BiblioFeed #106
11 martie 2026
Biblioteci românești
„Bibliotecile refuză să moară”
Sub acest titlu cam dramatic, TVR a realizat o campanie de promovare a bibliotecilor sub forma unor scurte reportaje inserate în programele de știri. În campanie au fost implicați scriitori, actori sau sportivi (David Popovici). O inițiativă lăudabilă, care corespunde misiunii unei televiziuni publice. (R.C.)
„Unde sunt bibliotecile?”
Emisiunea „Catedra invitaților”, realizată de canalul online Info TV România, a avut-o ca invitată, în data de 27 februarie, pe dr. Corina Dovîncă, directoarea Bibliotecii Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București (despre a cărei carte, recent lansată, am scris în BiblioFeed #103 și #104).
Dialogul dintre specialista în domeniul bibliotecilor și moderatorul emisiunii, dr. Marius Văcărelu, abordează teme de actualitate precum importanța bibliotecilor în educație, formarea unei culturi a mersului la bibliotecă de la vârste fragede și preluarea unor modele comportamentale de la adulții din jur, colaborarea dintre profesori și bibliotecari pentru a asigura resurse informaționale relevante pentru studenți, necesitatea programelor de digitizare, dar și a respectării dreptului de autor, implementarea inteligenței artificiale în biblioteci și altele, abordate prin raportare la practicile din cadrul Bibliotecii UNATC dar și din alte biblioteci, universitare sau publice, din țară și din străinătate. (D.Z.)
Din nou, despre bibliotecile digitale românești
Nu mai departe de numărul trecut al BiblioFeed, scriam cu năduf despre felul în care s-au dezvoltat colecțiile electronice ale bibliotecilor de la noi în urma proiectelor de digitizare, dar și despre (sub)exploatarea în folosul utilizatorilor a surselor de informare constituite în acest mod.
La puțin timp, ne-a atras atenția o postare de pe pagina de Facebook a Bibliotecii Centrale Universitare „M. Eminescu” din Iași, unde este semnalată popularitatea de care se bucură pagina intitulată Biblioteci virtuale a site-ului acestei instituții.
Trecând peste faptul că „biblioteci virtuale” e o sintagmă învechită, în limbajul profesional actual fiind preferată „biblioteci digitale” (care este folosită explicit de IFLA și UNESCO, de exemplu), efortul de a gestiona o asemenea colecție de linkuri către resurse naționale și internaționale de interes pentru utilizatori este lăudabil fără rezerve și un exemplu de bune practici. Iată că se poate! (R.C.)
Spațiu dedicat părinților la Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu
La inițiativa bibliotecarelor Amaliei Livia Munteanu-Pop și Irina Avrigean, în biblioteca universității sibiene a fost amenajat un spațiu, Student Parent Corner, dedicat studenților și cadrelor didactice care sunt părinți.
Acest spațiu are scopul de a sprijini procesul educativ și de cercetare, asigurând un echilibru între viața de student/viața profesională și cea de familie. Inaugurarea a avut loc în perioada 2-6 martie 2026, în cadrul Săptămânii Egalității de Gen, și a fost legată de evenimentul Între familie și facultate: echilibrul care ne susține, organizat pe 4 martie de SmartHub ULBS și Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS).
Conform ULBS, „Student Parent Corner se înscrie în direcția asumată de universitatea noastră privind incluziunea și sprijinul pentru diversitatea situațiilor de viață ale membrilor comunității academice”. (D.Z.)
Incunabulele digitizate de Biblioteca Batthyaneum
Biblioteca Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naționale a României, a semnalat pe pagina sa de Facebook scanarea a mai mult de jumătate din numărul total de incunabule pe care le deține (312 din 609). (D.Z.)
Biblioteca Națională a României e pe TikTok
Recent, Biblioteca Națională a României și-a creat un nou cont pe rețelele sociale, pe platforma TikTok. Este o inițiativă de promovare a bibliotecii în rândul publicului tânăr, prin conținut adaptat noilor canale de comunicare, prezentând aspecte mai puțin cunoscute (mai degrabă de publicul larg, decât de cei din domeniu) ale activității acesteia.
Prima postare realizată de Biblioteca Națională prezintă „5 lucruri mai puțin cunoscute” despre bibliotecă, precum faptul că „deține un record de mărime - clădirea este una dintre cele mai mari construcții administrative din România”. (D.Z.)
Radiografierea infrastructurii bibliotecilor prin proiectul BIBLIO-HUB
Proiectul BIBLIO-HUB, coordonat de A.TTUNE archilab, extinde procesul de cartografiere națională a bibliotecilor publice, vizând acum și instituțiile din orașele mici. Demersul urmărește colectarea datelor tehnice despre arhitectură, dotări și suprafețe prin platforma EduCaB HUB, cu scopul de a crea o radiografie reală a infrastructurii actuale. Informațiile centralizate vor fundamenta un ghid practic dedicat modernizării spațiilor și transformării acestora în centre comunitare vii, oferind soluții concrete pentru arhitecți și decidenți.
Bibliotecarii sunt invitați să contribuie la acest inventar național prin crearea unui cont și completarea secțiunii de infrastructură de pe platformă. (C.C)
Preadmitere la programul de studii de masterat „Gestionarea Informației în Societatea Contemporană”
Facultatea de Litere a Universității din București organizează, la finalul lunii aprilie, concurs de preadmitere la mai multe programe de masterat, în cadrul căruia vor fi disponibile o parte dintre locurile alocate acestora.
În cazul în care un candidat este declarat preadmis, el va avea locul asigurat la programul de studii respectiv, pentru anul universitar 2026-2027, necondiționat (în cazul candidaților care au absolvit deja un program de licență) sau condiționat de finalizarea studiilor de licență (în cazul candidaților care urmează un program de studii de licență la data preadmiterii).
Printre masteratele pentru care se organizează preadmitere se regăsește și programul de studii Gestionarea Informației în Societatea Contemporană (GISC). Perioada de înscriere este 20-23 aprilie 2026, iar interviul în vederea preadmiterii va avea loc marți, 28 aprilie, de la ora 14.00. Pentru mai multe informații, puteți scrie la adresa sidbucuresti[at]gmail.com.
Vom reveni cu mai multe detalii în numerele următoare ale BiblioFeed. (R.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:
biblioteci școlare din București;
biblioteci publice din Vrancea.
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Biblioteca Națională a Coreei de Sud nu va mai accepta în depozitul legal publicații generate de inteligența artificială
Biblioteca Națională a Coreei de Sud a luat decizia să refuze introducerea în depozitul legal a publicațiilor electronice ale unui editor AI care publică anual aproximativ 9000 de cărți, argumentând că e vorba de „materiale publice editate” (publicații cu un conținut lipsit de originalitate, rezultat în urma reconfigurării sau compilării unor informații disponibile public și a combinării acestora cu text generat de inteligența artificială) și de „conținut repetitiv”.
Până recent, atât Biblioteca Națională, cât și Biblioteca Adunării Naționale din această țară erau obligate să depoziteze toate tipurile de publicații. Creșterea însemnată a numărului de cărți electronice, accelerată în parte și de editorii AI, a generat, însă, probleme financiare. Statisticile privind costurile anuale ale depozitului legal arată că, în aproximativ zece ani, valoarea compensațiilor plătite editurilor a crescut de douăzeci de ori.
Astfel, Biblioteca Națională a Coreei de Sud a anunțat că va revizui sistemul depozitului legal și va propune noi reglementări pentru a putea gestiona diversele situații survenite în urma schimbărilor generate de progresele tehnologiei AI în mediul editorial. De asemenea, se discută și necesitatea de a modifica Legea bibliotecilor, pentru a putea permite bibliotecilor cu drept de depozit legal să refuze documentele create cu AI sau să ajusteze numărul de exemplare acceptate. (D.Z.)
Riscurile punerii la dispoziție a colecțiilor pentru antrenarea modelelor AI
Leo S. Lo, coordonatorul bibliotecilor Universității din Virginia (SUA) și un nume de referință al biblioteconomiei contemporane, abordează într-o postare pe platforma LinkedIn și în videoclipul de mai jos o problemă cu care, cu siguranță, se vor confrunta mai devreme sau mai târziu și bibliotecile de la noi. Producătorii de soluții AI se îndreaptă către biblioteci cu propunerea de a le finanța proiectele de digitizare a colecțiilor vechi, cerând în schimb să folosească rezultatele pentru a-și antrena modelele.
Lo arată că această tranzacție, atunci când nu este guvernată de reguli în consonanță cu scopul și misiunea bibliotecilor, „are un cost ascuns și ireversibil”.
„Odată ce conținutul arhivistic este supus antrenării modelului general, acesta este absorbit în parametrii modelului. Își pierde proveniența. Își pierde contextul. Devine o fantomă în mașinărie – imposibil de eliminat și imposibil de citat.
Nu putem permite ca ajutorul financiar pe termen scurt să ducă la pierderea drepturilor pe termen lung.”
De aceea, Lo pledează pentru respectarea unor principii precum cele din Protocolul Universității din Virginia:
Proveniență: dacă un model AI nu poate cita elementul specific pe care l-a utilizat, nu trebuie să fie acceptată utilizarea colecțiilor bibliotecii pentru antrenarea lui;
Control: biblioteca trebuie să-și rezerve „dreptul de a opri” antrenarea modelului AI și de a elimina conținutul pe care l-a pus la dispoziție;
Separare: acordurile privind finanțarea digitizării și drepturile de antrenare a unui model AI trebuie să fie independente unul de celălalt.
(R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Lansare de carte
Mâine, 12 martie 2026, de la ora 18:00, în Amfiteatrul Nicolae Bălcescu al Facultății de Litere, Universitatea din București, va avea loc lansarea cărții Homo technologicus de Robert Coravu.
Evenimentul, moderat de conf. Alexandru Nicolae, coordonatorul academic al Editurii Universității din București, îi va avea printre vorbitori pe prof. Liviu Lucaci, rectorul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, conf. Constantin Vică (Facultatea de Filosofie, coordonatorul Institutului de Cercetări al Universității din București), conf. Horia Pătrașcu (Universitatea Națională de Științe și Tehnologie „Politehnica” din București, redactor-șef al revistei Anthropos) și decana instituției-gazdă, prof. Oana Fotache Dubălaru.
Vom reveni cu un reportaj de la lansare în numărul următor al BiblioFeed. (D.Z.)
Buletinul informativ al Bibliotecii Județene Prahova
Biblioteca Județeană „N. Iorga” Prahova editează un newsletter intitulat Semn de carte (redactor: Loredana Stanciu) în care sunt semnalate „noutățile, proiectele și evenimentele care prind viață” în această instituție. Numărul 24 (2026) al publicației, care este distribuită lunar prin e-mail, a ajuns recent la cei peste 300 de abonați (R.C.)
Bookisit
Semnalăm newsletterul Bookisit, care urmărește să vină cu „recomandări de cărți pentru copii și părinți, dezbateri legate de cărți și lectură și idei care să vă inspire.” De interes potențial pentru bibliotecile școlare care au buget de achiziții. (R.C.)
Raportul Asociației Comunitățile Viitorului pe anul 2025
Asociația Comunitățile Viitorului (ACV) și-a publicat raportul anual, oferind o imagine de ansamblu asupra inițiativelor sale care vizează transformarea bibliotecilor în huburi moderne de învățare și incluziune socială.
Raportul pune accent pe profesionalizarea bibliotecarilor prin proiectul (RE)START LIBRARY, care a facilitat mobilități de formare în Spania și Portugalia, și pe consolidarea rețelelor de incluziune, precum „Biblioteca Romă pentru Copii”. Rezultatele anului 2025 confirmă rolul strategic al bibliotecii ca hub digital și social, demonstrând cum investițiile în tehnologie și parteneriatele europene pot revitaliza serviciile de informare la nivel local. (C.C)
Raportul UNESCO „Re|Shaping Policies for Creativity”
UNESCO a publicat cel de-al patrulea raport global Re|Shaping Policies for Creativity, care oferă o analiză cuprinzătoare a modului în care țările protejează și promovează diversitatea expresiilor culturale în contextul schimbărilor tehnologice, sociale și politice.
Într-o postare de pe site-ul său, publicată pe 23 februarie, IFLA face un rezumat al celor mai importante idei din raport referitoare la biblioteci.
Bazându-se pe 133 de rapoarte naționale și pe aproape 4.000 de măsuri de politică culturală, noua ediție evidențiază faptul că industriile culturale și creative stimulează creșterea economică și sustenabilitatea. Cu toate acestea, beneficiile culturii rămân distribuite inegal, iar cultura nu este încă integrată în mod semnificativ în politicile esențiale din domeniul tehnologiei și dezvoltării.
Bibliotecile reprezintă o infrastructură esențială pentru garantarea drepturilor culturale pentru toți, iar raportul UNESCO confirmă și consolidează acest mesaj. Documentul identifică tendințele din politica culturală și din promovarea diversității expresiilor culturale, evidențiind atât noi oportunități, cât și legături puternice între cultură și schimbările majore privind modul în care oamenii accesează și împărtășesc informații. (BNaR)
Libri Best Student Research Paper Award 2026
Din 1950, prin intermediul a 75 de volume publicate, Libri: International Journal of Libraries and Information Studies este considerat unul dintre liderii revistelor științifice internaționale dedicate științelor informării și documentării.
Ca parte a strategiei sale de a rămâne una dintre cele mai importante reviste în domeniul său de activitate, Libri: International Journal of Libraries and Information Studies a anunțat deschiderea unui nou apel de lucrări adresat noii generații de bibliotecari - Best Student Research Paper Award of 2026. Prin acest concurs, Libri își propune să publice cele mai bune articole scrise de reprezentanții ei.
Autorul articolului câștigător va primi un premiu de 500 euro. În cazul în care calitatea articolelor primite justifică acest lucru, una sau mai multe lucrări suplimentare pot primi mențiuni de onoare. Articolul sau articolele premiate vor fi publicate în numărul 4/2026 al revistei.
Sunt invitați să trimită propuneri de articole persoane ce urmează în prezent un curs de masterat sau doctorat sau care au terminat un astfel de program cu cel mult 24 de luni în urmă. Nu există o temă anume, dar articolul trebuie să se înscrie în aria preocupărilor de cercetare urmărite de Libri de-a lungul timpului, abordând subiecte din domeniul științelor informării și documentării.
Propunerile de contribuții, elaborate sub formă de studii de caz, prezentări de modele de bună practică sau ca lucrări de cercetare, trebuie să respecte următoarele cerințe, pe lângă instrucțiunile pentru autori de pe site-ul Libri:
să aibă între 5000 și 7000 de cuvinte (excluzând rezumatul, tabelele și bibliografia);
să fie elaborate de un singur autor (lucrările scrise de mai mulți autori, fie că este vorba de cercetări comune ale unui grup de studenți, fie de un student și de îndrumătorul său) nu vor fi luate în considerare;
trebuie redactate în limba engleză;
trebuie să fie trimise până la data de 30 iunie 2026.
Cea mai bună lucrare va fi selectată de un juriu independent, format din membri ai colegiului editorial și alți experți recunoscuți la nivel internațional, pe baza următoarelor criterii:
originalitatea gândirii și a observațiilor;
profunzimea cercetării;
actualitatea problemelor abordate;
relevanța internațională;
calitatea elaborării.
(BNaR)
Transcribathon dedicat istoriei femeilor
După cum cititorii noștri au observat, găzduim relativ frecvent în BiblioFeed relatări ale activităților desfășurate de bibliotecarii implicați în dezvoltarea conținutului Wikipedia, sub coordonarea Wikimedians of Romania and Moldova User Group.
Un proiect similar, în care se pot implica atât bibliotecarii, cât și alți voluntari, este cel de transcriere a conținutului unor documente - scrisori, jurnale personale etc. - digitizate de diverse biblioteci. Astfel de proiecte sunt derulate periodic de Europeana, platforma memoriei culturale europene în format digital.
În cadrul Lunii Istoriei Femeilor, Europeana adresează invitația de a participa la „descoperirea și împărtășirea poveștilor femeilor care sunt adesea trecute cu vederea în narațiunile istorice tradiționale”, prin transcrierea și îmbogățirea cu metadate a unor documente în diverse limbi. Pentru cei interesați să participe, este disponibil un tutorial în limba engleză, iar cei mai performanți contributori vor fi premiați. (R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Webinar gratuit: „Storytelling in Libraries, Archives, and Museums”
Preserve This organizează o serie de webinare cu subiecte legate de activitatea bibliotecilor, arhivelor și muzeelor. Fiecare eveniment online durează 60 de minute, din care 45 de minute sunt alocate prezentării și celelalte 15 minute sunt rezervate pentru o sesiune de întrebări și răspunsuri.
Următorul eveniment din serie cu tema Storytelling in Libraries, Archives, and Museums se va desfășura în data de 19 martie 2026.
Poveștile au puterea de a transforma modul în care comunitățile se conectează cu bibliotecile, arhivele și muzeele. În cadrul acestui webinar, vor fi prezentate strategii practice pentru a spune povești care implică, inspiră și construiesc încredere. Prin exemple concrete și perspective interactive, participanții pot învăța cum storytellingul poate transforma colecțiile în experiențe relevante și memorabile pentru public.
Agendă:
Rolul storytellingului în biblioteci, arhive și muzee;
Exemple de povești eficiente care consolidează legătura cu comunitatea;
Sfaturi practice pentru crearea unor narațiuni captivante.
Pentru participarea la webinar este necesară înregistrarea prealabilă. (BNaR)
Libraries Leading Change for Climate and Sustainability: The ELAN Webinar Series
În cadrul proiectului European Library Associations Network (ELAN), EBLIDA organizează o serie de patru webinare dedicate rolului pe care bibliotecile din Europa îl pot avea ca motoare ale sustenabilității, ale speranței în contextul schimbărilor climatice și ale unei gândiri orientate spre viitor.
Seria aduce împreună exemple concrete, inițiative creative și perspective ale experților, structurate în patru sesiuni tematice distincte.
Prima sesiune, Hope to Act – Envisioning Sustainable Futures at the Library, a avut loc pe 10 martie și a abordat conceptul de Futures Literacy și relevanța tot mai mare a acestuia pentru biblioteci.
Programul celorlalte sesiuni este următorul:
Embracing Complexity in Sustainability - 12 martie (10:00 – 11:00 CET): O analiză critică a provocărilor legate de sustenabilitate cu care se confruntă bibliotecile în prezent.
Growing New Ideas About Climate and Sustainability – Libraries Leading Beyond the Sector - 17 martie (16:30 – 18:00 CET): Acest webinar prezintă proiecte inspiraționale din întreaga Europă și evidențiază modul în care bibliotecile depășesc cadrele tradiționale, conectând arta, activismul climatic, bunăstarea, implicarea politică și gândirea orientată spre viitor pentru a conduce schimbarea culturală.
Empowering Librarians for Sustainability – The Green Librarian Handbook - 19 martie (16:30 – 17:30 CET): O sesiune practică, în care va fi prezentat ghidul The Green Librarian Handbook, realizat de EBLIDA și RECIDA.
Această serie de webinare se adresează:
asociațiilor de biblioteci;
profesioniștilor din domeniul bibliotecilor;
organizațiilor culturale;
altor actori din sector interesați de sustenabilitate, acțiuni climatice, futures literacy și rolul în evoluție al bibliotecilor în societate.
Printr-o singură înregistrare aveți acces la toate sesiunile. (BNaR)
Știință și informație
Universul revistelor publicate de universități
Discuția despre publicarea academică se axează, de prea multe ori, pe editurile comerciale, revistele publicate de universități fiind trecute cu vederea și subestimate atât în ceea ce privește numărul, cât și importanța. Un studiu recent a analizat această categorie de reviste, iar autorii au revenit acum cu un articol pe blogul LSE în care prezintă cele mai importante concluzii:
universitățile publică peste 19.000 de reviste;
revistele acoperă o diversitate mult mai mare de limbi (65% nu sunt în engleză), domenii și regiuni decât publicațiile comerciale
multe publicații nu respectă standardele privind metadatele și sunt puțin vizibile în bazele de date internaționale;
lipsa datelor împiedică o evaluare completă, dar aproximativ jumătate dintre cele analizate sunt în acces deschis.
Autorii își încheie articolul cu sugestii precum acordarea unei mai mari importanțe metadatelor, explicând, totodată, cum aceste sugestii ar duce la creșterea nivelului de profesionalism în editarea revistelor. (M.C.)
Exemplu de folosire a indicatorilor bibliometrici
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), la care România își propune să adere anul acesta, se bazează în multe analize pe date bibliometrice care permit analize în zona științei, tehnologiei și inovației la nivel național și internațional. Toți acești indicatori, precum și explicații privind utilizarea lor pot fi găsiți pe site-ul organizației internaționale.
Din păcate, OCDE folosește exclusiv date provenite din Scopus, ceea ce limitează privirea de ansamblu asupra științei și introduce posibile biasuri, dar pagina rămâne un bun exemplu de extindere a aplicațiilor bibliometriei dincolo de simpla evaluare a performanțelor individuale sau instituționale. (M.C.)
Model de competențe în bibliometrie
Modelul de competențe în bibliometrie, actualizat în 2021, este o resursă ce prezintă baza necesară în materie de cunoștințe specifice, abilități tehnice, responsabilități și integritate profesională pentru cei care activează în domeniu.
Modelul poate fi folosit în multiple scopuri, precum identificarea lipsurilor în pregătire, dezvoltarea sau actualizarea cursurilor universitare sau dezvoltarea de programe de instruire pentru personal. (M.C.)
„Abonați-vă pentru a deschide”: o soluție echitabilă pentru biblioteci sau un risc asumat?
Modelul Subscribe to Open (S2O) este tot mai apreciat de bibliotecari ca fiind o metodă echitabilă și sustenabilă de a sprijini accesul deschis, după cum rezultă dintr-un articol apărut în publicația digitală Katina.
Spre deosebire de alte sisteme, S2O se integrează natural în fluxurile de lucru existente, permițând instituțiilor să evalueze abonamentele titlu cu titlu, fără a perturba mecanismele financiare tradiționale.
Modelul constă în finanțarea revistelor științifice prin procedeul clasic de abonare, fără a muta costurile pe autori prin perceperea de taxe de publicare (APC) și, în același timp, generând acces deschis pentru oricine după atingerea unui prag de susținere fixat de edituri. Finanțarea vine, așadar, prin continuarea unui flux existent de abonamente instituționale care, în același timp, deblochează accesul la conținut, și îl face accesibil și bibliotecilor cu bugete mai mici. Această abordare promovează echitatea globală, deoarece permite cercetătorilor de pretutindeni să publice gratuit în regim Open Access, eliminând barierele financiare.
Totuși, succesul modelului nu este lipsit de contestări, unii bibliotecari exprimându-și rezervele, în principal cu privire la sustenabilitatea pe termen lung. Se subliniază, de asemenea, riscul ca unele instituții să renunțe la abonamente (fenomenul free riding), mizând pe faptul că altele vor asigura nivelul de finanțare necesar pentru realizarea accesului gratuit. În ciuda acestor temeri, editurile care adoptă S2O tind să comunice deschis datele financiare, facilitând o colaborare mai strânsă și transparentă. (E.L.)
Informare versus dezinformare
The Media Literacy Index 2026
Ediția din acest an a raportului realizat de Open Society Institute din Sofia începând din 2017, în care este evaluată reziliența a 41 societăți europene în fața fenomenului „postadevărului”, se intitulează Measuring Vulnerability of Societies to Disinformation.
Metodologia indicelui clasifică țările folosind următorii indicatori ponderați ai alfabetizării media:
Libertatea presei (pondere 40%): derivată din evaluările realizate de Freedom House și Reporters Without Borders;
Educație (45%): bazat în principal pe scorurile PISA (citire, științe și matematică) și pe înscrierea în învățământul terțiar;
Încredere (10%): măsurarea „încrederii în ceilalți” la nivel interpersonal;
E-participare (5%): evaluarea utilizării tehnologiilor informației și comunicării pentru participare politică.
Raportul subliniază că nu există o soluție magică pentru problema dezinformării, ci un mix de intervenții educaționale (de ex. prioritizarea alfabetizării media începând de la o vârstă fragedă, ca în Finlanda), reglementare și dezvoltare a conștientizării vulnerabilităților noastre psihologice în fața manipulării:
„The best performers have a robust combination of free media, high quality education and high trust among people in society, which explains their excellent ranking. Conversely, the countries at the bottom of the ranking have low scores due to a mixture of deficits in education, media freedom or interpersonal trust.” (p. 3)
Raportat la citatul de mai sus, nu e nicio surpriză că o societate ca a noastră, în care educația este subfinanțată, o parte considerabilă a presei este „orientată” politic, iar încrederea în autorități și în semeni a ajuns sub nivelul mării, se găsește în partea de jos a clasamentului, pe locul 31 (din 41), cu un scor de 37 (din 100). Totuși, există și un motiv de optimism: în urmă cu trei ani, România înregistra un scor de 32 și ocupa locul 34.
În clasamentul din 2026, pe primele locuri, cu scorul de 71, se situează Danemarca, Finlanda, Irlanda și Olanda. (R.C.)
Kitul pentru detectarea balivernelor
Printre multele contribuții ale lui Carl Sagan în domeniul popularizării științei este și „kitul pentru detectarea balivernelor”, o listă de nouă reguli pentru un scepticism „sănătos”. Site-ul BigThink prezintă lista acestora, adăugând explicații și exemple prin care devin mai ușor de înțeles și de pus în aplicare.
Prima regulă, și poate cea mai importantă, formulată de Sagan, este pe cât de simplă, pe atât de des ignorată: atunci când este posibil, trebuie să existe o verificare independentă a „faptelor”. (M.C.)
Miscellanea
Tezaurul Enescu, depozitat în containere pe Calea Victoriei
Un semnal de alarmă major vine dinspre Muzeul Național „George Enescu” din București, unde lucrările de restaurare trenează de patru ani, punând în pericol patrimoniul național.
Conform unei investigații a celor de la Cultura la Dubă, din cauza blocării șantierului de la Palatul Cantacuzino, manuscrise de tezaur și obiecte personale ale compozitorului sunt păstrate în condiții de depozitare improprii, în containere metalice, expuse fluctuațiilor extreme de temperatură. Situația este agravată de gestionarea defectuoasă a șantierului, raportându-se distrugerea unor elemente arhitectonice originale ale clădirii și punerea în pericol a integrității ansamblului muzeal din cauza întârzierilor acumulate.
Investigația accentuează nevoia urgentă de intervenție a instituțiilor de resort și de asumare a responsabilității pentru salvarea moștenirii enesciene. (C.C)
Costurile mai puțin vizibile ale inteligenței artificiale
Elisa Tattersall Wallin, cadru didactic și cercetător în domeniul științei informației, argumentează, într-un articol pe forumul Information Matters, pentru „perspective critice și, în mod ideal, refuzul critic al inteligenței artificiale generative”. Principalele argumente prin care autoarea susține că inteligența artificială vine cu niște costuri inacceptabile sunt încadrabile în trei mari categorii:
creșterea pericolului răspândirii dezinformării și a informării eronate;
daunele provocate mediului și, implicit, oamenilor ca urmare a dezvoltării infrastructurii necesare AI;
problemele etice nerezolvate, precum ar folosirea datelor fără respectarea dreptului de autor, dar și utilizarea AI în scopuri ilegale - a se vedea scandalul recent cu nuduri deepfake create pe platforma X.
Sigur, soluția propusă de autoare poate să pară exagerată, dar necesitatea de a discuta limitele utilizării inteligenței artificiale, drepturile și responsabilitățile oamenilor dar și ale companiilor software este cât se poate de evidentă. (M.C.)
International Booker Prize 2026
Juriul ediției din acest an, prezidat de autoarea Natasha Brown, a făcut publice cele 13 titluri selectate pentru International Booker Prize 2026. Lista de anul acesta celebrează diversitatea literară, reunind povești care explorează teme precum vrăjitoria, războiul, trauma și transformarea, traduse din 11 limbi diferite și reprezentând 14 naționalități.
Dintr-un total de 128 de lucrări înscrise, juriul a ales 13 cărți care călătoresc pe mai multe continente și în diferite secole. Selecția include de la basme întunecate și realism magic până la relatări ficționalizate ale unor figuri istorice.
Această selecție riguroasă vine după o ediție 2025 remarcabilă pentru literatura română, când romanul Solenoid al lui Mircea Cărtărescu a fost inclus pe lista lungă a premiului, confirmând încă o dată relevanța scriitorilor est-europeni pe scena mondială.
Un aspect notabil al acestei ediții este prezența unor lucrări cu un puternic impact politic și social. Lista include o carte interzisă în Iran, scrisă de o autoare care a fost închisă pentru scrierile sale, dar și două titluri publicate în original în urmă cu mai bine de 30 de ani.
International Booker Prize rămâne una dintre cele mai importante distincții de acest gen, care recompensează în mod egal efortul creativ al scriitorului și al traducătorului, cei ai cărții câștigătoare urmând să împartă în mod egal premiul de 50.000 de lire sterline.
Lista scurtă a nominalizărilor, cuprinzând șase titluri, va fi anunțată marți, 31 martie 2026, iar cartea câștigătoare va fi anunțată pe 19 mai, în cadrul unei ceremonii găzduite de muzeul londonez Tate Modern. (E.L.)
Renașterea cărții tipărite în Asia
Piața editorială din Asia de Sud-Est și din alte regiuni asiatice trece printr-un fenomen surprinzător: o „renaștere” a cărții fizice. Potrivit Penguin Random House Southeast Asia, cartea tipărită nu doar supraviețuiește, ci devine un simbol al stilului de viață modern.
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale acestei tendințe este transformarea cărții într-un motiv de mândrie. Achiziționarea unei cărți fizice este văzută acum ca un semn de progres social și intelectual. Mai mult, rețelele sociale joacă un rol crucial: postarea fotografiilor cu cărți a devenit o modă în mediul digital. Cititorii tineri nu vor doar să citească, ci și să arate că fac parte dintr-o comunitate educată, transformând lectura într-o activitate aspirațională.
Această creștere nu este accidentală, ci se bazează pe schimbări demografice profunde în regiune:
scăderea analfabetismului: ratele de alfabetizare sunt în continuă creștere, creând o bază de consumatori mai mare;
ascensiunea clasei de mijloc: tot mai mulți oameni au venituri disponibile pentru a investi în bunuri culturale;
limba engleză ca punte de legătură: utilizarea tot mai frecventă a limbii engleze ca a doua limbă a deschis accesul către literatura internațională, facilitând comunicarea și consumul de carte de pe piața globală.
Succesul formatului fizic se reflectă și în „lumea reală”. Evenimente precum Ubud Writers and Readers Festival din Bali atrag mii de participanți, demonstrând un apetit uriaș pentru interacțiunea directă cu autorii. În paralel, în ciuda concurenței magazinelor online, librăriile independente încep să se înmulțească, oferind spații comunitare unde pasionații pot discuta despre lecturile lor. (E.L.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: afișul evenimentului de lansare a cărții „Homo technologicus” de Robert Coravu. La realizarea numărului au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Elena Lungu (E.L.) - Cristina Coman (C.C.) - Dana Zaharia (D.Z.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Compartimentul Cercetare. Dezvoltare al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
