În comunitatea specialiștilor în informare și documentare de la noi, fie ei teoreticieni sau practicieni, cuvântul de ordine pare a fi liniștea, consensul propovăduit la începutul anilor `90 de șeful statului (a.k.a. „președintele pentru liniștea noastră”). Site-urile și paginile de Facebook ale asociațiilor de bibliotecari, deși livrează adesea conținut de calitate, nu reușesc să trezească din amorțeală comunitatea profesională, în imensa majoritate a cazurilor reacțiile limitându-se la like-uri, inimioare sau cuvinte de felicitare. Lipsesc aproape cu desăvârșire comentariile la obiect, opiniile, abordările critice. Nu ne referim la abordări de genul celor la care unii dintre noi au fost martori pe un forum profesional unde o mână de persoane au reușit, prin negativism și agresivitate, să descurajeze orice discuție constructivă ci la acelea care, chiar atunci când perspectivele preopinenților sunt divergente, dau naștere unui dialog autentic, în care părțile se ascultă și își argumentează opiniile, căutând deopotrivă să iasă îmbogățite din această experiență. (Unul dintre puținele forumuri profesionale autentice de care ne putem aminti a fost ProLibro, a cărui arhivă de după 2010, când blogul cu acest nume s-a mutat pe domeniul prolibro.eu, unde azi se găsește un site de… credite online, pare a fi pierdută.) Ne lipsește cultura (și știința) dialogului, ceea ce se observă cu ochiul liber în diversele evenimente profesionale care adesea eșuează într-o suită de monologuri și nu produc vreo concluzie substanțială care să contribuie la dezvoltarea bibliotecilor.
Prin BiblioFeed ne dorim, între altele, să (re)suscităm acest dialog mai mult decât necesar într-o profesie care trebuie să găsească răspunsuri la provocările majore ale prezentului. Aceste răspunsuri nu sunt la fel de fertile dacă sunt descoperite în mod independent și nu sunt împărtășite, și mai ales nu pot fi formulate fără a fi la curent cu tendințele manifestate pe plan mondial, deci în absența unui efort continuu de actualizare a informațiilor de specialitate. De aceea, în paralel cu obișnuitul imbold la lectură vă adresăm invitația să reacționați, să comentați, să ne împărtășiți pe site sau pe pagina noastră de Facebook gândurile și preocupările voastre profesionale.
Ce puteți afla din acest număr:
un sediu nou de bibliotecă a fost deschis pentru public la Galați, iar clădirea care găzduiește la Craiova o filială a Bibliotecii Naționale a intrat în renovare
cum arată „fotografia” la zi a proiectelor de digitizare a colecțiilor din bibliotecile românești
preocuparea unor comunități americane de a elimina din biblioteci cărțile pe care le consideră indezirabile
ce publicație de specialitate a fost lansată în septembrie 2022
noutăți de la Web of Science…
… și altele. Lectură plăcută!
Biblioteci românești
Inaugurarea noului sediu al Bibliotecii Universității „Dunărea de Jos”
Galațiul se bucură de două biblioteci a căror amprentă este vizibilă nu doar pe plan local. Alături de biblioteca publică, instituția cu o tradiție de peste 150 de ani care poartă numele marelui cărturar V.A. Urechia, biblioteca universității de stat din Galați constituie, prin implicarea personalului și calitatea serviciilor pe care le furnizează, o referință pentru traiectoria de modernizare pe care ar trebui să se înscrie toate bibliotecile noastre. De curând, Biblioteca Universității „Dunărea de Jos” din Galați s-a redeschis pentru public într-un nou sediu central. Efortul de amenajare a bibliotecii în spațiul actual, în care s-au investit 1,5 milioane de euro, a inclus și o deselecție masivă, care va continua și după inaugurare. Noua bibliotecă pune la dispoziția utilizatorilor două săli de lectură cu un total de 90 de locuri și dotări moderne. (R.C.)
O parte din echipa Bibliotecii Universității „Dunărea de Jos” din Galați (sursă foto: Lenuța Ursachi)
Conferințele ANBPR din 2023
Conferințele din acest an ale asociației bibliotecarilor din bibliotecile publice se vor desfășura la Craiova (11-14 mai, BiblioNEXT - Biblioteca publică - sursă de promovare și păstrare a memoriei locale) și la București (18-19 octombrie, BIBLIOPublica - Biblioteci pentru comunități incluzive), aflăm de pe site-ul ANBPR. (R.C.)
A început renovarea Bibliotecii Omnia
Aflăm de pe contul de Facebook al lui Mihai Firică (de ce nu de la Biblioteca Națională…? - pentru că nu am găsit nicio referire pe site-ul acesteia) că recent s-a dat startul operațiunilor așteptate de multă vreme prin care clădirea Bibliotecii Franceze Omnia din Craiova, filială a BNR, va fi consolidată și renovată. Investiția depășește suma de 3,5 milioane de euro. (R.C.)
Sustenabilitate, amară melodie…
… deși nu rimează precum modelul („melancolie, dulce melodie”), e un refren cu care ne-am obișnuit (și) în lumea bibliotecilor de la noi. Blestemul meșterului Manole urmărește și proiectele de modernizare a bibliotecilor și a serviciilor pe care le furnizează. Două exemple dureroase: ROLINEST, portalul constituit în urma proiectului NUSIDOC S&T care permitea căutarea simultană în cataloagele online ale unor importante biblioteci românești, după câțiva ani buni în care suportul tehnic asigurat benevol de Universitatea Politehnica din București i-a prelungit agonia, pare a-și fi dat obștescul sfârșit, și Biblioteca Digitală a Bucureștilor, cel mai important depozit de publicații românești digitizate, care de câteva luni a devenit (din nou, pentru a câta oară?) indisponibilă. Pentru cea din urmă, gestionată de Biblioteca Metropolitană din București, încă mai tragem speranțe, ținând cont că în cazul ei există un finanțator - Consiliul General al Municipiului București - care are obligația să susțină activitatea bibliotecii și care poate va fi făcut să înțeleagă semnificația și importanța unei asemenea resurse pentru cultura națională. (R.C.)
Despre proiectele de digitizare a colecțiilor din bibliotecile românești
Trei cunoscute specialiste în biblioteconomie - Maria Micle (Universitatea de Vest din Timișoara), Elena Tîrziman (Universitatea din București) și Angela Repanovici (Universitatea „Transilvania” din Brașov) - semnează un articol apărut pe platforma PLOS One la începutul acestui an în care prezintă istoricul proiectelor de digitizare a colecțiilor din bibliotecile românești realizate din 2007 până în prezent. Articolul, intitulat Visibility of documentary heritage through digitisation projects in Romanian libraries, este primul care și-a propus să sintetizeze informațiile numeroase și eterogene referitoare la aceste proiecte, dintre care cele mai multe s-au desfășurat în mod autonom și necoordonat, oferind o necesară privire de ansamblu asupra situației în care ne aflăm la ora actuală din punct de vedere al prezervării patrimoniului documentar prin digitizare. În același timp, lucrarea celor trei autoare prezintă implicarea bibliotecilor românești în proiecte de valorificare a patrimoniului documentar în format digital desfășurate la nivel european. Bibliografia oricărei abordări ulterioare a subiectului digitizării colecțiilor bibliotecilor de la noi nu va putea să ignore această referință. (R.C.)
Biblioteci din străinătate
Din nou despre interzicerea unor cărți în SUA
„Interzicerea cărților și arderea cărților sunt același lucru. Ambele sunt făcute din același motiv. Frica de cunoaștere. Frica nu este libertate. Frica este control.”
- sunt câteva dintre cuvintele pe care Grace Linn, o văduvă a cărei soț a murit luptând împotriva nazismului le-a rostit în fața comitetului școlar din Martin County din Florida ca reacție la politica acestora de interzicere a unor cărți. Subiectul interzicerii cărților a ajuns și în presa românească iar cei care vor să citească mai multe pot apela și la numerele precedente (aici, aici sau aici) din BiblioFeed care au prezentat situația. (M.C.)
(THE NAZIS BURNED THESE BOOKS, afiș propagandistic, cca. 1941-1945, sursa: National Archives at College Park, Public domain, via Wikimedia Commons)
Publicații și alte resurse de specialitate
De spiritu et anima - revistă online editată de BCU București
Începând din septembrie 2022, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” editează o revistă de specialitate online care a avut, între timp, două apariții. „De spiritu et anima”, aflăm din editorialul numărului de debut semnat de redactorul-șef Flaviu George Predescu, își propune „să genereze idei și să se pună în slujba cărții”, dar nu să fie „o revistă de specialitate, în sensul clasic”, asumându-și „o libertate de comunicare care are la bază explorarea frumuseții meseriei de bibliotecar […], dar mai ales punerea Cuvântului scris în centrul tuturor lucrurilor” și urmărind să propună împreună cu „iubitorii de Carte” un nou model de bibliotecă, proiect din care „nu are cum să lipsească Dumnezeu, ca entitate modelatoare și moderatoare la care se ajunge prin șlefuirea sufletească și spirituală” (inițialele majuscule nu ne aparțin). Cu speranța că diferența față de revistele de specialitate „clasice” nu va fi făcută apelând la un astfel de stil gongoric, vă invităm să citiți această publicație a cărei prezență în peisajul revistelor românești dedicate bibliotecilor trebuie salutată și urmărită în continuare. (R.C.)
Axis Libri nr. 58 (martie 2023)
Dacă tot am pomenit mai devreme cele două biblioteci din Galați, să semnalăm și apariția celui mai recent număr al revistei culturale Axis Libri editată de Biblioteca Județeană „V.A. Urechia”, din al cărui cuprins menționăm articolele de specialitate Descrierea Bibliografică Internațională Standardizată pentru Manifestare (Catrina Căluian) și Bibliotecile ca hub-uri de suport pentru refugiați și comunitate (un subiect de mare actualitate abordat de Cătălina Șoltuz). În plus, din articolul semnat de Gabriela Istrate și intitulat Turul virtual al Palatului Comisiei Europene a Dunării aflăm cum putem hoinări online prin modelul tridimensional al sediului bibliotecii. (R.C.)
Ghid EBLIDA despre politicile de împrumut electronic
EBLIDA EGIL (Expert Group on Information Law) a publicat Handbook of Comparative E-Lending Policies in European Public Libraries, ghidul final care cuprinde și informațiile din raportul intermediar pe același subiect apărut anul trecut și despre care am scris aici. Ghidul are 130 de pagini și este împărțit în trei secțiuni. Prima cuprinde recomandări pentru toate părțile interesate de împrumutul electronic, de la organizații internaționale precum Comisia Europeană și până la autori, editori și biblioteci, a două informații de „background” necesare pentru înțelegerea subiectului (informații teoretice de bază, date privind nivelul împrumutului electronic, informații din sfera legală) iar a treia parte furnizează 13 profiluri ale unor țări europene. Contribuția românească la acest ghid (E-lending in Romania, pp. 125-126) este semnată de regretata Olimpia Bratu. (M.C.)
Știință și informație
Noutăți de la Europe PubMed Central
Europe PubMed Central (Europe PMC), depozit digital în acces deschis cu peste 8,7 milioane de articole din domeniul științelor vieții (Life Sciences) prezintă într-un articol de pe blogul propriu modul în care folosesc proceduri de text mining pentru a facilita accesul utilizatorilor la conținut relevant. Articolul vorbește despre limitările unui vocabular controlat, modul în care tehnicile de machine/deep learning ajută la depășirea acestor limitări și cum echipa din spatele Europe PMC s-a folosit de tehnologie pentru a crea un corpus de texte integrale adnotate. (M.C.)
Continuă schimbările pe platforma Web of Science
După ce am vorbit în numerele trecute (aici și aici) despre transformarea prin care trece platforma Web of Science, un articol de pe blogul companiei producătoare, Clarivate Analytics, ne oferă o perspectivă asupra schimbărilor deja implementate precum și a ceea ce urmează. Introducerea factorului de impact pentru revistele din Arts and Humanities Citation Index și din Emerging Sources Citation Index va aduce, din 2024, și la aceste reviste clasamentele pe categorii și cuartile (după cum era de așteptat), însă cuartilele nu vor mai fi chiar cuartile. De ce? Clarivate a decis ca pentru factorul de impact să se afișeze o singură zecimală în loc de trei, cum este acum, ceea ce va duce la situații în care un număr mare de reviste vor fi imposibil de departajat. Dacă matematica mea nu mă înșală (it has been known to happen), schimbarea va produce o inflație a primei cuartile Web of Science, satisfăcând astfel editorii care au trecut de la goana după un factor de impact mai mare la cea după prezența într-o cuartilă cât mai bună. Motivul oferit de Clarivate pentru trecerea de la trei zecimale la una singură este dorința de a încuraja utilizatorii să folosească și alți indicatori din Journal Citation Reports în analiza revistelor. Cum anume se realizează acest lucru prin afișare a două zecimale mai puțin nu îmi este clar…. (M.C.)
„Open Science - from policy to practice”
Pe 16 și 17 mai va avea loc la Stockholm conferința Open Science - from policy to practice (conferința va fi transmisă și online, iar cei care doresc să participe fizic se pot înregistra pentru o invitație aici). Evenimentul își propune să „discute modul în care Știința Deschisă poate contribui pentru a întări un viitor sustenabil și democrația în și dincolo de Uniunea Europeană”. (M.C.)
Miscellanea
Istoria femeilor, în Europeana
Europeana ne invită să descoperim „femei remarcante [sic!] și munca lor de-a lungul istoriei”. Expoziția virtuală prezintă femei cu contribuții semnificative în literatură, arte, știință, politică, sport, modă etc. Din România, la o trecere rapidă în revistă, am descoperit-o în listă doar pe Elisa Leonida Zamfirescu, ceea ce ar trebui să constituie un argument și un imbold pentru a dezvolta contribuția noastră la acest proiect european de valorificare a memoriei culturale în format digital. (M.C.)
Bucureștiul literar
Scena 9 ne propune o promenadă „În căutarea Bucureștiului literar pierdut” pornind de la Dicţionarul de locuri literare bucureştene. Articolul vizitează zone „clasice” încărcate de istorie literară precum Mântuleasa, Bellu, Cișmigiu dar și Ferentariul, deschizând o discuție despre orașul din trecut și cel din prezent prin suprapunerea pasajelor literare cu imaginile Bucureștiului actual. O plimbare mereu posibilă, mai ales în sezonul magnoliilor. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 https://bibliofeed.substack.com La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) Imaginea de pe copertă: The Philistine: "Books to Burn", print, William Wallace Denslow, 1898, Metropolitan Museum of Art, CC0, via Wikimedia Commons Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
Re. "Din nou despre interzicerea unor cărți în SUA", putem completa cu o perspectiva est-europeană, deși nu au ars cărți, regimurile comuniste au interzis sau au cenzurat. Am urmărit această evoluție în America, care probabil va căpăta amploare - în statele republicane, etc. Dar care nu are sorți de izbândă pe termen lung - scoaterea unor cărți din curriculum, nu înseamnă anularea accesului ci practic dezvoltarea altor canale de acces, etc. Ultima evoluție a fost demiterea unui cadru didactic care nu a anunțat din timp, ca în anul anterior, că se va discuta despre nu știu ce subiect la ore, exemplificarea urmând a fi statuia lui David, da?, de Michelangelo.
Salutări d-lui Robert Coravu....