BiblioFeed #37
30 ianuarie 2023
Între subiecte:
Zestrea domnițelor de la Pietrari, în format digital
Biblioteci românești din diaspora
Cum pot accesa bibliotecile fonduri din PNRR
Lansarea Pactului pentru lectură
Bibliotecile finlandeze față cu dezinformarea
Biblioteca Națională a Australiei față cu restricțiile bugetare
Integrarea patrimoniului cultural digitizat al Europei în procesul de educație
Probleme de integritate în publicarea științifică și posibile soluții
Ce muzee noi ați putea vizita începând din acest an
Imaginea de pe copertă: Timo Noko from Helsinki, Finland, CC BY-SA 2.0 <https://creativecommons.org/licenses/by-sa/2.0>, via Wikimedia Commons
Biblioteci românești
Un exemplu de digitizare a patrimoniului local la o bibliotecă mică (dar cu spirit mare!)
Când vorbim despre proiecte de digitizare ne gândim, de obicei, la biblioteci naționale, biblioteci universitare sau chiar județene și la scanere performante care costă cât un apartament/garsonieră cazarea pentru o noapte la Cluj, la echipe cu mulți bibliotecari și colaborări pe plan național (sau lipsa colaborării - în cazul unor exemple de așa nu). Ei bine, situația poate arăta foarte diferit, după cum o demonstrează și proiectul Zestrea domnițelor de la biblioteca din comuna Pietrari - un proiect finanțat prin programul european Erasmus și care are drept scop „păstrarea prin digitizare a zestrei ce se află în casele pietrărencelor”. Zestrea domnițelor nu se oprește la o simplă scanare/fotografiere: oferă și o vectorizare a modelelor fotografiate (făcută de bibliovoluntari) și pune la dispoziția oricui, în acces liber, materialele digitizate. (M.C.)
Biblioteci pentru copiii din diaspora
Site-ul de știri din domeniul culturii Cultura la dubă prezintă inițiativa Bibliotecile Prichindeilor, o rețea de biblioteci din diaspora organizate de români pentru a le asigura copiilor accesul la literatura în limba maternă. Prima astfel de bibliotecă s-a deschis la Praga în 2021, iar în prezent rețeaua a ajuns la 15 biblioteci din țări precum Franța, Finlanda, Suedia, Belgia, Spania, Italia etc. Inițiativa este una organizată pe bază de voluntariat de către românii din străinătate care fac, după cum menționa chiar una dintre organizatoare, „un soi de politică culturală în teritoriul în care ne aflăm”. Fondul de carte se dezvoltă mai ales prin donații de la edituri și de la părinți. Bibliotecile funcționează drept centre de împrumut de carte dar și, acolo unde spațiul permite (din păcate multe dintre ele nu au spațiu propriu), ca loc de desfășurare a unor diverse activități cu copiii. (M.C.)
Nou sediu de bibliotecă, inaugurat la Techirghiol
Pe 13 ianuarie a fost inaugurat noul sediu al bibliotecii publice din Techirghiol, în incinta Centrului Multifuncțional al Teatrului de Vară „Jean Constantin” care include, alături de bibliotecă, un centru de informare turistică locală. (RC.)
Cum atragem fonduri din PNRR?
Sub acest titlu, Fundația Progress invită la un „workshop online dedicat celor care vor să acceseze fonduri prin PNRR pentru digitalizarea și modernizarea bibliotecilor” . Workshopul se va desfășura pe data de 1 februarie - adică poimâine, dacă ne raportăm la data apariției acestui newsletter - cu începere de la ora 10.30, pe platforma Zoom. (R.C.)
Pactul pentru lectură, lansat pe 15 februarie
Aflăm din Observator cultural că Asociația Editorilor din România va lansa, cu ocazia Zilei Lecturii (15 februarie), un Pact pentru lectură și va organiza o serie de dezbateri, dialoguri și conferințe de presă prin care se încearcă găsirea unor soluții pentru situația dramatică în care ne găsim ca țară situată pe ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte. Nu putem decât să sperăm că bugetele pentru achiziția de carte și, în general, starea bibliotecilor publice de la noi vor fi unele dintre subiectele abordate și că reprezentanții breslei nu vor fi ignorați/se vor implica din proprie inițiativă în aceste dezbateri. (R.C.)
Biblioteci din străinătate
Bibliotecile finlandeze sprijină lupta împotriva dezinformării
Un articol din Adevărul prezintă modalitățile prin care sistemul de învățământ din Finlanda îi formează pe elevi să recunoască propaganda și dezinformarea. În țara europeană aflată, conform Media Literacy Index 2022, pe primul loc în ceea ce privește rezistența la dezinformare, alfabetizarea media face parte din programă începând de la nivelul preșcolar și, evident, nu ocolește bibliotecile care, între altele, sunt folosite drept „centre pentru a-i învăța pe cei mai în vârstă să identifice informațiile online menite să inducă în eroare” (știre semnalată în newsletterul Misreport) (R.C.)
Probleme de finanțare pentru Biblioteca Națională a Australiei
Platforma digitală Trove, dezvoltată de Biblioteca Națională a Australiei împreună cu biblioteci, muzee și alți parteneri din întreaga țară, care conține 6 miliarde de itemi digitali este în pericol ca urmare a posibilei scăderi a bugetului bibliotecii cu 13 milioane de dolari australieni (21% din întregul buget). Situația este similară cu cea întâlnită și la alte instituții de cultură din Australia, cum este cazul Galeriei Naționale. Deși este un caz care se întâmplă la mare distanță de România, situația de la antipozi arată încă o dată că și în alte părți ale lumii una dintre primele ținte spre care se îndreaptă atenția politicienilor puși pe tăieri de fonduri este cultura. În caz că discuția despre buget v-a făcut curioși, aveți aici documentul scanat cu bugetul Bibliotecii Naționale a României. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Revistă ucraineană dedicată bibliotecilor universitare
University Library at a New Stage of Social Communications Development. Conference Proceedings (ISSN 2707-0476) este o revistă cu acces deschis, cu periodicitate anuală, editată de Universitatea de Stat de Știință și Tehnologii din Ucraina. Revista este indexată în DOAJ și Scopus și publică, în limba engleză, lucrările unei conferințe internaționale cu acest titlu care este organizată începând din 2010. (R.C.)
Educație digitală prin patrimoniul cultural
European Schoolnet Academy, platforma educațională a Europeana, a anunțat lansarea cursului online deschis Digital Education with Cultural Heritage 2023, care se va desfășura în perioada 27 februarie-12 aprilie 2023. Cursul urmărește să stimuleze utilizarea noilor tehnologii în procesul educațional și să-i ajute pe profesori și formatori să integreze în mod eficient patrimoniul cultural în format digital în lecțiile lor, indiferent de subiectul acestora. Cursul este livrat în limba engleză, dar cei care preferă să-l urmeze în limba română vor putea să participe la sesiunea din perioada perioada 24 aprilie-6 iunie (înregistrarea pentru această sesiune nu a fost încă deschisă). De urmărit. (R.C.)
Informare și comunicare științifică
Pledoarie pentru calitate
Institute of Research and Action on Fraud and Plagiarism in Academia (IRAFPA) de la Geneva a dat recent publicității un comunicat în care atrage atenția asupra fenomenului „hiper-publicării” (publicarea unui număr suspect de mare de articole de către autori care, în mod obiectiv, nu aveau cum să le elaboreze într-un interval de timp scurt), corelându-l cu ignorarea unor principii fundamentale pentru integritatea academică (într-un alt registru, să ne amintim performanțele demne de record mondial ale autorilor noștri de literatură penitenciară - căci a fost elaborată în închisoare, în scopul de a beneficia de reducerea pedepsei - cu pretenții de „contribuții științifice”, între care s-a remarcat Dan Voiculescu, cu media de o carte scrisă la două luni). Ca principal vinovat pentru inflația de publicații și ignorarea standardelor de calitate este accentul excesiv pus pe cantitate - numărul lucrărilor publicate - în criteriile de evaluare a activității științifice, atât pentru cercetători cât și pentru cadrele didactice universitare. Comunicatul este disponibil și în limba română, pe site-ul CARFIA (Centrul de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București). (R.C.)
Unelte software pentru detectarea „morilor de lucrări științifice”
Mai multe edituri științifice s-au asociat pentru a dezvolta împreună software capabil să detecteze lucrările produse de „morile de lucrări științifice” (paper mills). Software-ul, despre care scrie Nature, este momentan în teste și are drept scop identificarea mai multor caracteristici ale articolelor produse în acest fel, analizând atât textul cât și imaginile furnizate împreună cu el. O altă caracteristică a software-ului va fi posibilitatea de a identifica dacă un articol a fost trimis concomitent spre mai multe edituri (un modus operandi al „morilor de lucrări științifice”, dar care ar putea fi și simpla eroare a unui cercetător lipsit de experiență). Deși nu știm exact care sunt acele caracteristici spre care se va uita software-ul pentru a identifica lucrările produse „artificial”, putem bănui că una dintre ele este calitatea limbii engleze - unde, din nou, poate fi vorba de simple probleme de exprimare ale unor autori onești pentru care engleza nu este limbă maternă. În plus, tendința actuală de a muta responsabilități care înainte aparțineau unor persoane spre software este una cu limitări, mai ales dacă ne gândim la modul în care unele lucrări plagiate pot trece de verificarea unui software din diverse motive (cea mai simplă metodă rămânând, bineînțeles, copierea direct din cărți care nu au conținutul disponibil digital). Procesul de peer-review rămâne baza asigurării calității articolelor științifice, iar un recenzor serios poate identifica articole de o calitate îndoielnică la fel cum orice coordonator decent de doctorat poate identifica o lucrare plagiată. În ceea ce privește imaginile manipulate cu ajutorul unor programe specializate, în schimb, analiza este mult mai dificilă și impune ajutorul unui software. (M.C.)
Miscellanea
Informația este frumoasă
Data Visualization Society, o comunitate care își propune să militeze pentru o mai bună înțelegere și folosire a posibilităților de vizualizare a datelor pentru beneficiul public, a prezentat premiile Information is Beautiful pentru anul 2022. Premiile celebrează „excelența și frumusețea în vizualizarea datelor, infografice, artă interactivă și informațională”, sunt acordate în douăsprezece categorii (între care și Arts, Entertainment and Culture - unde printre nominalizați găsim și vizualizări ale operei lui Italo Calvino sau a romanului Fight Club) și pot fi remediul perfect pentru cei care s-au săturat de prezentările anoste. (M.C.)
Zece muzee care se deschid în 2023
Dacă nu v-ați planificat deja concediul pentru 2023, aveți în acest articol de la The Spaces (site specializat în arhitectură) o listă cu muzee sau extensii de muzeu ce se vor deschide în acest an. Cel mai impresionant este, probabil, Grand Egyptian Museum, la care se lucrează de 20 de ani și care este situat la doar doi kilometri de piramide. Ceva mai aproape de noi e noua extensie a Muzeului de Artă Modernă din Varșovia, spațiu care va funcționa și drept centru cultural (deși îmi vine greu să-mi amintesc o clădire culturală inaugurată recent ce nu se prezintă folosind acest termen la modă) și va avea un cinema, spații pentru workshop-uri și un auditorium. (M.C.)
Din nou despre ChatGPT
Am acordat atenție, în numărul anterior al BiblioFeed, multdiscutatului reprezentant al ultimei generații de aplicații ale inteligenței artificiale, ChatGPT. Cum menționam și acolo, efectele apariției unei asemenea tehnologii sunt numeroase. Instituții educaționale din țări precum Franța sau SUA au anunțat deja interzicerea utilizării ChatGPT pentru elaborarea lucrărilor care le sunt solicitate elevilor/studenților, în vreme ce implicațiile juridice ale utilizării acestui instrument sunt încă neclare. (R.C.)
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă poate aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
