La început de an, riscăm o profeție: în 2023 se va vorbi și scrie foarte mult, inclusiv în domeniul nostru, despre aplicațiile inteligenței artificiale (AI). Deși nu e nici pe departe un subiect nou, știrile de la sfârșitul anului trecut despre performanțele unor aplicații AI care generează conținut în mod automat au ridicat temperatura dezbaterii. Principalul obiect al interesului a fost în ultimele săptămâni chatbotul ChatGPT, lansat pe 30 noiembrie, despre care persoane credibile din industrie afirmă că ar putea înlocui Google. Fără să intrăm în detalii tehnice, ChatGPT (GPT = Generative Pre-trained Transformer), disponibil (deocamdată?) gratuit, pentru testare, este un instrument care generează texte similare celor scrise de om, răspunzând la întrebările în limbaj natural formulate de utilizatori și care ne aduce cu un pas mai aproape de modul conversațional de interacțiune cu roboții imaginat de autorii de science fiction. Spre deosebire de un motor de căutare, care oferă trimiteri la resursele existente în internet considerate relevante pentru a răspunde la o solicitare de informații, ChatGPT folosește baza de informații la care se raportează și feedbackul pe care îl primește în timpul interacțiunilor cu utilizatorii săi pentru a genera un răspuns. Performanța lui și a altor instrumente similare bazate pe AI este uluitoare și, în același timp, dă naștere unor preocupări majore: cum vom mai putea distinge textele scrise de om de cele generate automat și care este impactul asupra unor medii precum cel educațional și științific, unde autenticitatea este o dimensiune definitorie a performanței? Cum ne vom putea proteja de instrumentele AI „alimentate” intenționat nu cu informații valide, din surse cu autoritate, ci cu informații incorecte, cu scopul de a dezinforma și manipula? Care va fi efectul aplicațiilor de generare automată a imaginilor, a înregistrărilor sonore sau video asupra domeniilor creative? Deja, teste efectuate în zona publicării științifice arată că ChatGPT este capabil să genereze abstracte care trec cu brio verificarea antiplagiat și se descurcă suficient de bine în fața unui instrument programat să identifice conținutul generat de AI, iar cunoscuta platformă pentru fotografii Dreamstime a anunțat că va începe să accepte, în anumite condiții, acest gen de conținut.
Evident, bibliotecile nu pot rămâne în afara acestei discuții - de altfel, în țări cu mai multă apă caldă inteligența artificială și-a făcut deja simțită prezența. Inteligența artificială (AI) este folosită din ce în ce mai mult în biblioteci pentru a îmbunătăți diverse servicii și operații. Câteva exemple de aplicații AI în biblioteci includ:
Procesarea Naturală a Limbajului (Natural Language Processing/NLP), pentru catalogarea și indexarea automată a documentelor de bibliotecă, precum și pentru a răspunde întrebărilor de referințe
Sisteme de recomandare, pentru a sugera utilizatorilor cărți și alte documente
Recunoașterea imaginilor, pentru digitizarea și descrierea documentelor vizuale
Analiza și explorarea textului (text mining), pentru extragerea informațiilor din seturi largi de date referitoare la documentele și la utilizarea bibliotecii
Chatboți, pentru a furniza asistență de referințe fără întrerupere (24/7 - 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână)
În plus, bibliotecile testează folosirea AI pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor, de exemplu prin personalizarea rezultatelor căutării, crearea unor asistenți virtuali de căutare și furnizarea unui acces mult mai precis și eficient la resursele bibliotecii. Cu toate acestea, există încă provocări în domeniul aplicațiilor AI în biblioteci care trebuie abordate, precum confidențialitatea datelor, securitatea și biasul.
Dacă v-a plăcut textul evidențiat prin cursive, aflați că el a fost generat automat (ce-i drept, în limba engleză - traducerea și adaptarea ne aparține) de ChatGPT, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos.
Mai mult, coperta numărului de față (pe care o puteți vizualiza pe site-ul BiblioFeed) a fost generată de Midjourney, pe baza cuvintelor-cheie pe care i le-am comunicat… :-) (R.C.)
Cu speranța că v-am provocat insomnii profesionale, iată despre ce mai puteți citi în acest număr:
Bibliotecare/bibliotecari merituoși
Biblioteci premiate
Campania #1lib1ref 2023
Riscurile practicării profesiei
Cuprinsul unor publicații de specialitate apărute recent
Ce (ne) facem cu cărțile „vechi”?
… și altele.
Să aveți un an plin!
(În cazul în care citiți acest număr al BiblioFeed pe e-mail, este posibil ca el să vă fie afișat trunchiat, din cauza dimensiunii mai mari decât cea obișnuită. În acest caz aplicația de e-mail vă va afișa undeva invitația de a vizualiza mesajul integral („View entire message” sau „Download entire message”). Evident, puteți vizualiza conținutul integral al numărului și pe site-ul BiblioFeed.)
Biblioteci românești
Rețeaua fetelor puternice
Școala9 prezintă una dintre poveștile de succes ale proiectului Girl Power Network, rețea organizată de Fundația Progress în cadrul bibliotecilor publice din mediul rural cu scopul „să formeze atitudini și comportamente civice și de participare în societate pentru adolescente și tinere din mediul rural din România, pentru ca ele să devină actori implicați în deciziile care le privesc”. Exemplul prezentat este cel al bibliotecii din Frâncești, Vâlcea unde bibliotecara Mariana Bărbulescu le-a învățat pe fetele participante „să aibă curaj să privească autoritățile în ochi și să ceară ce au nevoie și să ia atitudine pentru comunitatea lor” iar împreună au ajuns la concluzia că „trebuie să învățăm, să investim în noi”. Un exemplu tangibil al succesului unor astfel de proiecte este parcul care se va amenaja în Frâncești ca urmare a unei campanii (inclusiv de strângere de semnături de susținere din partea localnicilor) organizate de fetele participante la Girl Power Network. (M.C.)
#1lib1ref 2023
„Imaginează-ți o lume în care fiecare bibliotecar a adăugat câte o referință bibliografică la Wikipedia” este deviza sub care se desfășoară în fiecare an campania #1lib1ref - one librarian - one reference. Wikipedia încurajează participarea bibliotecarilor la editarea enciclopediei online prin adăugarea de referințe la articolele cu suport bibliografic incomplet. Campania are și o pagină dedicată în limba română în care puteți găsi toate informațiile necesare pentru participare și o pagină în care puteți înscrie bibliotecile cu evenimente dedicate #1lib1ref. (M.C.)
Oameni ai bibliotecii, pe Harta Inovatorilor Sociali
Organizația Ashoka, cu o activitate care se întinde pe mai mult de patru decenii, se prezintă drept „prima organizație globală în sprijinul antreprenoriatului social, susținând peste 3,800 de inovatori în peste 80 de ţări”, „persoane care au dezvoltat soluții sistemice pentru unele dintre cele mai importante probleme sociale şi care se remarcă prin personalitatea antreprenorială”.
Ashoka a publicat recent Harta Inovatorilor Sociali din România, ediția 2022, cuprinzând numele a 779 de persoane care generează schimbarea în țara noastră, selectate dintre cele 1013 nominalizate. Ashoka realizează topul inovatorilor sociali și al susținătorilor lor „ca o recunoaștere față de toți creatorii de schimbare din România, pentru efortul continuu de a obține un impact social și de a urmări schimbări sistemice pentru binele tuturor”. În lista primilor cinci inovatori sociali din sectorul public întâlnim nume cunoscute din mediul nostru profesional - Crina Popescu (Biblioteca Publică Locală Pietrari) și Vlăduț Andreescu (Biblioteca Județeană Ion Heliade Rădulescu Dâmbovița) - iar în „top 5 inovatori sociali ca influencers de bine” o regăsim pe Claudia Șerbănuță (Educab International). (R.C.)
Dorel în acțiune la Biblioteca Academiei din Cluj
Sfârșitul de an a adus în atenția mass media o știre care are doar legătură accidental - și la propriu, nu doar la figurat! - cu bibliotecile, fiind mai degrabă o mostră a priceperii meseriașilor români botezați, generic, „Dorel” după personajul unei reclame care a intrat în folclorul urban. Urmare a acțiunii unor „Dorel”, clădirea Bibliotecii Academiei din Cluj-Napoca s-a ales cu niște găuri în tavanul pasajului care o traversează. Uite-așa mai scrie și presa românească despre biblioteci. (R.C.)
Biblioteci din străinătate
Din nou, despre rolul bibliotecarilor școlari în educația media
Pe canalul YouTube al News Literacy Project am descoperit un scurt, dar elocvent interviu cu Jamie Gregory, bibliotecară și profesoară de jurnalism la Christ Church Episcopal School din Greenville, South Carolina (SUA). Pentru activitatea sa în domeniul educației media, Jamie a fost recompensată în 2022 cu premiul „Alan C. Miller Educator of the Year”. (R.C.)
Când bibliotecarii sunt atacați
După ce am semnalat în numere precedente ale newsletterului încercările de interzicere a unor cărți în SUA, livrând date statistice care arată amploarea fenomenului, vă prezentăm acum fenomenul din perspectiva impactului pe care îl are asupra bibliotecarilor care luptă împotriva cenzurii. Cei care și-au propus să elimine din biblioteci anumite titluri sau chiar toate cărțile pe anumite subiecte trec uneori dincolo de scopul declarat și hărțuiesc bibliotecarii, acuzându-i de pedofilie (atunci când aceștia se opun cenzurării cărților cu conținut LGBT, de exemplu), trimițându-le hate mail, atacându-i pe platformele de socializare și chiar recurgând la amenințări fizice. Deși, pe bună dreptate, sistemul bibliotecilor din SUA este deseori dat drept exemplu pozitiv, tarele societății americane îl afectează într-un mod care servește drept cautionary tale pentru bibliotecarii din lumea întreagă. Rămâne la latitudinea fiecăruia dacă înțelegem din aceste întâmplări că e mai bine să evităm posibilele conflicte cu prețul acceptării cenzurii sau, dimpotrivă, să promovăm mai mult importanța libertății de expresie și a neimplicării politice de vreun fel în deciziile bibliotecilor privind dezvoltarea colecțiilor. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
RRBSI nr. 2/2022
Ultimul număr din 2022 al Revistei Române de Biblioteconomie și Știința Informării (Romanian Journal of Library and Information Science), având ca temă Information as means to reach further goals in science, este disponibil online pe site-ul publicației editate de Asociația Bibliotecarilor din România. Parcurgerea cuprinsului ne arată că doar o parte dintre articole se înscriu în tema anunțată. Iată titlurile:
Scientometric analysis of 3D printing in libraries, and implications for copyright
(Mihai Bârsan, Ane Landoy, Ionela Maria Bârsan, Angela Repanovici)
Undergraduate students' perception of the level of development of information literacy skills (Daniela Popa, Angela Repanovici)
Physiotherapist perceptions on rehabilitation services digitalization (Ciprian Vasile Pojala, Ionela Maria Bârsan)
Information needs and practices in teaching and using industrial property for nonlawyers in Slovenia (Tjaša Jug, Polona Vilar, Katarina Švab)
From Traditional Librarian to Scholar in the Field of Information and Documentation Sciences. On the Necessity for Training in an Ever-Changing Profession (Ivona Olariu, Adriana Szekely) (R.C.)
Biblioteca nr. 2/2022
Revista de specialitate românească cu cea mai îndelungată tradiție, ajunsă și ea la o apariție semestrială, conține în numărul său cel mai recent, într-o proporție covârșitoare, articole dedicate unor aspecte ale istoriei scrisului, cărții și bibliotecilor și prezentări ale unor documente din categoria colecțiilor speciale deținute de biblioteci din România. Dintre articolele care abordează teme de actualitate, semnalăm Dezvoltarea comunităților prin schimbul de experiență. Bibliotecile verzi din Croația (Loredana Stanciu) și Biblioteca Publică Missoula (SUA), desemnată cea mai bună bibliotecă publică a anului 2022 (Raluca Man). Necesară și lăudabilă strădania Bibliotecii Naționale a României, care a preluat în urmă cu ceva vreme sarcina editării acestei publicații, de a o ține în viață, în condițiile în care numărul celor care scriu în domeniul nostru pare a fi scăzut dramatic în ultimii ani. (R.C.)
Newsletter-ul Secțiunii IFLA dedicată bibliotecilor pentru copii și tineri, ediția de toamnă
Bibliotecarii interesați de dezvoltarea serviciilor pentru copii și tineri pot găsi surse de inspirație în newsletterul redactat și publicat online de IFLA Libraries for Children and Young Adults Section.
În cadrul acestuia veți găsi informații și exemple de bună practică din biblioteci din Danemarca, Franța, Chile, Croația, Republica Dominicană, Bangladesh, Nicaragua și Statele Unite ale Americii. (BNaR)
Ce este ISNI?
Așa cum pentru carte avem ISBN sau pentru publicații seriale ISSN, ISNI (International Standard Name Identifier/Identificator Internațional Standard pentru Nume) este un număr internațional standard, certificat ISO, folosit pentru identificarea milioanelor de contribuitori la operele creative și a celor care participă la distribuirea acestora, inclusiv cercetători, inventatori, scriitori, artiști, creatori vizuali, interpreți, producători, editori, agregatori și alții.
În calitate de standard ISO 27729, face parte dintr-o familie de identificatori internaționali pentru opere, înregistrări, produse și titulari de drepturi (ex. DOI, ISAN, ISBN, ISRC, ISSN sau ISWC).
În 2010, șase organizații importante s-au reunit pentru a finanța și a înființa Agenția Internațională ISNI (ISNI-IA) ca mijloc de lansare a standardului ISNI. Membrii fondatori au fost: CENL (Conferința Bibliotecarilor din Bibliotecile Naționale Europene, reprezentată în comun de British Library și Bibliothèque Nationale de France), CISAC (Confederația Internațională a Societăților de Autori și Compozitori), IFRRO (Federația Internațională a Organizațiilor pentru Drepturile de Reproducere), OCLC, ProQuest, SCAPR (Consiliul Societăților pentru Gestionarea Colectivă a Drepturilor Artiștilor Interpreți sau Executanți). Lista completă a contribuitorilor actuali ai ISNI-IA este disponibilă pe site-ul organizației.
Misiunea Agenției Internaționale ISNI este de a atribui numelui (numelor) public(e) al(e) cercetătorului, inventatorului, scriitorului, artistului, interpretului, editorului etc. un număr de identificare unic și persistent, pentru a rezolva problema ambiguității în căutare și regăsire; scopul este ca fiecare lucrare publicată să poată fi atribuită fără ambiguitate, indiferent unde este descrisă.
ISNI se dorește un identificator-punte între mai multe domenii, care să devină o componentă esențială în aplicațiile Linked Data și Semantic Web. Baza de date ISNI permite și căutarea după cuvinte cheie, așa că dacă sunteți curioși să descoperiți opera artistică a trupelor de muzică autohtone puteți regăsi aici detalii despre Compact, Holograf, Vama Veche, Vița de Vie, Goodbye to Gravity, Lună Amară, Dirty Shirt etc. Fiecare înregistrare cuprinde un număr unic de identificare, numele complet al formației, anul înființării, lista membrilor, discografia completă, contribuții originale, note și surse. (C.P.)
Manifestări de specialitate
De la ISBD la ISBDM
În data de 26 ianuarie 2023, Grupul de lucru pentru revizuirea ISBD vă invită să participați la webinarul cu tema De la ISBD la ISBDM – un standard bibliografic în transformare. Webinarul se va desfășura online, pe platforma Zoom, participarea fiind gratuită, cu condiția înregistrării prealabile.
Ținând cont de importanța ISBD pentru comunitatea globală de utilizatori, în 2018, Comitetul pentru Standarde IFLA și Grupul de lucru IFLA pentru revizuirea ISBD au decis o revizuire majoră a ISBD, în scopul alinierii acestuia la modelul conceptual general oferit de IFLA – IFLA Library Reference Model (LRM).
Având în vedere importanța acestui standard pentru profesia de bibliotecar, cei interesați sunt invitați să participe la acest webinar pentru a afla primele rezultate și stadiul curent al acestei revizuiri, dar și pentru a dezbate aspecte legate de modificările ce ar trebui operate.
Program:
Cuvânt de deschidere
Prezentare - Entity-based cataloguing: the new environment of ISBD, Gordon Dunsire
Prezentare - Reshaping the ISBD: structure and ISBDM as a tool, Rehab Ouf și Mikael Wetterstrom
Prezentare - ISBDM subgroup on Prescriptiveness and Granularity, Gordon Dunsire
Prezentare - ISBDM subgroup on Examples, Mirna Willer
Prezentare - ISBDM next steps and future work, Renate Behrens
Întrebări și răspunsuri. (BNaR)
Premii pentru biblioteci
IFLA Green Library Award 2023
Grupul Special IFLA pentru Mediu, Sustenabilitate și Biblioteci (ENSULIB) a anunțat deschiderea unui nou apel de nominalizări în vederea acordării IFLA Green Library Award 2023, premiu ce se acordă în fiecare an unei biblioteci sau unui proiect care comunică cel mai bine angajamentul față de sustenabilitatea mediului înconjurător. Premiul este oferit cu sprijinul Editurii De Gruyter.
Obiectivele premiului:
Recompensarea unei biblioteci verzi sau al unui proiect al unei biblioteci verzi care comunică cel mai bine angajamentul său cu privire la sustenabilitatea mediului înconjurător;
Creșterea gradului de conștientizare a responsabilității sociale pe care bibliotecile o au în educarea publicului cu privire la protecția mediului înconjurător;
Sprijinirea mișcării Green Library și a obiectivelor sale;
Promovarea inițiativelor Green Library, atât la nivel local, regional cât și mondial;
Încurajarea tuturor tipurilor de biblioteci să își prezinte activitățile ce au o componentă ecologică în fața unei audiențe internaționale.
În acord cu Inițiativa IFLA 1.1: Prezentarea capacității bibliotecilor de a contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă, premiul va contribui la promovarea profesiei prin sublinierea rolului bibliotecilor și al bibliotecarilor în promovarea standardelor de sustenabilitate și a cunoștințelor de specialitate dobândite în practică.
Premiul va fi acordat pe două categorii:
● Categoria 1: Best Green Library
● Categoria 2: Best Green Library Project
O distincție specială va fi acordată unui proiect implementat cu resurse minime, dar care a avut un impact mare. (BNaR)
Library of the Year Award 2023
La fel ca în ultimii ani, și în 2023, organizatorii Târgului de carte de la Londra vor acorda un premiu de excelență unei biblioteci care își desfășoară activitatea în afara granițelor Marii Britanii.
Juriul va premia excelența în multiple domenii, printre care, biblioteca - spațiu inspirațional și democratic la dispoziția tuturor; inițiative inovative care să atragă noi tipuri de utilizatori sau care să extindă aria serviciilor oferite acestora; utilizarea noilor tehnologii pentru promovarea colecțiilor bibliotecii; exemple de bună practică cu privire la implicarea bibliotecilor în alfabetizarea sau susținerea învățării în comunitățile în care acestea activează.
Premiul se adresează bibliotecilor din afara Marii Britanii. Nominalizările pot fi făcute până la data de 17 ianuarie 2023. (BNaR)
Miscellanea
Mode vechi și noi între rafturi de bibliotecă
Spre finalul lunii decembrie atenția mi-a fost atrasă de un articol din Washington Post semnat de Karen Heller, al cărui titlu - We’re drowning in old books. But getting rid of them is heartbreaking (Ne înecăm în cărți vechi, dar ni se rupe sufletul să ne debarasăm de ele) - se potrivește unei stări de fapt pe care o cunoaștem. Cu toții, bibliotecari și cetățeni ne întrebăm de un timp încoace ce ar fi de făcut cu aceste cărți; citind articolul, am înțeles că nici în SUA, unde există un sistem performant de biblioteci și multe inițiative civice în domeniu, nu s-a găsit un răspuns mulțumitor.
Am putea vorbi în această intervenție despre încurajarea donațiilor sau despre cât de important este să dai o „o nouă viață” unor cărți care nu își mai află locul în bibliotecile personale, căci „nu mai e la modă” să ai colecții impresionante și biblioteci masive în salon, ori am putea să deplângem faptul că municipalitatea sau alte entități având competențe administrative nu au nicio inițiativă de a amplasa în orașe (cel puțin) mobilier stradal, unde oamenii ar putea găsi vreo carte rătăcită care îi interesează cu adevărat. Am putea deplânge faptul că sunt mari orașe în România care nu mai au anticariate (din păcate și Constanța se află pe această listă!), în timp ce alte orașe mari sau mai mici au mai multe. Am putea sa ne uităm cu atenție la micile „anticariate” ambulante de la colțul unor străzi sau bulevarde. Am putea lăuda anticariatele online care, în unele cazuri, anunță că se deplasează și la domiciliu să ridice cărți. Am putea spune multe despre ceea ce facem sau nu facem cu cărțile vechi. Sau am putea fi mulțumiți că există bloggeri tineri care dețin biblioteci bine asortate și care ne țin la curent cu ce au mai achiziționat sau cu ce mai e la modă să citim.
În ceea ce privește „cultura digitală”, nu intru în subiect, căci riscăm să-l discutăm la nesfârșit.
Dar nu am avut în vedere un asemenea demers. Voi supune doar atenției dumneavoastră colegiale două fapte și, în acest mod, vă invit la reflecție, à propos de paradoxurile lumii contemporane. După cum știm, există utilizatori ai bibliotecilor secțiilor de comunicare a colecțiilor la domiciliu (împrumut, mai pe românește) care nu își mai îndreaptă atenția spre „cărțile vechi”, fiindcă au trecut prin multe mâini și multe locuri și nu mai sunt sigure, din punct de vedere al „microbilor”, cu toate că ar fi interesați de conținut și acestea nu sunt cu adevărat de prea mult timp în circulație. Da, unele biblioteci le dezinfectează, mai ales de când cu pandemiile, dar firește că nu putem stăpâni fenomenul. Lumea vrea numai cărți noi și poate că are dreptate, căci fondul bibliotecilor este învechit în destule situații.
Deconcertant este când aceiași utilizatori, cărora aș vrea să îmi permiteți să le spunem cititori/cetățeni, în mod clasic, ne reproșează că nu îi ajutăm „să scape” de cărțile vechi, pentru că „ni le dau pe gratis” deoarece le pare rău să le arunce pur și simplu.
Și atunci nu ajungem la întrebarea jurnalistei americane? Eu cred că da. Ni se rupe sufletul, dar ce facem? Politicile noastre de acceptare a donațiilor nu acoperă nici pe departe oferta celor care vor să-și golească bibliotecile personale.
Am auzit multe feluri de răspunsuri la această întrebare, dar bibliotecile rămân singurele care se vor mândri cu „cărțile vechi”, pentru că publicul se află într-o mare dilemă: oare mai e bine să am o bibliotecă sau în viitor toată lumea va citi doar în mediul digital? Rămâne de văzut!
PS. Poate citim și Sfârșitul bibliotecii mele de Alberto Manguel (Nemira, 2019), în căutare de răspunsuri! (C.M.A.)
Consiliul European al Cercetării își actualizează criteriile de evaluare
Consiliul European al Cercetării, organism al Comisiei Europene care se ocupă cu finanțarea cercetării la nivel european și care administrează un buget de 16 miliarde de euro între 2021 și 2027, își va actualiza metodologia de evaluare pentru propunerile de cercetare începând cu anul 2024. Noul sistem de evaluare va acorda o mai mare importanță proiectului de cercetare propus în detrimentul reușitelor precedente ale aplicantului și va include printre criterii inclusiv activități ale aplicantului precum implicarea în peer-review, predarea în universități, contribuții la știința deschisă etc. (M.C.)
Peste 4600 de articole științifice retrase în 2022
Baza de date a Retraction Watch a înregistrat peste 4600 de articole științifice retrase în 2022, în întreaga perioadă acoperită (începând cu 2000) totalul acestora ajungând la 37000 . Rata de retrageri raportată la numărul total de articole este și ea în creștere (puțin sub 0,08 % în 2022). Anul care tocmai s-a încheiat a adus și o vizibilitate crescută pentru Retraction Watch după publicarea unor articole pe teme extrem de actuale și relativ puțin dezbătute, cum ar fi modul în care putem opri citarea articolelor retrase sau lentoarea procesului de retragere a unor articole chiar în situații evidente. În plus, Clarivate (compania care deține platforma Web of Science) a început să folosească datele Retraction Watch pentru a exclude din lista celor mai citați cercetători (Highly Cited Researchers) numele celor care au comis abateri de la normele științifice. (M.C.)
Neașteptata carieră științifică postumă a unor scriitori celebri
Tot de la Retraction Watch aflăm despre succesul științific postum al unor scriitori celebri precum Charlotte Bronte, William Faulkner și Herman Hesse. Nu este, din fericire, un caz care să merită activarea alarmei de zombi ci doar un nou și amuzant exemplu de revistă de tip predatory. Revista are un nume care „țipă” a fake de la o poștă: British Journal of Research. A se observa descendența din seria „cercetătorii britanici…” dar și lipsa obiectului muncii (research pe ce domeniu?). Parcă niciodată nu a reușit Rainer Maria Rilke să surprindă mai bine fragilitatea sufletului decât în următoarele rânduri din revista menționată:
The BIHM joins biome-explicit bacterial not entirely set in stone via carbon inputs with cell bunch size disseminations across various environment conditions and soil types.
Între timp, un redactor-șef al revistei a declarat, după ce a fost contactat de Retraction Watch, că a „contactat editura pentru a răspunde la întrebările primite [...]”. (M.C.)
Calendare pentru iubitorii de cărți
ReaderUpdated, un blog cu știri și alte informații interesante din domeniul cărților, oferă cititorilor calendare dedicate iubitorilor de cărți descărcabile gratuit și adaptate pentru a fi imprimate. Calendarele marchează date importante din fiecare lună (în ianuarie avem zilele de naștere ale lui Asimov, Tolkien, Murakami, Edgar Allan Poe și Lewis Carroll) și oferă câte o provocare de lectură pentru fiecare săptămână a lunii. (M.C.)
Fotografia UNICEF a anului
UNICEF a desemnat drept fotografia anului o imagine din Etiopia cu doi copii care și-au găsit refugiul în cărțile din biblioteca școlară distrusă de conflictul din regiunea Tigray. În ciuda devastării evidente din jurul lor, cei doi copii găsesc în cărți prilej de respiro și chiar de zâmbet. (M.C.)
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă poate aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Cristina Pârvu (C.P.)
Corina-Mihaela Apostoleanu (C.M.A.)
Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
