BiblioFeed #108
8 aprilie 2026
Fără legătură directă cu subiectele de interes uzuale ale cititorilor noștri, dar într-o indiscutabilă relație cu tema progresului științei și al cunoașterii umane, lăsăm aici, ca memento, o fotografie dintre cele realizate de echipajul misiunii Artemis II în timpul călătoriei în jurul Lunii.
Echipa BiblioFeed vă urează să petreceți sărbătorile pascale în pace și liniște, alături de cei dragi.
Următorul număr al newsletterului va apărea pe data de 29 aprilie.
Biblioteci românești
Bibliotecă modernizată în Gușoeni, Vâlcea
Deși nu atât de des cât ne-am dori, avem și exemple de biblioteci în care se investesc sume importante pentru a le aduce la un standard actual. Un astfel de exemplu din comuna vâlceană Gușoeni ne este prezentat într-un articol din G4Media. Articolul cuprinde, din fericire, nu doar informații despre dotările de care beneficiază acum biblioteca ci și viziunea bibliotecarului în legătură cu programul de modernizare, cu care suntem întru totul de acord:
„De fapt, acesta este și scopul programului – digitalizarea [sic] de bază a persoanelor de peste 16 ani și în principal a celor vârstnici care au pierdut cumva contactul cu era digitală, se limitează doar la Facebook și sunt în pericol de a fi manipulați prin postările de pe rețele sociale, de a-și pierde banii dând atenție mesajelor care încearcă să-i inducă în eroare.”
Proiectul „Biblioteca azi”
Începând din 31 martie 2026, Agenția Națională de Presă AGERPRES a lansat proiectul editorial Biblioteca azi. Scopul acestui demers este de a atrage atenția asupra situației actuale a bibliotecilor din România, evidențiind problemele cu care se confruntă dar aducând în lumină și exemple de bune practici.
Primul reportaj realizat în cadrul acestui proiect este Sălaj: Bibliotecile comunale - între vocație și abandon, supraviețuire și digitalizare. (D.Z.)
Finanțare pentru 27 de proiecte educaționale prin Fondul Științescu Vâlcea 5.0
Fundația Comunitară Vâlcea a anunțat cei 27 de câștigători ai programului „Fondul Științescu” pentru județele Vâlcea, Gorj și Argeș, între care se regăsesc și biblioteci. Beneficiind de un buget total de peste 230.000 lei, proiectele finaliste vor implementa în următoarele șase luni idei variate din domeniul STEAM (științe, tehnologie, inginerie, arte, matematică) în peste 50 de comunități.
Printre inițiative se numără utilizarea muzicii pentru învățarea matematicii, folosirea dronelor în geografie, crearea de laboratoare mobile 3D, biblioteci de lucruri și ateliere de robotică sau tâmplărie. Proiectele sunt gratuite și se adresează copiilor și tinerilor cu vârste între 5 și 19 ani, fiind susținute de mentori pasionați, donatori locali și sponsori privați. (C.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:
biblioteci școlare din București, Brașov, Dolj;
biblioteci publice din Buzău, Neamț.
Publicații și alte resurse informaționale
Numărul 1/2026 al „IFLA Journal”
Ultimul număr al revistei IFLA are ca temă centrală gestionarea și protejarea cunoștințelor indigene în context etic, legal și cultural. Din cuprins, semnalăm articolele disponibile în acces deschis:
Introduction: Stewarding Indigenous knowledge through ethics, law and the archive;
The silences and absences in Botswana’s archives: Cross-examining colonial legacy;
Cum schimbă inteligența artificială munca în bibliotecile universitare?
Un nou studiu realizat de Clarivate (Academic AI Impact Study) analizează impactul real al adoptării inteligenței artificiale asupra fluxurilor de lucru din bibliotecile universitare – de la catalogare până la bibliografiile pentru cursuri.
Concluzia principală: AI nu înlocuiește bibliotecarii, ci le transformă activitatea.
Ce arată datele?
reducerea cu 30–60% a timpului alocat sarcinilor repetitive;
crearea listelor de lectură scade de la 15–45 minute la doar 2–5 minute;
până la 90% din conținutul generat de AI este utilizat cu ajustări minime;
creșterea capacității de lucru fără suplimentarea personalului (de până la 2–4 ori).
În catalogare, AI accelerează crearea metadatelor și reduce efortul de transcriere, permițând bibliotecarilor să se concentreze pe validare, calitate și decizii profesionale.
În sprijinul educației, instrumentele AI permit generarea rapidă a listelor de lectură, oferind acces mai rapid studenților la resurse și reducând sarcinile administrative.
Un aspect important: AI schimbă modul de lucru, dar nu elimină responsabilitatea profesională. Evaluarea, corectarea și aplicarea standardelor rămân în sarcina specialiștilor.
Studiul arată că adoptarea eficientă a AI este:
graduală
bine guvernată
orientată spre procese concrete, cu „fricțiune” mare.
Mesajul pentru biblioteci: AI poate susține reziliența și extinderea serviciilor, mai ales în contextul presiunilor legate de resurse și volum de muncă. (N.Ț.)
Guidelines for Audiovisual Resources in Libraries and Other Institutions 2026
Într-un comunicat din 18 martie 2026, Secțiunea Audiovizual și Multimedia (AVMS) din cadrul IFLA anunță publicarea oficială a Ghidului pentru resurse audiovizuale în biblioteci și alte instituții.
Revizuită între 2019 și 2025 și aprobată în 2026, această ediție actualizată răspunde evoluțiilor majore din domeniul biblioteconomiei și oferă orientări actualizate pentru un sector documentar aflat într-o transformare rapidă.
Ghidul se adresează tuturor celor care lucrează cu resurse audiovizuale în biblioteci, arhive, galerii și muzee, inclusiv manageri, bibliotecari, tehnicieni și specialiști în informații. De asemenea, poate fi util și persoanelor care dețin cunoștințe mai puțin specializate, dar sunt totuși interesate de acest domeniu. Principiile prezentate sunt aplicabile în biblioteci publice, naționale, guvernamentale, academice sau speciale, arhive, centre media și alte instituții care oferă acces la resurse audiovizuale.
Ghidul ia în considerare diferențele sociale, culturale, economice și juridice care influențează serviciile audiovizuale la nivel global și se adresează unui public internațional. Scopul său este de a ajuta factorii de decizie locali să îl folosească eficient și să-l adapteze nevoilor specifice ale fiecărei instituții. Ediția actuală subliniază rolul tot mai important a instrumentelor audiovizuale în facilitarea accesului la cunoaștere, în dezvoltarea competențelor media și în participarea activă la viața socială. De asemenea, acoperă aspecte esențiale ale practicii moderne, cum ar fi dezvoltarea colecțiilor, gestionarea accesului, administrarea metadatelor, drepturile și licențele, conservarea, accesibilitatea și utilizarea inteligenței artificiale. (BNaR)
Transformarea bibliotecii în infrastructură digitală de cercetare
După ce în numărul precedent al BiblioFeed am prezentat modul în care laboratorul Bibliotecii Regale a Suediei folosește instrumente gratuite pentru transcrierea și indexarea materialelor audio, un articol din publicația College and Research Libraries prezintă munca necesară pentru crearea unui astfel de laborator de date.
Articolul trece în revistă chestiuni organizatorice și tehnice, modul în care laboratorul se încadrează în misiunea unei biblioteci naționale și nevoile unei astfel de biblioteci într-o era în care accesul la date de calitate (inclusiv accesul la documentele bibliotecii) în format digital este din ce în ce mai important. Ultima parte prezintă activitățile întreprinse pentru crearea de modele AI suedeze bazate pe colecția bibliotecii, care au ajuns deja să fie folosite pentru automatizarea serviciilor mai multor autorități naționale și locale, dar și în zona medicală.
Deși poate părea că astfel de activități sunt de neatins din motive ce țin de zona financiară (mai ales când Biblioteca Națională a României nu primește nici măcar bani cât să asigure o temperatură decentă în tot timpul anului…), trebuie să subliniem că o bună parte dintre instrumentele menționate pot fi folosite gratuit și fără a necesita investiții în zona de IT. (M.C.)
Resursă online din domeniul artelor
The Tenth Muse („A zecea muză”) este un motor de căutare a operelor de artă, conținând peste 120.000 de lucrări provenite din muzee sau de la alți furnizori (precum Biblioteca Națională a Franței, Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii sau platforma Europeana). Acesta permite căutarea operelor după sentimentul/starea de spirit transmise, perioadă etc. Pentru fiecare lucrare regăsită este furnizat un link către sursa sa (site-ul) de origine.
Motorul de căutare nu indexează creații generate de inteligența artificială, iar 95% dintre opere aparțin domeniului public. Este o resursă utilă pentru cei pasionați de artă și design, oferind o modalitate inedită și intuitivă de a descoperi lucrări artistice, fără a mai fi nevoie de navigarea prin interfețe complicate sau colecții disparate ale mai multor instituții. (D.Z.)
Apel pentru articole - IFLA SET Newsletter
Secțiunea pentru Educație și Formare (SET) a IFLA vă invită să trimiteți un articol pentru newsletterul său, cu tema Teaching in Times of Transformation: Reimagining LIS Education for a Changing World, care urmează să fie publicat în iulie 2026.
Educația în domeniul biblioteconomiei și științei informării trece prin transformări profunde. Schimbările tehnologice rapide, așteptările în evoluție ale utilizatorilor, presiunile legate de finanțare, schimbările politice și noile ecosisteme ale cunoașterii remodelează modul în care predăm, învățăm și pregătim profesioniștii.
Se caută articole care să abordeze următoarele subiecte:
Modele de educație LIS online, hibride și flexibile;
Dezvoltarea rezilienței și adaptabilității în rândul studenților;
Învățare practică, stagii și parteneriate cu comunitatea;
Abordarea deficitului de forță de muncă și a noilor roluri profesionale;
Actualizări la nivel regional sau național privind reformele în educația LIS;
Integrarea inteligenței artificiale și a tehnologiilor emergente în curricula LIS;
Predarea eticii informației, alfabetizării media și a alfabetizării critice în domeniul IA.
Termen limită pentru trimiterea propunerilor de articole: 15 mai 2026.
Data publicării newsletter-ului: iulie 2026. (BNaR)
Competiția Li-Sci-Fi: IFLA100 Library Science Fiction Short Story
Bibliotecile au fost întotdeauna orientate către viitor. Ele deservesc generațiile prezente și viitoare prin colectarea și protejarea informațiilor, dar și prin dezvoltarea competențelor necesare pentru a înfrunta viitorul cu încredere.
Bibliotecile adoptă rapid tehnologia, funcționând ca laboratoare pentru idei noi și contribuind la dezvoltarea internetului prin instrumente digitale. Astfel, combină inovația tehnologică cu valorile tradiționale pentru a avansa în misiuni esențiale de interes public.
În contextul IFLA100, întrebarea cheie este: „Ce competențe și atitudini sunt necesare pentru a aborda viitorul cu încredere?” Răspunsul depinde de progresele tehnologice și de modul în care acestea vor modela bibliotecile și societățile pe care le deservesc.
Science fiction-ul ne-a ajutat dintotdeauna să explorăm lumi alternative, uneori proiectând tendințele actuale, alteori imaginând ce s-ar întâmpla dacă anumite presupuneri esențiale s-ar schimba sau ar eșua.
IFLA vă invită să speculați asupra viitorului bibliotecilor în cadrul concursului de proză scurtă Li-Sci-Fi.
IFLA așteaptă lucrări care să se înscrie în una dintre următoarele categorii, fiecare autor fiind limitat la o singură poveste pe categorie:
Povestire flash (până la 1000 de cuvinte).
Povestire scurtă (între 1001 și 2500 de cuvinte).
Criterii de selecție:
perspicacitate;
scriere captivantă;
originalitate.
Poveștile pot fi trimise în orice limbă oficială IFLA (arabă, chineză, engleză, franceză, germană, rusă și spaniolă). Dacă se folosește o limbă diferită de engleză, autorul trebuie fie să furnizeze o traducere în engleză, fie să fie conștient că juriul ar putea lucra cu o traducere automată a textului.
Lucrările trebuie trimise prin email, în format PDF sau MS Word, la adresa ifla100@ifla.org, înainte de 1 septembrie 2026, cu mențiunea „Li-Sci-Fi” în subiect. Pe prima pagină trebuie indicate titlul poveștii și numărul de cuvinte. Numele autorului nu trebuie să apară nici în document, nici în numele fișierului.
Nu se percepe taxă de înscriere, iar fiecare participant poate trimite o singură lucrare pe categorie.
Lucrările vor fi evaluate anonim de către un juriu, iar câștigătorii vor fi aleși de celebra scriitoare Mary Robinette Kowal. IFLA își rezervă dreptul de a nu desemna un câștigător.
Câștigătorul selectat poate alege unul dintre următoarele premii:
Contribuție de până la 500 euro pentru un an complet de membru plătit IFLA;
Înregistrare gratuită la Congresul IFLA (WLIC 2027, Londra, Regatul Unit);
Premiu în numerar în valoare de 500 euro.
Toate poveștile aflate pe lista scurtă vor fi publicate pe site-ul IFLA ca parte a sărbătoririi IFLA100. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
Curs online: „Servicii de bibliotecă adaptate transformării digitale”
Pe 22 aprilie 2026, începând de la ora 17:00, va avea loc cursul online Servicii de bibliotecă adaptate transformării digitale, susținut de drd. Tamás Kinga.
Cursul este inclus în oferta de formare profesională a Asociației Bibliotecarilor din România, participarea fiind gratuită pentru membrii acesteia. Sesiunea este dedicată bibliotecilor universitare, având la bază ca studiu de caz activitatea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj‑Napoca, dar poate fi de interes și pentru cei care doresc să afle mai multe despre serviciile moderne și instrumentele digitale inovatoare din biblioteci.
Înscrierile se fac pe site-ul ABR până la data de 19 aprilie 2026. (D.Z.)
Apel de prezentări pentru webinarele organizate de IFLA Bibliography Section
IFLA Bibliography Section a lansat un apel de propuneri de prezentări pentru seria sa de evenimente online Topics in National Bibliographies, care va include, în 2026, mai multe seminare online organizate în jurul a trei subteme.
Sunt invitați să aplice profesioniști din domeniul bibliotecilor și al metadatelor, catalogatori, specialiști IT, arhitecți de sistem, precum și lideri de opinie din agenții bibliografice, biblioteci și din industria editorială. Webinarele din 2026 vor aborda teme esențiale legate de bibliografiile naționale, serviciile de metadate și tehnologiile emergente, oferind un cadru pentru schimbul de experiență, prezentarea inovațiilor și împărtășirea lecțiilor învățate la nivelul întregului sector:
Subtema 1: Agențiile bibliografice naționale și industria editorială;
Subtema 2: Inteligența artificială în activitatea bibliografică: între entuziasm și realitate;
Subtema 3: Rolul în evoluție al bibliografiilor naționale într-un ecosistem informațional în schimbare.
Propunerile vor fi evaluate de un panel de experți, pe baza următoarelor criterii:
Relevanța pentru subtema aleasă;
Originalitatea și claritatea prezentării;
Impactul potențial și contribuția la domeniu.
Deadline: 15 aprilie 2026. (BNaR)
Apel de proiecte - European Cooperation projects (CREA-CULT-2026-COOP)
Uniunea Europeană a lansat un nou apel de proiecte de cooperare, dedicat componentei Cultură, sub umbrela programului Creative Europe. Acest apel își propune să sprijine proiecte care desfășoară o gamă largă de activități și inițiative, implicând artiști și alți profesioniști activi în diverse sectoare culturale și creative.
Cu un buget de aproximativ 60 de milioane de euro, European Cooperation Projects (CREA-CULT-2026-COOP) va stimula cooperarea între organizațiile active în domeniul culturii, sporind dimensiunea transfrontalieră a creației și circulației conținutului artistic european. De asemenea, va încuraja dezvoltarea, experimentarea, diseminarea și aplicarea unor practici noi și inovatoare.
Proiectele pot acoperi unul sau mai multe sectoare culturale și creative și pot avea un caracter interdisciplinar. Proiectele propuse trebuie să demonstreze o dimensiune de cooperare transfrontalieră și să se înscrie în prioritățile generale UE. Apelul este împărțit în două categorii, în funcție de dimensiunea proiectului:
European Cooperation Projects Small Scale (CREA-CULT-2026-COOP-1)
Condiții:
Consorțiul trebuie să fie compus din minimum 3 entități din 3 țări eligibile diferite.
Valoarea maximă a subvenției UE este de 200 000 EUR pe proiect.
Rata de finanțare este de maximum 80 %.
European Cooperation Projects Medium Scale (CREA-CULT-2026-COOP-2)
Condiții:
Consorțiul trebuie să fie compus din minimum 5 entități din 5 țări eligibile diferite.
Valoarea maximă a subvenției UE este de 1 000 000 EUR pe proiect.
Rata de finanțare este de maximum 70%.
Se va acorda sprijin proiectelor care abordează unul dintre următoarele obiective:
Obiectivul 1 – Creație și circulație transnațională: consolidarea creației și circulației transnaționale a operelor și artiștilor europeni.
Obiectivul 2 – Inovare: consolidarea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a susține talente, de a inova, de a prospera și de a genera locuri de muncă și creștere economică.
Termenul limită pentru depunerea aplicațiilor este 5 mai 2026. (BNaR)
Apel pentru cercetători (2026-2027) anunțat de Biblioteca Națională a Franței
Biblioteca Națională a Franței publică anual un apel pentru cercetători, destinat celor care doresc să desfășoare studii, activități de cercetare și proiecte de dezvoltare pe baza colecțiilor sale, fiind acordată prioritate celor care vizează materiale nepublicate, puțin cunoscute sau insuficient descrise.
În conformitate cu carta documentară a BnF, care plasează enciclopedismul în centrul principiilor fundamentale ce au stat și stau la baza constituirii și îmbogățirii colecțiilor, acest apel se adresează tuturor disciplinelor și domeniilor de cunoaștere.
Statutul de cercetător asociat, acordat pentru o perioadă de un an începând cu 1 octombrie, oferă integrare și sprijin în cadrul unui departament al BnF, precum și acces facil la colecțiile și resursele necesare cercetării.
Condițiile de eligibilitate, drepturile și beneficiile acordate, precum și angajamentele așteptate din partea cercetătorilor asociați sunt detaliate în regulamentul apelului BnF pentru cercetători, care trebuie consultat înainte de depunerea oricărei candidaturi. Candidații pot aplica pentru următoarele poziții:
statutul de cercetător asociat fără bursă de cercetare;
statutul de cercetător asociat cu una dintre cele zece burse de cercetare oferite.
Subiecte de cercetare
Toate subiectele și disciplinele de cercetare legate de colecțiile BnF sunt eligibile.
Candidații pot consulta catalogul de subiecte sau pot propune propriul lor subiect de cercetare. Unele dintre subiectele enumerate sunt legate în mod specific de una sau mai multe burse de cercetare. Totuși, acest lucru nu exclude posibilitatea de a propune alte subiecte sau teme, care pot fi, de asemenea, luate în considerare pentru bursele oferite de BnF.
Indiferent de subiectul de cercetare, fie că este personal sau preluat din catalog, se recomandă insistent, înainte de a depune orice cerere, să se contacteze departamentul care deține fondurile relevante pentru a defini corpul de documente vizat și pentru a evalua necesitatea găzduirii în cadrul departamentului pentru studiul acestui corpus.
Condiții generale de eligibilitate
Pentru a fi eligibil, candidatul trebuie să:
să nu fie angajat permanent (titular sau contractual) al BnF;
să demonstreze o activitate de cercetare recunoscută și evaluabilă, conform unuia dintre profilurile descrise în cadrul apelului;
să poată vizita BnF atât de frecvent cât necesită proiectul de cercetare.
Nu există o limită de vârstă pentru acest apel de candidaturi. Cu toate acestea, în condiții comparabile, prioritate vor avea candidaturile cercetătorilor aflați la început de carieră.
Dosarele de candidatură trebuie să conțină obligatoriu:
un curriculum vitae detaliat;
o prezentare a subiectului de cercetare propus, în limba franceză, precizând metodologia, etapele lucrării și rezultatele așteptate (maximum 5 pagini);
o prezentare a valorificării preconizate a proiectului de cercetare și a rezultatelor sale (maximum 1 pagină).
Opțional:
o listă a publicațiilor, intervențiilor sau realizărilor (expoziții, concerte etc.) candidatului, în legătură cu activitatea sa de cercetare;
o scrisoare de recomandare din partea unei personalități care poate aprecia lucrările candidatului (maximum două scrisori).
Trimiterea candidaturii online trebuie să fie însoțită obligatoriu de acceptarea prezentului regulament, ceea ce constituie angajamentul candidatului de a-l respecta în cazul în care candidatura sa este selectată. (BNaR)
Programul Be Bold and Stronger Together - Free One-on-One Coaching
The IFLA Coaching Initiative, cu sprijinul Management & Marketing (M&M) Section a lansat și anul acesta o invitație deschisă către colegii din biblioteci de a participa la o sesiune gratuită de coaching online, cu o durată de 30 de minute.
Derulată sub tema Be Bold and Stronger Together, inițiativa oferă o oportunitate valoroasă de reflecție, învățare și sprijin profesional. Prin sesiuni individuale online, participanții pot intra în legătură cu antrenori experimentați, gata să îi susțină în diferite etape ale parcursului lor profesional, în mai multe limbi.
Fie că explorezi noi direcții de carieră, îți dezvolți abilitățile de leadership, gestionezi provocări la locul de muncă sau cauți ghidare pentru dezvoltarea ta continuă, această inițiativă este gândită să ofere sprijin într-un mediu deschis și constructiv.
Sesiunile vor avea loc online, în format individual (unu la unu), și vor fi disponibile în mai multe limbi, în funcție de opțiunile fiecărui coach. Participanții își pot alege antrenorul și intervalul orar care se potrivesc cel mai bine intereselor și disponibilității lor.
Fie că explorezi zona de leadership, dezvoltarea în carieră, provocările de la locul de muncă sau pur și simplu cauți îndrumare pentru următorul tău pas profesional, aceste sesiuni sunt concepute pentru a oferi încurajare și sprijin practic într-un mediu deschis și prietenos.
Perioadă: 1–30 aprilie 2026. Format: online, sesiuni individuale (unu la unu)
Pentru înscriere:
răsfoiți lista de antrenori disponibili și expertiza lor;
alegeți o oră care vă convine;
rezervați-vă ședința gratuită.
(BNaR)
Știință și informație
Cum folosim corect indicatorii cantitativi în evaluarea cercetării?
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) a publicat un ghid „privind utilizarea adecvată și inadecvată a indicatorilor cantitativi în evaluarea cercetării” (Appropriate and inappropriate uses of quantitative metrics in research assessment: A guidance document), elaborat în cadrul proiectului ARIA – o inițiativă care aduce mai multă claritate într-un domeniu unde cifrele sunt adesea interpretate greșit.
Documentul oferă orientări practice pentru evaluatori și cercetători, arătând când indicatorii bibliometrici pot sprijini analiza și când pot induce în eroare.
Mesajele-cheie ale ghidului:
indicatorii (citări, h-index, factor de impact) nu măsoară direct calitatea cercetării, ci doar anumite aspecte ale vizibilității;
aceștia trebuie utilizați ca suport pentru evaluarea calitativă, nu ca substitut;
comparațiile între domenii sau cariere diferite pot distorsiona rezultatele;
deciziile bazate exclusiv pe praguri numerice sau clasamente sunt problematice.
În linie cu principiile CoARA, ghidul promovează evaluarea de tip peer review, în care expertiza umană rămâne centrală, iar indicatorii oferă doar context.
Un instrument util atât pentru evaluatori, cât și pentru aplicanți, contribuind la transparență, echitate și o mai bună înțelegere a proceselor de evaluare. (N.Ț.)
Echitatea în comunicarea științei, în atenția UNESCO
UNESCO a pus în dezbatere versiunea de lucru a unui document intitulat Equity in scholarly communication for the implementation of open science, care face parte din setul său de instrumente menite să susțină implementarea Recomandării UNESCO privind știința deschisă.
După ce menționează provocările momentului în ceea ce privește asigurarea echității, documentul propune și detaliază mai multe măsuri „cu scopul de a reduce inegalitățile sistemice din cadrul sistemului de comunicare științifică și de a răspunde nevoilor tuturor, de oriunde”:
susținerea, ca un bun comun, a modelelor de publicare necomerciale, coordonate de comunitatea universitară și științifică;
revizuirea sistemelor de evaluare a cercetării și a carierei, în vederea alinierii acestora la principiile științei deschise;
încurajarea multilingvismului în practicarea științei, în publicațiile științifice și în comunicarea universitară;
reducerea decalajelor digitale, tehnologice și de cunoaștere existente între țări și în interiorul acestora;
promovarea integrării cunoștințelor provenite de la cercetătorii care sunt marginalizați în mod tradițional.
(R.C.)
Calculator al riscurilor privind integritatea
SCImago a lansat un calculator al riscurilor în ceea ce privește integritatea în universități. Instrumentul este conceput ca un sistem de avertizare timpurie și se bazează pe o serie de indicatori de risc precum rata publicațiilor retractate, rata autorilor cu afilieri multiple, procentul de articole cu un număr mare de autori, procentul de articole publicate în revistele instituționale și alte măsurători despre care puteți citi în detaliu în descrierea metodologiei. (M.C.)
Integritatea în cercetare în fața potopului AI
Un articol de pe blogul LSE (London School of Economics and Political Science) trece în revistă câteva dintre multiplele moduri în care inteligența artificială afectează știința: articole scrise complet fără intervenția umană, seturi de date false (care au ajuns la o proporție semnificativă în unele domenii) și imagini manipulate.
Autorii notează și cum inflația de articole duce la creșterea presiunii asupra celor care fac peer review și propun, printre altele, renunțarea la criteriile de evaluare care pun pe primul loc numărul de publicații în favoarea unor criterii ce analizează „impactul mai larg”. Bineînțeles, „impactul mai larg” nu este definit în vreun fel, la fel cum lipsesc, în general, propunerile concrete din multe declarații care susțin trecerea la un alt mod de evaluare a științei. (M.C.)
Newsletterul ISSI
ISSI (International Society for Scientometrics and Informetrics) publică un newsletter trimestrial ce-și propune „să acopere golul dintre fluxul zilnic de informații nefiltrate și comunicarea formală a publicării științifice”. Publicația conține editoriale, interviuri, scrisori, recenzii de cărți, anunțuri privind evenimentele din domeniu, scurte comunicări precum și alte tipuri de materiale, atât scrise de editori cât și primite de la contributori (și verificate).
Cel mai recent număr cuprinde, spre exemplu, un articol scurt (The Drain of Scientific Publishing: A Call to Action) în care doi specialiști de renume în domeniul scientometriei arată cum companiile comerciale secătuiesc resursele de bani și timp ale comunității academice, afectează încrederea în știință și mențin controlul asupra publicării și evaluării, limitând transparența și reproductibilitatea. Autorii militează pentru trecerea la o infrastructură deschisă, nonprofit și condusă de comunitatea academică în publicarea științifică, țeluri ce se regăsesc în ultima vreme și în alte apeluri ale oamenilor de știință, precum Declarația de la Stockholm, despre care am scris într-un număr recent din BiblioFeed. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Algoritmii Meta și TikTok amplifică intenționat conținutul toxic
Noi dezvăluiri apărute în spațiul public, bazate pe mărturiile unor angajați și foști angajați ai Meta și TikTok, confirmă faptul că platformele amplifică intenționat conținutul toxic pentru a păstra utilizatorii „captivi”.
Iată principalele concluzii:
- Meta a permis deliberat postări la limita regulamentului (misoginie, conspirații) pentru a concura cu TikTok;
- Reels e un mediu nesigur: Instagram Reels a fost lansat fără filtre adecvate, favorizând bullying-ul și ura pentru a accelera creșterea;
- Tratament preferențial: în timp ce sesizările politicienilor sunt prioritizate, raportările minorilor privind abuzurile sunt adesea ignorate de echipele de verificatori subdimensionate;
- Profit vs. etică: deciziile de a relaxa standardele de siguranță au fost luate conștient, prețul acțiunilor având prioritate în fața protecției utilizatorilor. (E.L)
Wikipedia interzice conținutul generat de inteligența artificială
Wikipedia a decis să interzică utilizarea inteligenței artificiale generative pentru scrierea articolelor din enciclopedia online pe care o administrează. Decizia a fost luată în urma îngrijorărilor privind „halucinațiile” instrumentelor AI, a informațiilor false prezentate drept fapte reale care pot compromite acuratețea ei. Politica Wikipedia referitoare la AI este că utilizarea acestor instrumente încalcă politicile de bază ale site-ului privind verificabilitatea și sursele de încredere, prevăzând doar două excepții: realizarea de traduceri și de mici corecturi gramaticale. (E.L.)
Miscellanea
Pagină pierdută dintr-un palimpsest al lui Arhimede, regăsită în Franța
O pagină dintr-unul dintre cele mai importante manuscrise ale antichității, considerată pierdută de câteva decenii, a fost identificată la Muzeul de Arte Frumoase din Blois. Descoperirea a fost făcută de un cercetător al CNRS prin compararea palimpsestului cu fotografiile realizate în 1906 de către savantul Johan Ludvig Heiberg.
Pagina conține fragmente din tratatul „Despre sferă și cilindru” și diagrame geometrice, parțial acoperite de rugăciuni creștine adăugate ulterior. Deși o parte a textului antic este mascată de o ilustrație din secolul XX, cercetătorii plănuiesc să utilizeze tehnici avansate de imagistică multispectrală și raze X pentru a descifra scrierea ascunsă, oferind noi perspective asupra operei matematicianului grec. (C.C)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: ID 137574762 © Valeria Aksakova | Dreamstime.com La realizarea numărului au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Elena Lungu (E.L.) - Cristina Coman (C.C.) - Dana Zaharia (D.Z.) - Nelly Țurcan (N.Ț.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Compartimentul Cercetare. Dezvoltare al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
Ca de obicei, un număr de revistă foarte interesant. Mulțumim pentru munca de realizare a acestui newsletter care n e ține conectați cu realizările în domeniul biblioteconomic. Sărbători pascale cu pace, lumină în suflete și în gând, sănătate și binecuvântare în familie.