BiblioFeed #107
25 martie 2026
Biblioteci românești
Despre biblioteci, comunități și austeritatea noastră cea de toate zilele
Valer Simion Cosma, directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a fost invitat în data de 23 februarie la Serile Radio Cluj, unde a vorbit despre problemele cu care se confruntă bibliotecile din România.
Discuția a abordat mai multe subiecte: continua scădere a numărului bibliotecilor publice și școlare, inițiativele guvernamentale de reducere a posturilor de specialitate, subfinanțarea, deprofesionalizarea endemică, inclusiv în rândul personalului din biblioteci, și necesitatea unor forme de formare și perfecționare autentice, nu formale, diferențele între urban și rural, necesitatea elaborării și aplicării unui plan de țară în domeniul cultural.
Înregistrarea emisiunii este disponibilă pe site-ul postului de radio. (R.C.)
Modernizarea Bibliotecii UNATC
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București este beneficiară a trei proiecte realizate în cadrul PNNR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Două dintre acestea au scopul de a moderniza infrastructura universității și de a construi un campus nou, iar al treilea proiect vizează digitalizarea universității.
Prin proiectul DigitalEyes UNATC, universitatea își propune „dezvoltarea și inovarea procesului didactic și a cercetării artistice de excelență prin digitizarea, digitalizarea și transformarea digitală a infrastructurii UNATC, înființarea de institute de cercetare și prin oferirea unui set de programe de formare destinate studenților și cadrelor didactice”. În acest proiect este cuprinsă și Biblioteca UNATC, cu scopul de a optimiza schimbul intern și extern de informații. Se urmărește crearea unei biblioteci digitale care să poată fi accesată de la distanță prin intermediul catalogului electronic al bibliotecii.
Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor și pentru a-și îmbunătăți serviciile, Biblioteca UNATC este implicată într-un proces de modernizare cu tehnologii noi, în cadrul căruia au fost achiziționate recent 29 de e-readere și o stație de autoîmprumut.
În sediul din strada Tudor Arghezi, la Centrul de Învățare al CINETic (Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative), sunt disponibile un punct de servire și un punct de returnare remote.
Adaptarea la realitățile tehnologice este un demers important pentru eficientizarea procesului didactic, susținerea evoluției tehnologice în domeniul artelor și sprijinirea alfabetizării digitale. (D.Z.)
„Femeile în cultura și știința românească” – WikiMărțișor 2026
Implicarea bibliotecarilor face diferența
Pe 6 martie 2026, la București, a avut loc edit-a-thon-ul Femeile în cultura și știința românească, un eveniment dedicat documentării și promovării contribuțiilor feminine în spațiul românesc. Activitatea s-a desfășurat în cadrul concursului WikiMărțișor 2026 și a făcut parte din campania regională CEE Women, susținută printr-un microgrant în valoare de 500 de euro, obținut de Ioana Irinciuc, bibliotecară la Biblioteca Metropolitană București. Această finanțare a contribuit la organizarea unui eveniment accesibil și bine structurat, cu impact real în comunitate.
Evenimentul a debutat cu o sesiune introductivă susținută de Elena Damian (bibliotecară și voluntar Wikimedians of Romania and Moldova) despre Wikipedia și despre problema subreprezentării femeilor în conținutul enciclopedic online. Aceasta a fost urmată de un quizz interactiv realizat de Daniel Ciobanu, bibliotecar la Biblioteca Metropolitană București, și de un workshop practic destinat începătorilor, care au învățat cum să creeze și să editeze articole folosind surse de încredere.
Rezultatele au depășit așteptările inițiale: au fost create sau îmbunătățite 109 pagini și realizate 191 de editări pe proiectele Wikimedia, cifre care se alătură rezultatelor finale ale campaniei Wikimărțișor: 142 de articole noi despre femeile remarcabile din România și Republica Moldova și peste 1 milion de octeți adăugați în ecosistemul Wikipedia de un număr de 73 de participanți, majoritatea lor bibliotecari.
Aceste contribuții au crescut vizibil cantitatea de informație disponibilă, dar au și îmbunătățit calitatea conținutului existent. De asemenea, implicarea participanților a continuat și după încheierea evenimentului, în perioada de follow-up (7–15 martie), când contribuțiile au fost revizuite, iar editorii au primit feedback și încurajări pentru a rămâne activi în comunitate.
Succesul evenimentului nu ar fi fost posibil fără sprijinul partenerilor. 1UP Gamers Pub a oferit spațiul și energia necesară desfășurării atelierului, în timp ce Biblioteca Metropolitană București a contribuit la facilitarea accesului la resurse informaționale. Editura ACT și Politon a susținut inițiativa prin oferirea de premii constând în cărți și audiobook-uri, iar Asociația Young Initiative a pus la dispoziție laptopurile pentru participanți.
Edit-a-thon-ul Femeile în cultura și știința românească a demonstrat că inițiativele colaborative pot avea un impact real în reducerea decalajului de gen în mediul online. Prin combinarea educației, contribuției active și construirii unei comunități, evenimentul a reușit nu doar să genereze conținut valoros, ci și să inspire o nouă generație de contributori.
WikiMărțișor 2026 continuă să fie un exemplu de implicare civică digitală, iar rezultatele acestui atelier confirmă potențialul comunității de a aduce în prim-plan poveștile femeilor care au scris istorie în România și Republica Moldova. (I.I.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în biblioteci școlare din București și Iași. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
De la materiale audio la o colecție indexată cu textul integral
Laboratorul Bibliotecii Regale a Suediei a publicat un instrument de recunoaștere automatizată a limbajului care permite transcrierea automată a colecțiilor audio, cu marcaje temporale la nivel de cuvânt.
Software-ul, creat pentru a ajuta biblioteca în procesul de transcriere a milioane de ore de înregistrări radio arhivate, poate fi folosit gratuit și adaptat pentru a recunoaște inclusiv limba română. În continuare, materialele transcrise pot fi folosite împreună cu un Large Language Model open source pentru a crea rezumate și metadate ale colecțiilor audio-video, după cum se explică într-un articol de pe blogul aceluiași laborator.
Chiar dacă transcrierea nu este perfectă, astfel de instrumente au potențialul de a revoluționa accesul la materialele audio-video din colecțiile instituțiilor culturale. (M.C.)
Susținerea alfabetizării de la vârste fragede
În orașul Chard din comitatul Somerset (Anglia) a fost adoptat programul „Dolly Parton’s Imagination Library” (înființat în 1995 și extins în Marea Britanie în 2007), prin care copiii primesc gratuit o carte în fiecare lună până la împlinirea vârstei de cinci ani. Scopul proiectului este de a sprijini alfabetizarea încă de la vârste fragede și de a asigura dreptul la lectură și pentru copiii din familii defavorizate. Programul este finanțat prin donații și sponsorizări, în timp ce Parton’s Dollywood Foundation asigură administrarea și coordonarea parteneriatelor. (D.Z.)
Bibliotecile din aeroporturi
Semnalăm un articol din ultimul număr al revistei American Libraries despre bibliotecile din aeroporturi. Acest tip de inițiativă, de a promova bibliotecile și lectura în aeroporturi, nu este una nouă, existând astfel de spații în Statele Unite încă din 2016.
Mai multe biblioteci publice colaborează cu aeroporturile din zonele pe care le deservesc, pentru a veni în sprijinul persoanelor care sunt nevoite să aștepte perioade îndelungate din cauza întârzierii zborurilor sau care au de parcurs drumuri lungi. Călătorii pot împrumuta o carte, o pot înlocui cu alta, o pot lua în schimbul unei donații simbolice sau o pot restitui, ulterior, la oricare filială a bibliotecii, în funcție de sistemul stabilit de bibliotecă. Spațiile oferite de aeroporturi pentru expunerea cărților sunt gratuite sau necesită plata unei chirii modice de către biblioteci.
Bibliotecile din aeroporturi atrag oamenii către lectură (chiar și pe cei care nu sunt cititori constanți) și reprezintă o metodă de a promova biblioteca ca instituție care răspunde proactiv nevoilor comunității. (D.Z.)
Publicații și alte resurse informaționale
Lansarea cărții „Homo technologicus”
CORAVU, Robert. Homo technologicus. București: Editura Universității din București, 2026. 132 p. ISBN 978-606-16-1661-9
Așa cum am anunțat în numărul anterior, pe data de 12 martie 2026 a avut loc lansarea volumului Homo technologicus semnat de Robert Coravu.
În Amfiteatrul Bălcescu al Facultății de Litere, conf. Alexandru Nicolae, coordonatorul academic al Editurii Universității din București, a moderat discuția la care au participat prof. Liviu Lucaci (rectorul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”), conf. Constantin Vică (Facultatea de Filosofie, coordonatorul Institutului de Cercetări al Universității din București), conf. Horia Pătrașcu (Universitatea Națională de Științe și Tehnologie „Politehnica” din București, redactor-șef al revistei Anthropos) și decana Facultății de Litere a Universității din București, prof. Oana Fotache Dubălaru. Diversitatea specializărilor reprezentate de vorbitori a fost justificată de caracterul interdisciplinar al cărții și a reieșit din intervențiile lor, în care legăturile cu tehnologia s-au făcut din direcția filosofiei, eticii sau artei.
Homo technologicus este un volum de eseuri care investighează felul în care tehnologia remodelează existența umană, relațiile sociale, raportarea la cunoaștere și chiar ideea de umanitate. Cartea reunește texte publicate între 2023 și 2025 în revista Anthropos și este organizată în jurul unei teme centrale: trecerea de la homo sapiens la homo technologicus, cu tot ceea ce se câștigă, dar și cu ceea ce se pierde în acest proces.
Pe cititorul de azi, care trăiește în mijlocul transformărilor digitale și are nevoie de repere pentru a le înțelege critic, volumul, fără să condamne tehnologia, îl invită la o folosire conștientă și responsabilă a acesteia, în numele păstrării sensului uman al progresului. (D.Z.)
„Statul cultural”
PRICOP, Lucian. Statul cultural: 12 eseuri de sociologia lecturii. București: Cartex, 2026. 272 p. ISBN 9786306651801
Sub acest titlu, Lucian Pricop a adunat în volumul publicat recent la editura Cartex mai multe eseuri incitante care prezintă interes și pentru cercetătorii din lumea bibliotecilor preocupați de teoria și sociologia lecturii și a informației.
Cum nu ne-am propus aici să realizăm o recenzie, ci doar să semnalăm apariția acestei cărți, vom menționa câteva dintre titlurile eseurilor din cuprins:
Cititul performativ. Cum ajunge Shakespeare viral;
Lectura ca tehnologie a puterii;
Lectura escapistă și post-librăria;
Patologiile lecturii;
Politizarea culturii și manipularea memoriei colective. O explicație de sociologia informației.
(R.C.)
„Bocșa culturală” nr. 1/2026
Semnalăm apariția nr. 1/2026 al revistei Bocșa culturală, editată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa sub coordonarea inimoasei bibliotecare Gabriela Șerban. Într-o comunitate mică, biblioteca publică locală își îndeplinește menirea, adunând în jurul ei activitățile și personalitățile care-i definesc identitatea culturală.
De pe prima pagină a revistei aflăm că proiectul editorial „Bocșa - istorie și culturã”, inițiat de această bibliotecă pentru a evidenția „personalități și fapte de cultură locale, zonale și naționale” împlinește 25 de ani. O continuitate lăudabilă în vremuri atât de dificile pentru cultură, în general, și pentru biblioteci, în particular. (R.C.)
Impactul inteligenței artificiale generative asupra ocupațiilor
Un articol de pe platforma Edupedu menționează, pe baza rezultatelor raportului Revisiting the occupational impact of AI in the generative era elaborat de Joint Research Centre (serviciul de cercetare al Comisiei Europene), că ocupațiile care implică în mare măsură procesarea informațiilor, analiza datelor, redactarea de texte sau activități intelectuale complexe sunt printre cele mai expuse la inteligența artificială generativă.
În raport, categoria Librarians, archivists and curators se află în prima parte a clasamentului, cu un coeficient de expunere la AI de 0,759, cel mai ridicat fiind 1,000 (Manufacturing, mining, construction, and distribution managers) și cel mai scăzut 0,000 (Domestic, hotel and office cleaners and helpers).
În tabelul în care se găsește calculul privind expunerea la AI în funcție de sarcina de lucru îndeplinită (p. 35), pe prima poziție se situează „scrierea de rapoarte” (scor 0,740), iar la polul opus „echilibrul corporal” (0,000); sarcinile de lucru specifice profesiei de bibliotecar, precum „procesarea informațiilor” (0,359), „analiza informațiilor” (0,358), „cunoașterea serviciilor pentru clienți” (0,278), „introducerea/managementul datelor” (0,252) sau „colectarea de informații” (0,226) se găsesc în prima jumătate a clasamentului. (R.C.)
Știință și informație
Dilema din spatele contractelor „Citește și publică”
Un articol de pe blogul Association of College and Research Libraries prezintă istoria, reușitele dar și neajunsurile contractelor de tipul „citește și publică” (read and publish), numite deseori „acorduri transformative”.
Cei care critică acest gen de contracte arată că ele doar transferă costurile de la cititor la autor (sau, mai bine zis, instituția în care activează autorul), reduc accesul la publicare pentru autorii de la instituții cu mai puține resurse și permit existența unui sistem în care editurile sunt plătite de două ori pentru reviste (atât pentru publicarea în acces deschis în reviste, cât și pentru abonament). În plus, ritmul curent de transformare a publicațiilor în format hibrid în publicații cu acces deschis prin calea aurie este considerat prea lent. (M.C.)
Inteligența artificială și fraude academice
O știre publicată în Nature ne prezintă un test în care 13 dintre cele mai folosite Large Language Models au fost folosite fie pentru a ajuta în comiterea unor fraude academice, fie pentru a facilita crearea de junk science.
Testul a constat în crearea și depunerea în arXiv (arhivă în acces deschis, fără peer-review) a unor articole create de inteligența artificială. Deși unele programe au refuzat inițial să ajute la crearea de date false, spre exemplu, toate au cedat în urma dialogului cu utilizatorul și au facilitat încălcarea normelor științifice (în diverse proporții, Claude de la Anthropic fiind cel mai reținut).
Deși testul arată ușurința cu care orice persoană poate produce cantități uriașe de junk science prin intermediul inteligenței artificiale, rezultatele ceva mai bune obținute de Claude (program care are o „constituție” cu rol de normativ moral) indică posibile căi de limitare a folosirii inteligenței artificiale în scopuri imorale/ilegale. (M.C.)
Inteligența artificială de la Microsoft folosește Wolters Kluwer
Microsoft a semnat un contract prin care o serie de produse software vor avea integrat accesul la UpToDate, baza de date Wolters Kluwer din domeniul sănătății.
Este de așteptat să vedem din ce în ce mai multe astfel de contracte în care firmele producătoare de soluții de inteligență artificială generativă încearcă să obțină informație de calitate de la marile edituri științifice. Cum respectiva informație este obținută gratis de către edituri de la autori dornici să-și publice cercetare (finanțată, de multe ori, din bani publici), se anunță vremuri bune pentru profit în zona publicării științifice. (M.C.)
Bibliotecarul-detectiv
Un articol din Retraction Watch prezintă cazul bibliotecarei Jessica Waite de la Royal Hallamshire Hospital (Anglia), care a identificat referințe inventate, „halucinate” de inteligența artificială, într-un studiu dintr-o revistă publicată de prestigioasa editură Springer Nature. Apelul la instrumente AI în procesul de redactare face victime, așadar, chiar și acolo unde te-ai aștepta mai puțin, în reviste din fluxul principal, care se presupune că au criterii de editare și peer review foarte stricte.
Simpatic este că autoarea articolelor a justificat apariția referințelor printr-o „greșeală” cauzată de o… leziune cerebrală. Doar că, adăugăm noi, creierul rănit nu era al autoarei, ci al agentului AI pe care l-a folosit.
Cum se știe, procesul de evaluare a manuscriselor înaintea publicării nu este unul perfect, dar rămâne, deocamdată, cel mai bun instrument de filtrare „în amonte” folosit de publicațiile științifice. El poate fi completat, atunci când apare această oportunitate, de filtrarea „în aval”, postpublicare, realizată de bibliotecari, cu atât mai utilă într-o vreme în care falsurile proliferează. Pentru asta, bibliotecarii implicați în sprijinirea procesului de documentare științifică, precum doamna Waite, trebuie să dețină competențe actualizate, adecvate provocărilor care apar. (R.C.)
Miscellanea
Inteligența artificială ne poate face mai productivi, nu mai competenți
Un studiu recent publicat sub egida Harvard Business School caută să răspundă unei întrebări de mare actualitate: inteligența artificială generativă ne ajută, în mod evident, să fim mai productivi, dar oare ne poate face și mai competenți?
Răspunsul pe care-l oferă studiul intitulat The GenAI Wall Effect: Examining the Limits to Horizontal Expertise Transfer Between Occupational Insiders and Outsiders este că, de la un punct încolo, „GenAI nu mai poate reduce în mod semnificativ decalajul de expertiză dintre specialiștii din domeniu [insiders] și cei din afara acestuia [outsiders] – ca urmare a efectului combinat al distanței de cunoaștere și al caracteristicilor sarcinilor.”
„Generative AI is more useful for conceiving ideas than executing them. And AI can help people with some skills accomplish unfamiliar tasks, but the technology essentially hits a wall when people lack sufficient expertise.” (sursa)
Așadar, deși inteligența artificială generativă este capabilă să ne dea sentimentul că putem face orice, nu ne aduce la nivelul la care să îndeplinim o sarcină la fel de bine precum specialiștii din domeniul respectiv - sau, cum se concluzionează într-un rezumat al studiului, GenAI sporește productivitatea, dar nu poate transforma novicii în experți.
O concluzie importantă, într-o vreme în care inteligența artificială generativă are capacitatea să ducă la cotele cele mai înalte iluzia competenței descrisă de efectul Dunning-Kruger. (R.C.)
Nu fura această carte!
În semn de protest împotriva companiilor de AI, aproape 10.000 de autori au semnat o carte numită Don’t Steal This Book. Publicația este compusă doar din pagini goale și semnifică revolta celor din domeniile creative față de companiile de AI, care săvârșesc furt intelectual pentru a-și antrena modelele. (D.Z.)
Despre muzee și relația cu trecutul
The European Correspondent, o publicație online cu apariție zilnică și profil european, tratează subiectul muzeului Africa din Tervuren, instituție înființată pentru a servi ca unealtă de propagandă pentru proiectele coloniale ale Belgiei. Începând cu 2013, muzeul a trecut printr-o renovare care a inclus și un proces de „decolonizare”, prin care s-a schimbat perspectiva instituției în legătură cu populația din Africa și colonialismul belgian și au fost adăugate în colecții opere ale unor artiști africani contemporani.
Vocile critice susțin că muzeul are la bază artefacte furate din Congo și prezintă în continuare o perspectivă ce minimizează atrocitățile comise de belgieni, deși pe site-ul său se recunoaște clar faptul că a susținut și format prejudecăți rasiste, iar ocupația belgiană este vinovată pentru „până la milioane de victime” în țara africană. Discuția despre muzeul din Belgia exemplifică unele dintre dilemele cu care astfel de instituții se confruntă în activitatea lor, de care nici muzeele din România nu sunt scutite (cum prezentăm participarea României la Al Doilea Război Mondial, spre exemplu?). Sigur, înainte de a căuta răspunsuri la asemenea întrebări, ar fi necesar să avem un muzeu național de istorie redeschis complet după cele peste două decenii de renovări. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: Philipp Hainhofer’s Große Stammbuch (sursa), Public Domain La realizarea numărului au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Dana Zaharia (D.Z.) - Ioana Irinciuc (I.I.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
Felicitări, f fain newsletterul!