Literele bucureștene vor marca, la începutul lunii noiembrie a acestui an, împlinirea a 160 de ani de existență printr-un colocviu aniversar. Istoria studiilor în domeniul bibliologiei, biblioteconomiei sau științelor informării și documentării la Facultatea de Litere a Universității din București, perspectivele învățământului de specialitate și alte subiecte de interes pentru specialiștii din domeniu vor fi abordate în cadrul axei Științe ale informării și documentării, care propune trei teme principale de discuție:
Bibliologie, biblioteconomie, științe ale informării și documentării: avatarurile unei specializări
Personalități ale bibliologiei și biblioteconomiei românești la Literele bucureștene
Profilul specialistului în informare și documentare din secolul XXI. Reconfigurarea învățământului de specialitate în acord cu noile realități infodocumentare.
Calendarul colocviului este următorul:
Propunerile de comunicări (1000 de semne cu spații), însoțite de o scurtă notă bio-bibliografică, redactate în limba română, se vor trimite responsabililor de axe până la data de 31 martie 2023; pentru axa Științe ale informării și documentării, datele de contact sunt: Robert CORAVU (robert.coravu [at] litere.unibuc.ro);
Cristina POPESCU (cristina.popescu [at] litere.unibuc.ro)
Rezumatele acceptate vor primi confirmări de la responsabilii de axe până la data de 15 aprilie 2023
Lucrările integrale, redactate în conformitate cu normele care vor fi comunicate ulterior, sunt așteptate, până la data de 1 martie 2024.
Informații complete privind colocviul care se va desfășura în perioada 2-4 noiembrie puteți găsi în textul integral al apelului (unde referirile la axa Științe ale informării și documentării se găsesc la p. 6-7).
Ce mai puteți afla în continuare:
sursa și explicația fotografiei de pe copertă
ce oportunități de finanțare pentru bibliotecile publice sunt cuprinse în PNRR
cât de multe publicații au fost eliminate (epurate…?) din colecțiile bibliotecilor ucrainene
cum văd câteva prestigioase programe de studii masterale din SUA prezentul și viitorul profesiilor infodocumentare și de ce biblioteconomia și știința informării sunt mai importante ca niciodată
cum își proiectează Liga Bibliotecilor Europene de Cercetare următorii cinci ani de activitate
care sunt recomandările de lectură din acest număr
detalii privind conferințele și alte manifestări internaționale de specialitate la care vă puteți înscrie/puteți participa în perioada următoare
de ce lectura era o preocupare importantă a românilor înainte de 1989
…și altele
Lectură plăcută!
Biblioteci românești
Schema de finanțare PNRR pentru biblioteci
Până la data de 13.03.2023, bibliotecile pot beneficia de finanțări prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență - INVESTIȚIA I17. Scheme de finanțare pentru biblioteci pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale – COMPONENTA 7 Transformarea digitală – Operațiunea D. Competențe digitale, Capital Uman și utilizarea Internetului.
Pot depune aplicații: unitățile administrativ-teritoriale județene; consorțiile/parteneriatele formate din unitățile administrativ-teritoriale județene și bibliotecile publice din județ și/sau autoritățile publice locale pentru bibliotecile de pe raza unității administrativ-teritoriale; consorțiul/parteneriatul format între Municipiul București/Biblioteca Metropolitană București, Consiliul Județean Ilfov și bibliotecile municipale/orășenești/rurale (din județ) și/sau autoritățile publice locale pentru bibliotecile de pe raza unității administrativ-teritoriale.
Apelul, lansat în luna decembrie a anului trecut, are ca miză un buget total estimat de 37.000.000 euro, alocat pentru îndeplinirea următoarelor obiective specifice:
1. Renovare (inclusiv extindere) și echipare cu calculatoare și echipamente tehnice pentru 5 sedii centrale de biblioteci județene, ce vor fi transformate în huburi de dezvoltare a competențelor digitale
2. Renovare (inclusiv extindere) și echipare cu calculatoare și echipamente tehnice pentru 100 biblioteci rurale, municipale (inclusiv județene*) sau orășenești, ce vor fi transformate în huburi de dezvoltare a competențelor digitale
3. Schimbare/modernizare echipamente informatice în 1030 de biblioteci.
4. Dezvoltarea competențelor de bază, cum ar fi alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală, ale unui număr de 100.000 de cetățeni din comunități defavorizate.
(R.C.)
Colecțiile digitale ale Bibliotecii Județene din Brăila
Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila este una dintre bibliotecile publice de la noi care desfășoară o susținută activitate de punere la dispoziție a unor resurse în format digital. Biblioteca digitală a BJ Brăila conține o diversitate de resurse, de la unele reprezentative pentru memoria locală până la publicații din bibliografia școlară, de la manuscrise și cărți vechi și bibliofile la documente sonore și audiovizuale. (R.C.)
Noul sediu al Bibliotecii Universității „Dunărea de Jos”
Lenuța Ursachi ne ghidează în noul sediu central al Bibliotecii Universității „Dunărea de Jos”, prezentându-ne într-un clip de promovare oferta de colecții și servicii a acestei structuri infodocumentare care poate constitui un model pentru multe dintre instituțiile de învățământ superior de la noi. (R.C.)
Despre o anume fericire…
… ne vorbește imaginea pe care am ales-o pentru coperta acestui număr: fericirea de a vedea că efortul și pasiunea investite de oamenii unei biblioteci se regăsesc într-o atestare originală - printr-un mesaj scris pe un petic de zăpadă - și emoționantă a impactului pe care această instituție îl are asupra utilizatorilor. Iată despre ce este vorba, în cuvintele Sorinei Stanca, directoarea Bibliotecii Județene din Cluj, care însoțesc fotografia postată pe contul său de Facebook:
În loc de mulțumesc... BJC=examen luat! Foto credit: Ioana H.
Dacă nu ați observat, mesajul e semnat: Studenții de la LMA.
(R.C.)
Biblioteci din străinătate
Când este justificată eliminarea cărților din biblioteci…?
Ucraina a anunțat, prin intermediul site-ului parlamentului, că a eliminat 19 milioane de cărți din colecțiile bibliotecilor. Volumele eliminate sunt în principal în limba rusă (11 milioane) dar și în ucraineană (cărți provenite din era sovietică). Informațiile despre criteriile de eliminare sunt destul de puține și greu de găsit în limba engleză (este menționată eliminarea cărților scrise de autori care susțin invazia, spre exemplu) iar numărul cărților eliminate ridică serioase semne de întrebare. Dacă eliminarea a fost făcută pe criterii pe care le putem considera acceptabile (de ex. cărți de propagandă sovietică și fără valoare istorică) atunci nu putem să nu ne întrebăm de ce mai existau acele cărți în bibliotecile din Ucraina la trei decenii după sfârșitul perioadei sovietice? Din păcate, nici site-ul asociației bibliotecarilor din țara vecină nu pare să ofere mai multe detalii (pentru un om care are la îndemână doar instrumentul traducerilor automate), așa că nu știm, de pildă, ce se va întâmpla cu discurile cu muzica lui Roger Waters sau cu cele ale Pink Floyd din era Waters prezente în bibliotecile din Ucraina. Răspunsurile la asemenea dileme nu sunt simple. Ne rămân, din fericire, astfel de minunății care să ne neliniștească în continuare. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
„Biblioteconomia și știința informării, mai importante ca niciodată”
În numărul 10/2023 al Library Journal, Dennis Pierce semnează articolul Library AND Information Science: More critical than ever. Pe lângă faptul că prezintă programele de masterat ale unor universități nord-americane, din care și cei care proiectează formele de instruire în domeniu de la noi ar avea de învățat - afirmăm asta neuitând că iarna nu-i ca vara și România nu e SUA - articolul prezintă interes prin considerațiile autorului referitoare la importanța bibliotecarilor în societatea de azi. Bibliotecarii și ceilalți specialiști în informare sunt „lideri esențiali în lupta pentru democrație” deoarece, în contextul în care dezinformarea omniprezentă adâncește divizarea socială, „a ajuta cetățenii să găsească și să acceseze informații credibile este mai important ca niciodată”. În același timp, modificarea preferințelor și comportamentelor utilizatorilor de informații, oglindită în scăderea interesului pentru publicațiile tipărite și în modalitățile diferite de folosire a spațiilor bibliotecii, necesită din partea bibliotecarilor noi competențe și acțiuni care să vizeze păstrarea conexiunii cu publicul vizat. Mai mult decât atât, în special acolo unde bibliotecile sunt amenințate cu desființarea - bibliotecile din unele școli sau bibliotecile publice din micile comunități - competențele de advocacy, de afirmare și promovare a utilității sociale a acestor instituții au devenit critice. Concluzia este că programele de formare trebuie să se adapteze unui mediu informațional în continuă schimbare, pregătind specialiști care să fie capabili atât să se adapteze cu ușurință provocărilor cât și să inoveze. (R.C.)
IFLA Trend Report, actualizat în 2022
De la prima sa versiune publicată cu aproape 10 ani în urmă, IFLA Trend Report a devenit o platformă de diseminare a ideilor și perspectivelor cheie în domeniul de activitate al bibliotecilor. Scopul său este acela de a privi spre viitor, de a identifica probleme emergente și modalități adecvate de a le răspunde.
Această actualizare este o continuare a temei abordate în raportul din 2021, prin urmare încearcă să ofere un răspuns la problemele emergente identificate în ultimul raport, oferind sugestii de acțiune pentru domeniul global al bibliotecilor, dar și pentru IFLA ca organism, în vederea contracarării lor.
Prin intermediul a 11 recomandări pentru întregul domeniu și a 10 recomandări pentru IFLA, structurate în funcție de cei patru piloni ai misiunii IFLA (inspirație, implicare, autorizare și conectare), în IFLA Trend Report 2022 se pune accentul pe construirea sustenabilității și pe asigurarea pregătirii necesare înfruntării provocărilor viitoare.
IFLA Trend Report Update 2022 este rezultatul unei munci de echipă, fiind redactat pe baza ideilor pe care douăsprezece persoane din cinci regiuni ale lumii le-au împărtășit în timpul sesiunilor liderilor emergenți din cadrul ultimului Congres IFLA (Dublin, iulie 2022). (BNaR)
Trends and Issues in Library Technology nr. 1/2023
Secțiunea IFLA dedicată IT a publicat online primul număr pe 2023 din Trends and Issues in Library Technology. Noul număr reflectă dinamismul tehnologiei informației în bibliotecile prezentului și conține o serie excelentă de articole acoperind o varietate de domenii precum prelucrarea limbajului natural, arhive de patrimoniu cultural, știință deschisă. De asemenea, în acest număr, regăsiți informații despre inițiativele IFLA cu privire la IT, inclusiv despre conferința AI Satellite din Galway, Irlanda, 2022, și despre viitoarea ediție ce va avea loc în Singapore, în martie 2023. Cei interesați pot consulta și nr. 1 (ianuarie) și 2 (iunie) ale publicației apărute anul trecut. (BNaR)
Strategia LIBER pentru perioada 2023-2027
LIBER, Liga Bibliotecilor Europene de Cercetare (Ligue des Bibliotèques Européennes de Recherche/Association of European Research Libraries) și-a publicat strategia pentru perioada 2023-2027.
Strategia se concentrează asupra acelor evoluții în care rolul de lider al LIBER va aduce cea mai mare valoare adăugată. Documentul a fost elaborat în consultare cu organizațiile internaționale partenere și a fost discutat cu o multitudine de biblioteci LIBER.
Strategia evidențiază trei factori determinanți cu impact asupra bibliotecilor de cercetare și a LIBER:
un impuls în favoarea deschiderii ce vine din partea mediului academic, a societății în general, a guvernelor europene și a Uniunii Europene;
inteligența artificială și alte evoluții tehnologice care vor accelera tranziția digitală și vor afecta profund cercetarea și comunicarea academică;
o conștientizare și o cerere în creștere din partea societății și a mediului academic de a susține drepturile și valorile în mediul academic digital.
Planul strategiei se bazează pe o viziune pentru bibliotecile de cercetare până în 2027, care constă în:
cinci componente interconectate;
douăsprezece priorități strategice pentru LIBER și bibliotecile LIBER în vederea realizării acestei viziuni;
inițiative organizaționale care susțin strategia LIBER 2023-2027;
procesul de dezvoltare a planului strategic LIBER. (BNaR)
Bibliotecile și starea de urgență climatică
IFLA a publicat o scurtă trecere în revistă a câtorva dintre activitățile referitoare la schimbările climatice pe care le-a întreprins în 2022 și pe care le va continua în 2023. Printre activitățile menționate se numără și decernarea premiilor Green Library (în link găsiți și detalii privind participarea la concurs) care sunt acordate anual pentru o bibliotecă sau proiect de bibliotecă ce se remarcă prin atașamentul față de valorile dezvoltării durabile a mediului înconjurător. Totodată, IFLA urmează să publice un raport (white paper) privind modul în care colecțiile de bibliotecă pot ajuta în acțiunile privind problemele de mediu. (M.C.)
Articole de interes pentru bibliotecarii școlari
Headteacher Update, publicație dedicată școlilor primare din Marea Britanie, găzduiește o serie de articole care prezintă și detaliază principalele cinci activități de instruire care ar trebui desfășurate de bibliotecari prevăzute în Ghidul IFLA pentru biblioteci școlare (disponibil și în limba română datorită traducerii pe care Laura Pascariu a realizat-o sub egida Asociației Bibliotecarilor):
Promovarea alfabetizării și a lecturii (School libraries and reading development)
Educația media/informațională (Media, information literacy and fake news: Using the skills of your school librarian)
Învățarea bazată pe rezolvarea de probleme, gândirea critică (Using the school library for inquiry-based learning)
Integrarea tehnologiei (articol care urmează să fie publicat)
Dezvoltare profesională (articol care urmează să fie publicat).
(R.C.)
Apel de lucrări – Libri Best Student Research Paper Award 2023
Din 1950, prin intermediul a 70 de volume publicate, Libri: International Journal of Libraries and Information este considerat unul din liderii revistelor științifice internaționale dedicate științelor informării și documentării. Ca parte a strategiei sale de a rămâne una dintre cele mai importante reviste în domeniul său, Libri a anunțat deschiderea unui nou apel de lucrări adresat noii generații de bibliotecari - Best Student Research Paper of 2023.
Sunt invitați să trimită articole specialiști ce urmează în prezent un curs de masterat sau doctorat, sau cei care au terminat studiile cu cel mult 24 de luni în urmă. Nu există o temă anume, dar articolul trebuie să se înscrie în linia generală trasată de Libri de-a lungul timpului, abordând subiecte din domeniul științelor informării și documentării precum (dar fără a se limita la acestea):
Bibliotecile și alte medii de informare;
Managementul informației și al cunoașterii;
Comportament informațional;
Nevoi de informare, căutare și utilizare;
Regăsirea informației;
Tehnologii emergente (AI, AR, VR etc.);
Informații pentru dezvoltare (țări în curs de dezvoltare);
Alfabetizare (media, informațională etc.);
Analiza datelor, big data și impactul lor asupra organizațiilor;
Biblioteci și depozite digitale;
Știința datelor, managementul datelor, conservarea datelor și medii virtuale de cercetare;
Etica folosirii informației și legislație de specialitate;
Comunicarea științifică;
Știință deschisă și acces deschis;
Servicii de informare;
Schimb electronic de date;
Patrimoniu cultural;
Asigurarea accesului liber la informație și libertatea de exprimare;
Arhive și prezervare;
Teoria și istoria cărții și a editării;
Cercetare internațională comparativă în domeniul științelor informării și documentării;
Metodologii de cercetare în domeniul științelor informării și documentării.
Lucrările pot fi redactate ca studii de caz, prezentări de modele de bune practici sau ca lucrări de cercetare. Manuscrisele - care se încarcă pe platforma revistei, alegând opțiunea Best Student Research Paper Award din meniul Manuscript Type - trebuie să aibă între 5000 și 7000 de cuvinte (excluzând rezumatul și bibliografia) și să fie redactate în limba engleză. Termenul limită de trimitere al lucrărilor este 30 iunie 2023. Instrucțiunile complete sunt disponibile pe website-ul Libri.
Articolul câștigător va fi publicat în numărul 4 pe 2023 al revistei. De asemenea, câștigătorul va primi un premiu de 500 Euro și un abonament la Libri pentru anul 2024. (BNaR)
Manifestări de specialitate
Conferința „National Libraries - Beyond Borders. Mission and Future Directions”
Universitatea din Illinois Urbana-Champaign, prin Slavic Reference Service și Diasporas Program, organizează în perioada 17-18 mai 2023, online, pe platforma Zoom, conferința National Libraries - Beyond Borders. Mission and Future Directions.
Într-o lume digitală interconectată, bibliotecile naționale devin transnaționale. Odată cu creșterea migrației, determinată de provocările socio-economice și de mediu, modelul conceptual predominant al unei biblioteci naționale limitate la granițele teritoriale se modifică semnificativ pentru a răspunde nevoilor determinate de creșterea diasporei și a altor comunități transnaționale.
Reprezentanții bibliotecilor naționale, dar și alți cercetători interesați, sunt invitați să participe la conferință pentru a discuta tema și subtemele propuse, prezentând lucrări de cercetare originale, precum și perspectivele lor cu privire la direcțiile viitoare de dezvoltare a bibliotecilor naționale. Sunt binevenite lucrări ale studenților și ale cercetătorilor domeniului aflați la început de carieră. Lucrările selectate vor fi publicate într-o lucrare colectivă.
Subtemele conferinței sunt:
Conservare;
Cooperare internațională;
Depozite digitale;
Patrimoniu cultural;
Digitizare;
Arhivare web;
Bibliografii naționale.
Organizatorii speră ca această conferință să servească drept platformă pentru discuții fructuoase referitoare la modul în care bibliotecile naționale își colecteză, prezervă, promovează și curatoriază colecțiile într-un mediu în continuă schimbare.
Pentru înscriere, doritorii sunt rugați să trimită un rezumat al lucrării propuse, de aproximativ 250 de cuvinte, până la data de 5 aprilie 2023. (BNaR)
Webinar – Managing Innovation: No Innovator Is an Island
Secțiunea de Management și Marketing a IFLA a făcut publică invitația de participare la webinarul Managing Innovation: No Innovator Is an Island, specificând faptul că participanții vor fi invitați să-și prezinte propriile păreri cu privire la subiectul discutat.
Inovarea este un element cheie pentru viitorul bibliotecilor în procesul de încurajare al utilizării resurselor și serviciilor oferite de acestea. Acest webinar își propune, prin intermediul invitaților săi, să ofere răspuns la patru întrebări:
Care sunt exemplele de inovare în biblioteca din care provin?
Care este abordarea folosită în încurajarea inovării în organizația din care provin?
Care sunt provocările în inițierea unei inovații?
De ce este importantă inovarea în bibliotecă?
Invitați:
Keynote speaker: Rick Anderson, University Librarian, Brigham Young University
Interviu înregistrat cu: Nazeem Hardy, Senior Professional Officer: Acquisitions at City of Cape Town Library & Information Services, President of LIASA in South Africa
Interviu înregistrat cu: Catharina Isberg, Library Director, Lund Public Libraries, Sweden.
Webinar-ul se va desfășura în data de 14 februarie 2023 (15:00 CET), pe platforma Zoom. Pentru a putea participa, înregistrarea prealabilă este necesară. (BNaR)
Conferința Research Libraries UK 2023 - burse disponibile
Conferința RLUK23 Partners and Pioneers: Reimagining the modern research library, organizată de Research Libraries UK, se va desfășura online în perioada 22-24 martie 2023. Data limită de înregistrare este 17 martie 2023.
Biblioteca de cercetare este un spațiu al experimentării, acționând ca partener și pionier în procesul de cercetare și ca un catalizator al schimbării în mediul academic și în societate. Ea este esențială pentru experiența de învățare și de cercetare, funcționând într-un ecosistem complex și în continuă schimbare.
Ieșim dintr-o perioadă de transformare rapidă care a pus la încercare atât modul în care funcționează bibliotecile de cercetare, cât și rolul lor în cadrul campusului universitar și în raport cu comunitatea în ansamblul ei.
Conferința RLUK23 își propune să exploreze modul în care bibliotecile de cercetare au navigat prin această perioadă de schimbări fără precedent și felul în care luarea deciziilor și planificarea pozitivă ne pot ajuta să construim biblioteci mai incluzive, mai diverse și mai echitabile.
Conferința RLUK este deschisă tuturor și reprezintă o ocazie excelentă pentru profesioniștii din domeniu de a se conecta și de a discuta despre modul în care pot contribui la modelarea bibliotecii de cercetare a secolului XXI.
Organizatorii oferă 20 de burse ce acoperă integral taxa de participare la conferință pentru bibliotecari la început de carieră sau care, în alte condiții, nu ar putea participa. Pot aplica pentru bursă bibliotecari din orice țară, fără a aparține unei organizații afiliate RLUK. Formularul prin care se transmite solicitarea de acordare a unei burse trebuie completat până la 28 februarie 2023.
Bursierii vor fi obligați să participe la toate evenimentele organizate în cadrul conferinței și, în cel mult o lună de la terminarea acesteia, să furnizeze un rezumat al experienței dobândite, care va fi publicat pe site-ul RLUK sau în alte publicații de specialitate. (BNaR)
Webinar – Book exhibitions and wellbeing: How can they relate?
Grupul de lucru CENL Book and Audiences anunță organizarea, în data de 14 februarie 2023, ora 11:00 CET, a unei noi ediții a webinar-ului său anual.
Tema webinar-ului din acest an este Book exhibition and wellbeing. Starea de bine este o temă de actualitate în sectorul cultural: s-a dovedit științific că participarea la evenimente culturale și petrecerea timpului în muzee sunt benefice pentru sănătatea mintală. Pentru un bibliotecar este important răspunsul la întrebări de tipul: Cum pot contribui la acest fenomen expozițiile de carte? Cum se poate face legătura dintre starea de bine și expozițiile de carte?
În cadrul acestui webinar sunteți invitați să găsiți răspunsuri la aceste întrebări prin intermediul discuției dintre Dr. Diana Walters – moderatorul acestui eveniment, consultant și manager de proiect în domeniul muzeologiei și patrimoniului cultural, și Jolien Posthumus, reprezentant al Muzeului Minții din Haarlem, Olanda, câștigător al premiului Muzeul Anului 2022, și a unei selecții de studii de caz care îndeamnă la reflecție.
Realizarea acestui webinar a fost posibilă datorită unei finanțări CENL. Participarea este gratuită dar necesită înregistrare prealabilă. (BNaR)
Miscellanea
Democrația depinde (și) de cultura informației
Blogul Microsoft găzduiește, cu ocazia National News Literacy Week, un articol despre importanța culturii informației în era digitală, cu accent pe schimbările produse în presă după dezvoltarea modelului digital de publicare. Autorul menționează consecințele pozitive ale evoluției presei din ultimii 20 de ani, cum ar fi democratizarea și diversificarea surselor de informare și accesul rapid la informație dar atrage și atenția asupra pericolelor care vin la pachet cu aceste reușite: sursele de informare noi de calitate și cele care dezinformează pot fi create cu aceeași ușurință și amândouă profită de rapiditatea cu care informațiile sunt difuzate în noul mediu informațional. Articolul cuprinde și numeroase menționări ale unor studii care arată că informațiile false se răspândesc mai repede decât cele adevărate și că, în general, oamenii au probleme în a identifica sursele de încredere. În final trebuie să nu uităm că „democrațiile [...] prosperă când oamenii sunt informați [...]”, după cum subliniază autorul articolului iar lipsa abilității de a distinge informațiile false de adevăr poate duce la o degradare serioasă a democrației și implicit a bibliotecilor. (M.C.)
Importanța lecturii în România de dinainte de 1989
… este subiectul unuia dintre episoadele realizate de TVR în ciclul documentar Adevăruri despre trecut. Departe de a fi un demers care să urmărească alimentarea nostalgiilor celor care regretă perioada comunistă, emisiunea este instructivă pentru publicul (mai) tânăr, care nu a trăit acele vremuri sau care le-a trăit foarte puțin, la vârsta primei copilării. Tema episodului pe care vi-l recomandăm mai jos este foamea de lectură: într-o societate în care opțiunile de divertisment și de petrecere a timpului liber erau reduse atât din motive obiective - nivelul tehnologiilor informației și comunicării de la momentul respectiv - cât și din cauza cenzurii ideologice și a celorlalte constrângeri întâlnite în orice sistem totalitar, accesul la o carte bună reprezenta una dintre rarele posibilități de evadare din realitate, una dintre bucuriile spiritului la care râvneau nu doar intelectualii ci și publicul larg. Am folosit intenționat cuvântul foame, deoarece sub regimul comunist penuria a fost resimțită nu doar în cazul alimentelor și al altor bunuri de consum, ci și al publicațiilor. Vânzarea unor cărți râvnite la pachet cu titluri nevandabile, achiziția „pe sub mână”, cartea ca obiect al trocului sau circuitul împrumutului de la un cititor la altul sunt doar câteva detaliile care, separat și împreună, spun ceva semnificativ despre o valoare a cărții și a lecturii pentru care putem fi nostalgici. (R.C.)
Rutinele oamenilor creativi
Site-ul Podio ne oferă o diagramă interactivă a rutinelor unor oameni deveniți faimoși prin creativitatea lor. Deși este doar o imagine parțială a existenței celor reprezentați, diagrama arată diversitatea stilurilor de viață, surprinzând unele aspecte neașteptate (maratonistul Murakami pare a se antrena destul de puțin) iar altele la care poate ne așteptam, cum ar fi numărul de ore alocat exercițiilor fizice de către Balzac. (M.C.)
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă poate aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale
Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
