British Library găzduiește o serie de ateliere online axate pe biblioteci și modalitățile prin care acestea pot aborda criza climatică. Scopul acestei serii este de a reuni lideri din domeniul bibliotecilor pentru a discuta despre măsurile luate pentru a răspunde urgenței climatice.

Următorul eveniment din serie se va desfășura sub titlul Libraries and positive climate action: reduce, reuse, regenerate, în data de 26 februarie 2026.

Prin însăși natura lor, bibliotecile sunt atât locuri ale informării, cât și spații care facilitează nașterea unor idei și activități noi. Acest lucru le transformă în centre ideale pentru a contribui la abordarea provocărilor complexe ale epocii noastre. Această serie de evenimente, organizată de British Library, își propune să exploreze modul în care bibliotecile din întreaga lume își folosesc expertiza și resursele pentru a face față crizei climatice. Acțiunile bibliotecilor se concentrează asupra comunităților diverse din imediata lor proximitate și asupra experiențelor acestora legate de schimbările climatice din mediul local. Totodată, bibliotecile din întreaga lume colaborează și învață unele de la altele pentru a face posibilă o acțiune climatică pozitivă.

După ce în lunile octombrie și decembrie, în cadrul celor două evenimente online, au fost analizate modurile în care bibliotecile își pot dezvolta capacitatea de a furniza informații despre schimbările climatice și în care implicarea publicului în activități de cercetare poate contribui la construirea cunoașterii colective privind problemele climatice, webinarul din februarie va explora modul în care bibliotecile pot sprijini societățile orientate spre consum în tranziția către economii circulare, aducându-și astfel aportul la utilizarea mai eficientă a resurselor.

Experții invitați, proveniți din biblioteci diferite din lume, vor prezenta perspective noi și-și vor împărtăși experiențele cu participanții.

Sesiunile vor fi moderate de Maja Maricevic, Director pentru Știință și Inovare la British Library, responsabilă de strategia, politicile și dezvoltarea parteneriatelor bibliotecii în domeniul învățământului superior și al științei.

Webinarul este gratuit, dar participarea necesită înscriere. (BNaR)

Locuri gratuite la cursurile online organizate de ALA

Ca în fiecare an, American Library Association oferă câte o bursă de participare la fiecare din cursurile online, organizate în perioada 26 ianuarie–13 noiembrie 2026, pentru bibliotecari din țările în curs de dezvoltare.

Scopul programului este acela de a ajuta profesioniștii din biblioteci, proveniți din țări în curs de dezvoltare, să rămână la curent cu cele mai recente tendințe și evoluții în domeniile-cheie specificate mai jos și de a-și dezvolta cunoștințele și competențele profesionale în domeniul științelor informării și documentării:

• Fundamentals of Acquisitions (FOA)

• Fundamentals of Cataloging (FOC)

• Fundamentals of Collection Assessment (FCA)

• Fundamentals of Collection Development and Management (FCDM)

• Fundamentals of Digital Library Projects (FDLP)

• Fundamentals of Electronic Resources Acquisitions (FERA)

• Fundamentals of Institutional Repositories (FIR)

• Fundamentals of Metadata (FOM)

• Fundamentals of Management (FM)

• Fundamentals of Preservation (FOP)

• Fundamentals of Universal Design for Learning (FUDL)

Pentru a fi eligibil, aplicantul trebuie:

• să dețină o diplomă în biblioteconomie sau științele informării (de exemplu, o diplomă de licență de 4 ani sau un masterat) sau să fie înscris(ă) într-un program de biblioteconomie sau știința informării într-o țară în curs de dezvoltare sau o să lucreze ca bibliotecar sau specialist în informare într-o țară în curs de dezvoltare;

• să fie cetățean al unei țări în curs de dezvoltare eligibilă (România este inclusă);

• să aibă cunoștințe avansate de limba engleză;

• să dețină abilitățile tehnice necesare pentru a participa la un curs online, o conexiune stabilă la internet de mare viteză și un software antivirus instalat și actualizat pe computer;

• să aibă o nevoie financiară determinată de finanțarea insuficientă sau de lipsa sprijinului financiar din partea angajatorului pentru dezvoltarea profesională.

(BNaR)

Trei burse de participare la IIIF Annual Conference

Consorțiul IIIF (International Image Interoperability Framework) anunță acordarea a trei burse de călătorie pentru participarea la Conferința anuală IIIF 2026, care se va desfășura în Olanda, în perioada 1-4 iunie 2026.

Evenimentul se adresează unui spectru larg de participanți, printre care se numără administratori de colecții de imagini digitale, curatori de conținut, dezvoltatori de software, cercetători și reprezentanți ai conducerii unor biblioteci, muzee, instituții de patrimoniu cultural, companii de software și alte organizații care lucrează cu imagini digitale și materiale audiovizuale. Conferința va cuprinde prezentări plenare și sesiuni dedicate implementărilor IIIF la nivel internațional, incluzând studii de caz inovatoare și demonstrații de ultimă oră.

Bursa constă în rambursarea costurilor de călătorie, cazare și masă în valoare de până la 2.000 de euro, cu scopul de a susține un mediu de conferință care să reflecte diversitatea comunității IIIF în general. Ca atare, se va acorda prioritate solicitanților care:

• provin din grupuri subreprezentate în comunitate;

• provin din țări și regiuni geografice subreprezentate;

• provin din instituții sau proiecte implicate recent în punerea în aplicare a IIIF;

• susțin o prezentare în timpul conferinței.

Termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 24 februarie 2026. (BNaR)

Știință și informație

Despre viitorul regăsirii informațiilor științifice

Scholarly Kitchen prezintă o analiză comparativă a patru unelte bazate pe inteligența artificială care sunt folosite în regăsirea informației științifice. Analiza vine în contextul în care regăsirea informației pare a se afla într-o tranziție de la căutarea bazată pe cuvinte-cheie la una bazată pe limbajul natural.

Articolul indică faptul că, deși inteligența artificială are rezultate impresionante în ceea ce privește sarcini de tipul rezumării unor articole, cuvintele-cheie sunt încă superioare pentru exactitate în regăsirea informației și în zona regăsirii bazate pe metadate (numele autorului, a articolului, tipul documentului etc.). În plus, rămâne problema transparenței și a reproductibilității căutării (algoritmul din spatele inteligenței artificiale este necunoscut și poate fi oricând modificat), care face imposibilă o eventuală urmărire sistematică a literaturii științifice. (M.C.)

ACM e 100% Open Access

Association for Computing Machinery, cea mai mare organizație din domeniul tehnologiei calculatoarelor, care gestionează, între altele, platforma ACM Digital Library, a anunțat completarea tranziției spre publicarea exclusiv în acces deschis. Prin aceasta, ACM și-a propus, între altele, să reducă inegalitatea în participarea la dezvoltarea științei și să îmbunătățească reproductibilitatea cercetărilor publicate în revistele asociației.

Rămâne de văzut dacă modelul de acces deschis propus de ACM prin care instituțiile academice plătesc o sumă fixă în funcție de numărul de articole publicate va fi unul viabil și pentru cele care au mai puține resurse. (M.C.)

Informare versus dezinformare

Raportul „Countering Disinformation Through Games”

AKO Storytelling Institute, în colaborare cu More in Common, a elaborat un raport, intitulat Countering Disinformation Through Games, care își propune să răspundă la întrebarea „cum pot jocurile video să contribuie la consolidarea rezilienței față de dezinformare, în special în rândul publicului care nu este interesat de mass-media mainstream și care se opune intervențiilor tradiționale de alfabetizare media?”. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului On Their Terms: Developing innovative media literacy interventions for disengaged and low-trust groups. Grupurile vizate de această cercetare au fost formate preponderent din persoane care joacă jocuri video în mod frecvent și care sunt mai sceptice față de informațiile furnizate de mass-media.

Articolul explică modul în care jocurile video pot fi instrumente mai eficiente în procesul de consolidare a rezilienței față de dezinformare, în comparație cu inițiativele tradiționale de alfabetizare media. Se face, însă, o distincție clară între jocurile video cu o intenție directă de a combate dezinformarea și cele care au o abordare mai subtilă a acestui fenomen. Jocurile video educaționale, axate pe detectarea știrilor false sau pe verificarea faptelor, au o atractivitate mai limitată și pot alimenta în mod neintenționat neîncrederea în majoritatea surselor de informare tradiționale. În schimb, jocurile video cu design și tehnici narative subtile, care stimulează gândirea critică fără a transmite mesaje educative evidente și pun un accent mai mare pe divertisment, ajung la un public mai larg și au potențialul de a genera reziliență pe termen lung, prin învățare indirectă.

În concluzie, este propusă o abordare diferită de cea a alfabetizării media tradițională, care să urmărească dezvoltarea alfabetizării psihologice. Raportul identifică trei abilități psihologice esențiale pentru creșterea discernământului în fața dezinformării: recunoașterea prejudecăților pe care le avem atunci când judecăm sursele, identificarea manipulării emoționale, înțelegerea influenței sociale și a presiunii de grup. (D.Z.)

În căutarea veridicității: real sau AI

Un articol BBC abordează o problemă din ce în ce mai întâlnită de la apariția inteligenței artificiale generative: expunerea celor care utilizează rețelele de socializare la conținut generat de AI. Nu aceasta ar fi problema, ci faptul că mulți oameni disting din ce în ce mai greu între conținutul produs de om și cel care este rezultatul unui prompt.

În acest context, un student de 20 de ani din Paris a inițiat o mișcare de demascare a AI Slop, termenul-umbrelă pentru conținutul AI de slabă calitate. Exasperat de numărul mare de postări generate cu inteligență artificială prezente în feed-uri, el a adunat în jurul său o întreagă comunitate care-i împărtășește perspectiva.

Reacțiile marilor companii sunt împărțite în privința conținutului generat de inteligență artificială: Mark Zuckerberg (Meta) se arată entuziasmat de era conținutului „remixat”, fără a fi îngrijorat de calitatea acestuia, în timp ce Neal Mohan (YouTube) ia în calcul efectul AI Slop și discută despre îndepărtarea conținutului slab prin diferite tipuri de filtre care ar urma să fie implementate.

În momentul actual, e din ce în ce mai greu să ne dăm seama ce este real în mediul online. Evoluția AI ne-ar putea face să renunțăm la a mai distinge ce este real, ducând la „brain rot” - o deteriorare cognitivă a creierului cauzată de consumul excesiv de conținut banal și de calitate scăzută. Articolul se încheie într-o notă pozitivă: procesul depinde doar de noi, de felul în care ne filtrăm informațiile, dar și de presiunea pe care trebuie să o exercităm pentru implementarea unor reguli stricte privind utilizarea inteligenței artificiale. (C.C.)

Miscellanea

Nimic nou sub soare…

„Nimeni nu va mai ști ce e adevărat sau fals”, „tinerii vor pierde abilitatea de a gândi cu mintea proprie” - deși sună similar cu discursul despre impactul inteligenței artificiale, aceste afirmații au fost făcute în urmă cu sute de ani, ca avertisment referitor la pericolul pe care l-ar fi reprezentat răspândirea… dicționarelor.

The dictionary craze („nebunia dicționarelor”) este comparată cu impactul inteligenței artificiale într-un videoclip produs de Universitatea Stockholm, care ne dă de gândit în legătură cu limitele pe care le avem în înțelegerea unui proces, în special atunci când ne aflăm în mijlocul lui. (M.C.)

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

Imaginea de pe copertă: colaj foto din timpul campaniei #1lib1ref, organizată de Wikimedians of Romania and Moldova în perioada 15 ianuarie-5 februarie 2026.

La realizarea numărului au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Elena Lungu (E.L.)
- Cristina Coman (C.C.)
- Dana Zaharia (D.Z.)
- Elena Damian (E.D.)
- Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Compartimentul Cercetare. Dezvoltare al BNaR)

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.