BiblioFeed #110
13 mai 2026
Biblioteci românești
Xbox la bibliotecă: inițiativă pentru învățare interactivă și socializare
Copiii și adolescenții care frecventează Filiala „Ion Creangă” a Bibliotecii Metropolitane București vor avea la dispoziție o consolă Xbox, oferită drept donație de către YMCA Europe, Microsoft și Asociația Young Initiative. Această inițiativă are scopul de a sprijini rolul bibliotecii de spațiu modern, atractiv și prietenos, dar și de a susține învățarea într-un mod interactiv și socializarea între tineri, asigurând acces gratuit la tehnologie, educație, recreere și comunicare. (D.Z.)
Oportunități de angajare
Semnalăm aici posturile de bibliotecar disponibile pe portalul posturi.gov.ro la data apariției BiblioFeed.
Biblioteci din lumea largă
Când bibliotecarii inspiră pasiunea pentru lectură
Pe 21 aprilie, emisiunea americană The Jennifer Hudson Show l-a avut invitat pe Max, un iubitor de lectură în vârstă de 10 ani care a vorbit despre cărțile pe care le citește și despre cum poți împrumuta cărți, filme și jocuri video de la biblioteca locală.
Băiatul a spus și care este una dintre sursele lui de inspirație când vine vorba de lectură, bibliotecarul Mychal Threets (despre care am mai scris în alte numere din BiblioFeed, precum #61 și #105), și a menționat necesitatea ca persoanele de culoare să fie reprezentate în poziții de acest tip:
„I have a lot of inspirations, of course. But one of them is definitely Mychal Threets, author and host of the TV show, recently renewed, Reading Rainbow. I look up to him because I don’t see a lot of Black people, people of color or men as librarians and I think that it’s really important that we have those people. Because if we didn’t have those people in those positions where would we be?”
Organizatorii emisiunii i-au făcut o surpriză lui Max, aducându-l pe Mychal în platou. Înregistrarea este disponibilă pe site-ul emisiunii.
Această întâmplare poate arăta că bibliotecarii joacă un rol esențial ca sursă de inspirație și ca factor motivațional, precum și în afirmarea bibliotecii ca spațiu sigur, incluziv și deschis tuturor. (D.Z.)
Publicații și alte resurse informaționale
„American Libraries”
Numărul din mai 2026 al revistei American Libraries celebrează 150 de ani de la înființarea American Library Association (ALA) prin articole precum:
Posters of Progress: mapping ALA’s history through library poster art;
A Seat at the Table: reflections from eight ALA trailblazers;
ALA at 150: a celebration of knowledge, courage, and community;
Rebirth and Reaffirmation: shaping the next 150 years of the Association.
(D.Z.)
Declarația IFLA cu privire la accesibilizarea metadatelor
Consiliul de conducere al IFLA a aprobat o nouă declarație privind rolul metadatelor accesibilizate în promovarea unui mediu de bibliotecă echitabil și incluziv: Accessibility Metadata: Statement and Principles.
Atunci când metadatele accesibilizate lipsesc sau sunt inexacte, impactul asupra utilizatorilor este negativ: aceștia trebuie să depună un efort mai mare și se confruntă cu un nivel mai ridicat de frustrare decât ceilalți pentru a găsi și accesa conținutul necesar. Această declarație subliniază rolul esențial al metadatelor accesibilizate în atingerea obiectivului de acces universal și echitabil la informații, idei și literatură, precum și în susținerea unei societăți informaționale incluzive.
Declarația evidențiază importanța metadatelor accesibilizate în facilitarea căutării și identificării resurselor care includ caracteristici de accesibilitate, în cataloagele de bibliotecă și pe platformele agregate de descoperire a resurselor. Toți utilizatorii bibliotecii ar trebui să beneficieze de un proces echitabil de descoperire a resurselor. Utilizatorii cu dizabilități au dreptul să se aștepte că pot naviga independent pentru a identifica și selecta resursele dorite, acestea dispunând de caracteristicile de accesibilitate de care au nevoie.
Declarația reprezintă un pas important către normalizarea includerii unor informații clare și structurate privind caracteristicile de accesibilitate și eventualele riscuri în descrierile bibliografice. Ea cuprinde un set de principii generale pentru proiectarea și utilizarea acestor metadate.
Declarația și principiile oferă un cadru general care poate ghida dezvoltarea standardelor, precum bunele practici, dar și evaluarea eficienței acestora. De asemenea, această declarație constituie un instrument important de advocacy. (BNaR)
Apel de articole pentru IFLA Information Literacy Section Newsletter
Secțiunea IFLA pentru Alfabetizare Informațională (Information Literacy Section - ILS) a deschis un apel de contribuții pentru newsletterul său, care urmează să fie publicat în vara anului 2026. Sunt căutate materiale scurte care oferă perspective, actualizări și exemple de practici relevante din domeniul alfabetizării informaționale.
Categorii sugerate:
Știri și evenimente: articole de actualitate, rapoarte de conferință și alte noutăți;
Prezentări de proiecte: inițiative recente, studii de caz sau exemple de bune practici;
Profiluri ale membrilor: prezentări ale membrilor, instituțiilor lor sau ale unor activități notabile, de preferat însoțite de fotografii;
Realizări și recunoașteri: promovări, premii și alte momente importante din carieră;
Publicații și resurse: recomandări de lectură, instrumente, materiale didactice și alte resurse utile;
Opinii și comentarii: reflecții asupra problemelor actuale, tendințelor și evoluțiilor din domeniu.
Materialul propus (între 300-1000 cuvinte) se va trimite în format Microsoft Word, până la data de 15 mai 2026, și va include următoarele informații:
Titlul articolului
Numele complet al autorului
Organizația, inclusiv orașul și țara
Titlul sau funcția profesională
Adresa de e-mail pentru corespondență
O scurtă biografie a autorului (1–2 propoziții)
Articolul ar trebui, în mod normal, să aibă între 300 și 1.000 de cuvinte, în funcție de categorie.
Fotografiile, imaginile și graficele sunt binevenite. Acestea pot fi redimensionate pentru a se potrivi formatului de publicare. Este necesar să vă asigurați că toate imaginile respectă drepturile de autor și sunt adecvate pentru publicare. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
Colocviul studențesc „Document, informație, cunoaștere”
Facultatea de Litere a Universității din București a găzduit, în data de 7 mai 2026, colocviul studențesc Document, informație, cunoaștere.
Dedicată studenților de la programele de studii de licență și masterat din domeniul științelor informării și documentării, manifestarea a adus în atenția numeroșilor participanți cinci comunicări științifice:
Ana-Maria Clinciu (Științe ale Informării și Documentării - anul II), Arhivele memoriei și radiera cenzurii: de la Ministerul Adevărului la reeducarea prin document (Premiul II);
Alice Cojan (Gogu) (Gestionarea Informației în Societatea Contemporană - anul I), Interdisciplinaritatea în științele informării și documentării: de la teorie la practică în biblioteci și mediul educațional (Premiul I);
Diana Budaca (Gestionarea Informației în Societatea Contemporană - anul II), Bibliotecile și pseudoștiința;
Luminița Bratu (Științe ale Informării și Documentării - anul III), Lectura în era ecranelor: o privire asupra fenomenului BookTok în România și la nivel internațional (Mențiune);
Diana Ciocodeică (Gestionarea Informației în Societatea Contemporană - anul II), Euristici cognitive moderate de structura informației.
Fiecare comunicare a fost urmată de o sesiune de întrebări și discuții, iar cele mai bune au fost premiate la final. (R.C.)
Curs online: „Gestionarea resurselor electronice”
Pe 20 mai 2026, începând de la ora 17.00, va avea loc cursul online Gestionarea resurselor electronice, susținut de dr. ing. Lenuța Ursachi.
Cursul face parte din oferta de formare profesională a Asociației Bibliotecarilor din România, participarea fiind gratuită pentru membrii acesteia. Scopul lui este de a prezenta modul în care sistemul integrat Koha (sistem de management de bibliotecă open source) poate fi utilizat pentru administrarea colecțiilor digitale. Participanții vor învăța, prin exerciții practice realizate în versiunea demonstrativă a sistemului, cum să gestioneze acorduri, licențe și depozite electronice.
Înscrierile se fac pe site-ul ABR până la data de 17 mai 2026. (D.Z.)
Primul eveniment online din seria „IFLA Futures Club”
IFLA a lansat o invitație deschisă tuturor celor interesați să participe la primul eveniment dintr-o serie de webinare dinamice dedicate utilizării gândirii orientate spre viitor în domeniul bibliotecilor. Evenimentul va avea loc pe 14 mai 2026 și va reuni experți din domeniu și din afara lui.
Încă din 2013, când a fost publicat primul Trend Report, IFLA a acordat o atenție constantă gândirii prospective, dezvoltând și punând la dispoziție instrumente care sprijină bibliotecile să devină mai reziliente și să valorifice oportunitățile emergente.
În contextul celebrării centenarului IFLA100, programată să înceapă în luna august, aceste eforturi vor fi intensificate, cu un accent deosebit pe explicarea și accesibilizarea tehnicilor de anticipare a viitorului pentru toți profesioniștii din domeniu.
Prin această inițiativă, IFLA își propune nu doar să consolideze capacitatea de adaptare a bibliotecilor la schimbări, ci și să întărească sentimentul de încredere și capacitatea de acțiune în fața incertitudinii și instabilității.
Un element central al acestui demers este Futures Club – o serie de webinare în cadrul cărora bibliotecari, alături de parteneri și colaboratori, vor împărtăși experiențe, idei și perspective relevante despre gândirea orientată spre viitor.
Primul eveniment din serie va avea ca invitați doi lectori de referință: Matt Huculak, de la Kula Library Futures Academy din cadrul Universității din Victoria, și Masud Khokar, de la Universitatea din Leeds.
Împreună, aceștia vor împărtăși atât idei, cât și experiențe legate de valorificarea potențialului bibliotecilor ca spații care facilitează abordări mai ample asupra viitorului, atât la nivelul instituțiilor din care fac parte, cât și dincolo de acestea. De asemenea, vor aborda modalități prin care gândirea orientată spre viitor poate fi integrată mai bine în propria noastră activitate. Pentru înregistrare, accesați link-ul următor. (BNaR)
Înscrieri deschise pentru Digital Storytelling Festival
În fiecare an, Europeana organizează o nouă ediție a proiectului său Digital Storytelling Festival. Acest eveniment internațional încurajează profesioniștii din domeniul patrimoniului cultural, cadrele didactice, creatorii și studenții din Europa și din alte regiuni să își dezvolte abilitățile de storytelling și să spună povești care explorează cultura. Organizatorii speră să inspire participanții să creeze conexiuni între artă, cultură și istorie, pe de o parte, și lumea contemporană, pe de alta.
Ediția din 2026 va avea loc în perioada 19-20 mai și vă invită să participați la o serie de prezentări susținute de experți, ateliere creative și momente inspiraționale, dedicate regândirii modului în care valorificăm cultura și spunem povești. Fie că activați în domeniul patrimoniului, sunteți creator, cadru didactic sau pur și simplu interesat de artă, istorie ori tehnologie, veți descoperi noi modalități de a aduce cultura mai aproape de public și de a o face mai relevantă în prezent. (BNaR)
Știință și informație
Cât costă un articol?
O știre din Nature prezintă un studiu ce cuprinde și un set de date alcătuit din peste 18.000 de reclame prin care se vinde… calitatea de autor al unor articole „științifice”. Reclamele provin de la șapte paper mills și oferă poziția de prim autor pentru prețuri între 57 și 5600 de dolari, cu o valoare mediană de 800 de dolari.
În reclamele analizate au fost descoperite și oferte pentru cei care doresc să publice monografii, să dețină patente sau să primească diverse premii. Avem de toate pentru toți! Din păcate, se pare că respectivele lucrări chiar ajung să fie publicate: echipa Nature a analizat 400 de titluri din setul menționat și a descoperit 53 în reviste de la edituri precum SpringerNature, Elsevier, IEEE sau Taylor and Francis. (M.C.)
Limitări ale platformei OpenAlex în analiza editurilor
Platforma OpenAlex este considerată uneori o alternativă la Scopus și Web of Science, mai ales atunci când vine vorba de publicațiile în acces deschis și de reprezentarea cât mai bună a științei pe plan mondial.
Din păcate, platforma are limitări în ceea ce privește metadatele, evidențiate și într-un articol ce arată cum doar 9% dintre reviste erau legate prin metadate de o editură. Acest aspect ridică serioase semne de întrebare în legătură cu validitatea unor analize bibliometrice, cum ar fi cele care au ca obiect producția științifică a editurilor universitare. (M.C.)
Scientometria… criminalistică?
Deși scientometria este deseori înțeleasă drept o numărătoare a citărilor care determină valoarea unui cercetător, ea poate fi folosită în diverse scopuri. Raportul pentru scientometrie criminalistică pe 2026 propune folosirea metodelor scientometrice în identificarea actelor de manipulare a științei. Motivația ce a dus la această luare de poziție este formulată astfel de autori:
„Cu câțiva ani în urmă, lucrând independent și adesea în paralel, autorii acestui raport au început să conștientizeze o preocupare comună. Ceea ce observau nu erau incidente izolate, ci semne ale unui fenomen mai sistemic. Actele individuale de manipulare a cercetării, lăsate fără supraveghere, se pot transforma în ceva mult mai dăunător: subminarea treptată a științei însăși. Când suficiente lucruri mărunte erodează încrederea, sistemul devine fragil. Natura autocorectivă a științei nu poate concura cu viteza cu care se răspândește această erodare.”
Documentul poate fi descris și ca un ghid care prezintă diverse metode de identificare a științei manipulate atât la nivel de item (articol, carte) cât și la nivel de reviste, edituri sau universități, o bună parte dintre ele putând fi aplicate și de către persoane fără o experiență prealabilă în scientometrie sau evaluarea științei. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Oare oamenii chiar cred tot ce spun?
Chestionarele sunt deseori folosite pentru a identifica credințele în teorii ale conspirației. Aceste instrumente au limitări ce țin, printre altele, de modul în care subiecții răspund la întrebări.
Un studiu a analizat răspunsurile privind credințele în teorii ale conspirațiilor și a ajuns la câteva concluzii interesante, printre care și faptul că o parte dintre subiecți dau răspunsuri lipsite de sinceritate (13%) și că 7% susțin teorii contradictorii („coronavirusul este răspândit de rețelele 5G” și „coronavirusul nu există”). În plus, oamenii sunt dispuși să-și declare credința în teorii ale conspirațiilor inventate ad-hoc pentru chestionar (10% au spus că armata canadiană a dezvoltat o unitate de elită de ratoni modificați genetic pentru a invada țări vecine).
Articolul sugerează că prevalența credințelor în teorii ale conspirației nu poate fi dedusă exact exclusiv pe baza unor chestionare și că există o proporție semnificativă a publicului care oferă drept răspuns la chestionare… bazaconii. (M.C.)
Miscellanea
Revenirea surprinzătoare a librăriilor independente
Librăriile independente traversează o perioadă de revigorare, numărul acestora crescând constant în ultimii ani. Tendința este alimentată de dorința cititorilor de a beneficia de experiențe personalizate și de recomandări cât mai aparte, pe care marile platforme online nu le pot replica.
Un articol din The Guardian subliniază că librăriile independente au devenit centre comunitare esențiale, unde evenimentele culturale și interacțiunea umană directă atrag un public tânăr, dornic să descopere titluri noi în format fizic. Succesul acestui model de afaceri se bazează pe capacitatea librarilor de a crea o legătură strânsă cu publicul local și de a transforma actul cumpărării unei cărți într-o experiență socială. (C.C)
Conflict juridic pe tema drepturilor de autor în era IA
Encyclopaedia Britannica a intentat un proces împotriva OpenAI, acuzând compania de utilizarea neautorizată a datelor sale pentru antrenarea modelelor de limbaj. Reclamantul susține că OpenAI a copiat și procesat conținut protejat de drepturi de autor fără să fi obținut o licență în acest scop, subminând astfel valoarea comercială a uneia dintre cele mai vechi și respectate surse de informații din lume.
Procesul face parte dintr-un val mai larg de acțiuni legale demarate de instituții media și creatori de conținut, care solicită compensații pentru utilizarea proprietății intelectuale în dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială generativă. (C.C)
BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397
Imaginea de pe copertă: Afișul colocviului studențesc „Document, informație, cunoaștere”, organizat la Facultatea de Litere a Universității din București în data de 7 mai 2026
La realizarea numărului au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Cristina Coman (C.C.)
- Dana Zaharia (D.Z.)
- Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Compartimentul Cercetare. Dezvoltare al BNaR)
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.
Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.