Încă un argument în favoarea importanței bibliotecilor: ele pot fi și niște bune porturi de lansare în cariera profesională. Un exemplu relevant ne-a parvenit recent de la Călărași, unde o doamnă cu calificarea de inginer agricol, pe care vocea și talentul au recomandat-o anterior pentru funcția de manager al bibliotecii județene, a fost propulsată în fruntea șantierului naval „2 Mai” din Mangalia. Putem specula că în puținele luni petrecute la cârma (ce predestinare!) bibliotecii doamna inginer s-a pregătit pentru următoarea treaptă din cariera profesională devorând bibliografia (Toate pânzele sus!, Trei într-o barcă, Pluta Meduzei, Moby Dick, Copiii căpitanului Grant etc.) și filmografia (E la nave va, Corabia nebunilor, Linia maritimă Onedin, Christopher Columbus: The Discovery ș.a.) de specialitate. Sau poate, cine știe, n-a fost nimic premeditat, ci revelația unei autentice vocații care a apărut în urma unor asemenea lecturi - caz în care, dacă doamnei i-ar fi căzut ochii pe Fizica atomică pentru amatori, poate n-am mai fi vorbit astăzi despre șantierul naval din Mangalia ci despre noua conducere a centralei nucleare de la Cernavodă. Biblioteca deschide o infinitate de orizonturi!
(Ulterior, luată de ziariști la bani mărunți, doamna în cauză a mărturisit senin că, deși se aștepta la o promovare pe bază de CV, a sperat să fie vorba „de ceva pe educație, pe cultură” și că probabil nu va accepta postul de la șantier, pentru că nu se pricepe la activitatea respectivă; din păcate, intervievatorului nu-i trece prin cap s-o întrebe dacă la biblioteci se pricepe și ce anume o califică pentru a conduce una: studiile? experiența? Mofturi, monșer! La bibliotecă e simplu, e ceva cu citit, cu „activități frumoase cu copiii”, terminați cu pretențiile absurde. La fotbal și la biblioteci se pricepe oricine).
Dacă râdem, nu e râsul nostru. Contraselecția din instituțiile publice n-a fost niciodată mai agresivă și, ce e mai tragic, pare că e loc pentru mai rău. Alegoria corabiei nebunilor din Republica lui Platon, reprezentată ulterior în literatură și artă, în esență despre asta vorbește: când căpitanul este învestit nu pe baza competenței, ci a altor criterii - în cazul de față, cel al apartenenței de „ai noștri” - corabia plutește în derivă. (Că uneori „al nostru” e și competent, ține de hazard). Impostura e încă o măciucă grea prăvălită peste carul cu oale al „sistemului național de biblioteci”.
Cu ce vă mai delectăm în acest număr:
to ChatGPT or not to ChatGPT: aceasta-i întrebarea…?
primul interviu BiblioFeed dintr-o serie (sperăm) lungă
țară, țară, Biblioteca Națională vrea voluntari
Hercule Poirot și Miss Marple n-au auzit de corectitudinea politică
informații proaspete despre evenimente profesionale organizate în lume
definiția ecosistemului informațional
conspiratita e o boală, dar se poate trata
lectura nu e doar un hobby
… și altele pe lângă. Savurați!
Viitorul bibliotecilor în era ChatGPT
Într-un timp extrem de scurt, ChatGPT a ajuns de la un software în curs de dezvoltare și relativ puțin cunoscut la un nume pe care îl întâlnim aproape iritant de mult. Se vorbește deja despre o nouă epocă, despre posibile beneficii „imposibil de imaginat” ba chiar și despre un sistem „periculos de puternic”. Așa cum era de așteptat, discuția a ajuns și în universul bibliotecilor iar un articol speculativ (cum, de altfel, sunt cam toate articolele ce vorbesc despre o tehnologie aflată la începuturi) dar bazat pe o bibliografie extinsă poate fi găsit pe Musings about librarianship. Autorul identifică nouă zone în care software de tipul ChatGPT va avea impact asupra bibliotecilor, de la roboții de chat care pot să le răspundă utilizatorilor până la zona culturii informației. Un alt aspect remarcat este accesibilitatea datelor, calitate a cărei importanță este de așteptat să crească în condițiile în care sistemele de inteligență artificială pot să ofere doar răspunsuri bazate pe datele disponibile (accesul deschis poate avea un avantaj aici). În acest context este de urmărit evoluția CORE-GPT, sistem care, spre deosebire de ChatGPT, citează sursele din care extrage informațiile și își formulează răspunsurile pe baza a 34 de milioane de articole științifice disponibile în acces deschis. Rămâne de văzut dacă sau în ce măsură inteligența artificială va reuși să confirme așteptările; oricum, bibliotecile vor fi nevoite să se adapteze pentru a profita de avantajele ei, la fel cum au făcut de nenumărate ori în istorie atunci când au apărut noi tehnologii. (M.C.)
Biblioteci românești
Interviurile BiblioFeed
Inaugurăm ceea ce ne dorim să fie o serie de dialoguri prin care să vă dezvăluim fațete cunoscute și mai puțin cunoscute ale unor personalități din lumea bibliotecilor printr-un interviu cu Valer Simion Cosma, directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, care a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor pe care i le-a adresat Cristina Pârvu. Îl găsiți în secțiunea Interviurile BiblioFeed. (R.C.)
Biblioteca Națională caută voluntari
Biblioteca Națională a României caută zece voluntari pentru un stagiu care se va desfășura în perioada 15 mai-31 decembrie 2023, la sediul instituției. Voluntarii vor participa la organizarea unor activități culturale, profesionale și educative. Condițiile de participare, modalitatea de înscriere și detalii privind stagiul de voluntariat sunt disponibile pe site-ul BNaR. (R.C.)
In memoriam Király V. István
A încetat din viață István Király, fostul redactor-șef al revistei Philobiblon editată de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, instituție în care și-a desfășurat activitatea timp de 35 de ani. Doctor în filosofie, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai, István Király a fost în același timp o personalitate importantă a biblioteconomiei clujene contemporane, care îi datorează, între altele, crearea unui „cadru sistematic de meditație asupra rolului informației, ale tehnologiilor, producerii, stocării şi valorificării sale în lumea contemporană” asociat revistei Philobiblon - atelierul Hermeneutica Bibliothecaria - ale cărui roade se regăsesc atât în antologiile cu același titlu cât și în formarea noilor cercetători ai domeniului. Odihnească-se în pace. (R.C.)
Biblioteci din străinătate
Internet Archive a pierdut dreptul de a împrumuta cărți digitizate
Un tribunal federal din S.U.A. a decis că Internet Archive nu are dreptul de a scana și împrumuta cărți aflate sub incidența copyright-ului. Internet Archive urmează să facă recurs, subliniind că toate bibliotecile vor avea de suferit dacă decizia este menținută. De cealaltă parte, editurile au salutat decizia și au mulțumit „bibliotecilor care își deservesc comunitățile în fiecare zi prin licențe legale de ebook-uri”. O miză a procesului a constituit-o și situația National Emergency Library, o colecție temporară deschisă în perioada de început a pandemiei prin care Internet Archive a permis împrumutul simultan al mai multor exemplare digitale, anulând practic orice formă de împrumut electronic controlat; cel puțin în cazul acesteia este greu de crezut că instanța își va schimba perspectiva. Rămâne de văzut în ce măsură o eventuală confirmare a deciziei din prima instanța va afecta cu adevărat bibliotecile din SUA precum și eventualele sale reverberații pe scena internațională. (M.C.)
Cu Poirot la reeducare
A venit rândul cărților Agathei Christie să treacă printr-un proces de rescriere în concordanță cu sensibilitățile actuale. După Roald Dahl și Ian Fleming (mi-l și imaginez pe James Bond drept un feminist sensibil…), operele scriitoarei care a creat personaje precum Poirot și Miss Marple trec și ele prin procesul de „curățare”. Deși astfel de lucrări conțin de multe ori pasaje de-a dreptul rasiste sau sexiste, ștergerea sau rescrierea lor nu fac decât să ascundă o pagină importantă din istoria culturii. Poate că asumarea realității și explicarea contextului istoric este o variantă mai bună pentru educarea oamenilor și pentru prevenirea discriminărilor care au cauzat și cauzează în continuare atât de multă suferință. O posibilă soluție ar fi să se păstreze versiunea originală a operei, adăugându-i-se un scurt text explicativ prin care să se atragă atenția asupra conținutului problematic, așa cum s-a întâmplat cu Pe aripile vântului, spre exemplu. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
O nouă serie a revistei Lectura
A apărut recent primul număr din noua serie - a treia - a revistei Lectura, editată de Biblioteca Județeană „O. Goga” Cluj. Istoria Lecturii a început în anul 1990, fiind legată de numele regretatului Traian Brad, directorul de atunci al bibliotecii, și a continuat după o pauză de opt ani (1996-2004), cu a doua serie (2004-2008). Acum, revista își propune o apariție anuală, exclusiv on-line, care să abordeze subiecte din domenii precum biblioteconomie și știința informării, istoria bibliotecilor, a cărții și a lecturii și istoria locală.
Din cuprins:
Máté Erzsébet, Bibliotecile în perioada crizei energetice
Cristina Vidruțiu, Blogul copiilor. Instrument on-line al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj. Bilanț al celor 13 ani de activitate
Adriana Szekely, Despre condiţia cărţii în România interbelică
Ghizela Cosma, Activismul feminin românesc în Clujul interbelic
Jim Trelease, Cyndi Giorgis, Manualul lecturii cu voce tare., București, Litera, 2022, 368 p. – recenzie de Diana Anca Pop
Robert Coravu, Evaluarea informațiilor din mediul online: nu crede și cercetează, București, Editura Universității din București, 2021, 164 p. – recenzie de Manuela Anghel.
(R.C.)
Lecturn nr. 3-4/2022
În cel mai recent număr al revistei editate de Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran” din Timișoara, Vasile Docea ironizează în editorialul său modificarea unui articol al Legii educației care vizează bibliotecile, Manuela Zănescu descrie acțiunile de cenzurare a accesului la anumite publicații din colecțiile bibliotecilor în perioada comunistă făcând o trimitere transparentă la triste realități ale istoriei curente (articolul se intitulează Operațiuni speciale pe linia fondurilor), iar doctorul Virgil Musta se referă, în intervenția sa de la inaugurarea expoziției Molime și pandemii în știință și literatură pe care a găzduit-o biblioteca timișoreană, la rolul jucat de publicațiile științifice în cunoașterea pandemiilor și căutarea unor modalități de a le combate. (R.C.)
IFLA Journal (martie 2023)
IFLA Journal este o revistă internațională care publică articole de specialitate privind serviciile de bibliotecă și de informare, dar și problemele sociale, politice și economice care au impact asupra accesului la informație prin intermediul bibliotecilor. Revista publică cercetări, studii de caz și eseuri care reflectă spectrul larg de informații necesare profesiei de bibliotecar, cu impact internațional.
Numărul din martie 2023 cuprinde 15 articole, dintre care 12 reprezintă cercetări originale și 3 sunt sinteze ale unor subiecte importante din domeniul științelor informării și documentării. Articolele de cercetare prezintă pe larg domeniul și ariile cheie de interes, inclusiv subiecte precum răspândirea dezinformării, formarea următoarei generații de bibliotecari și nevoia de dezvoltare profesională continuă. Sunt incluse, de asemenea, articole importante privind conservarea și constituirea colecțiilor, și bibliotecile publice. (BNaR)
Apel de articole - Preservation, Digital Technology & Culture (PDT&C)
Preservation, Digital Technology & Culture (PDT&C) este o revistă de specialitate cu apariție trimestrială, publicată de editura De Gruyter Saur, începând cu anul 2013 (ISSN pentru versiunea online 2195-2965, pentru print 2195-2957). Revista publică articole, editoriale, recenzii, comentarii și luări de poziție în limba engleză, adresate în special bibliotecarilor, arhiviștilor, conservatorilor și altor categorii de profesioniști din domeniul patrimoniului cultural.
Revista caută articole științifice originale care să abordeze din perspective teoretice și practice conservarea, accesul și utilizarea conținutului digital.
Manuscrisele se transmit online prin intermediul platformei Manuscript Central.(BNaR)
Burse de cercetare acordate de Biblioteca Națională a Franței și Musée du quai Branly - Jacques Chirac
Începând din 2020, Biblioteca Națională a Franței și Musée du quai Branly - Jacques Chirac propun, în parteneriat, un program de burse cu scopul declarat de a facilita cercetările doctoranzilor, postdoctoranzilor și cercetătorilor universitari francezi sau străini pe tema istoriei colecțiilor non-europene din cadrul celor două instituții.
Obiectivul final al programului este acela de a cartografia la scară largă colecțiile celor două instituții publice, permițând realizarea unei legături între arhive și obiecte, dar și înțelegerea istoriei colecțiilor.
Pentru 2023-2024, Musée du quai Branly - Jacques Chirac și Biblioteca Națională a Franței acordă o atenție deosebită următoarelor subiecte:
Tezaurul de la Ségou;
Colecția fotografică Pierre Verger;
Antropologie și istoria tehnicilor (în special, dar nu exclusiv, maritime sau de transport);
Colecția Lévi-Strauss;
Colecția Condomina;
Colecția Jean Rouch și arhivele cinematografiei etnografice.
Pe tot parcursul anului, candidatul selectat va lucra în colaborare cu un consilier științific desemnat de fiecare dintre cele două instituții și trebuie să redacteze atât un raport de activitate, cât și un articol academic care să fie trimis spre publicare.
Bursa are ca scop acordarea de asistență pentru redactare și nu corespunde unei finanțări pentru cercetări pe teren. Se alocă 10.000 € pentru o perioadă de 12 luni (nerambursabili), de la 1 septembrie 2023 la 31 august 2024.
Bursa va fi atribuită după evaluarea candidaturilor de către un juriu format din cercetători și curatori din cadrul celor două instituții. Nu există cerințe specifice de naționalitate, dar candidații trebuie să cunoască limba franceză și limba engleză la nivel academic. (BNaR)
Dicționar: Ce este acela un ecosistem informațional?
Un scurt articol de pe Information Matters semnat de Evan Kuehn aduce în atenție o expresie pe care o întâlnim din ce în ce mai des (și) în lucrările de biblioteconomie: ecosistem informațional.
Articolul trimite la un studiu pe care Kuehn l-a publicat recent în Journal of the American Society for Information Science, unde a propus o definiție adaptată utilizării în contextul educației informaționale și a cercetării științifice, în condițiile în care conceptul de ecosistem informațional cunoaște deja mai multe definiții adaptate în funcție de domeniile în care este aplicat (managementul organizațional, societatea civilă, cercetarea medicală etc.).
Studiul menționat propune o definiție a ecosistemului informațional pe care o consideră aplicabilă în contextul cercetării științifice, în general și utilă în același timp pentru cercetători și bibliotecari: „toate structurile, entitățile și agenții în relație cu fluxul de informații relevante pentru un domeniu de cercetare, precum și informațiile în sine” (all structures, entities, and agents related to the flow of semantic information relevant to a research domain, as well as the information itself). Definiția, subliniază Kuehn, „scoate în evidență elementele esențiale ale unui ecosistem informațional, precum structurile și agenții, care pot fi identificate, descrise și evaluate”. (R.C.)
Manifestări de specialitate
Meet the National Libraries - invitată: Biblioteca Regală a Belgiei
În 2020, Slavic Reference Services din cadrul Universității din Illinois, în colaborare cu Secțiunea Biblioteci Naționale din cadrul IFLA a inițiat o serie de întâlniri sub genericul Meet the National Libraries, cu scopul de a sublinia rolul și importanța bibliotecilor naționale.
Sunteți invitați să participați (înscriere aici) la un nou episod al seriei, în cadrul căruia va fi prezentată Biblioteca Regală a Belgiei. Evenimentul va avea loc marți, 18 aprilie 2023, începând cu ora 9 am US CT.
Gazdele episodului, desfășurat sub titlul KBR, the National Library of Belgium – a New Page, vor fi Celine Ben Amar, șeful departamentului Colecții Curente și Hannes Lowagie, șeful Agenției de Informații Bibliografice. (BNaR)
Apeluri de lucrări pentru Congresul IFLA 2023
IFLA a deschis mai multe apeluri de lucrări în vederea prezentării acestora în cadrul IFLA WLIC 2023 și în întâlnirile paralele. Cu o arie vastă de subiecte din care puteți alege (storytelling, sustenabilitate, alfabetizare informațională, inteligență artificială, tehnologii digitale inovatoare, crearea de medii de lucru sigure, proiecte de construcție de biblioteci etc.), federația vă așteaptă propunerile de lucrări în vederea prezentării lor în sesiunile deschise sau reuniunile satelit ale congresului din acest an.
Puteți să consultați apelurile pentru lucrări descrise în secțiunile Call for papers for Open sessions și Satellite Meetings și să propuneți o idee care să se potrivească cu tema sesiunii/întâlnirii. (BNaR)
Întâlnire la Parlamentul European dedicată viitorului cărții
Marți, 21 martie 2023, EBLIDA - alături de PL2030 și IFLA, precum și de alți reprezentanți ai bibliotecilor - a participat la o audiere în Parlamentul European pe tema Viitorul sectorului european al cărții, organizată de Tomasz Frankowski, deputat european. (BNaR)
Știință și informație
Despre ediții speciale și editori invitați
Un articol Scholarly Kitchen atrage atenția asupra editurilor care se specializează în publicarea de numere speciale/numere cu editori invitați și care ajung, în unele cazuri, să faciliteze publicarea articolelor produse în paper mills. Unele edituri ajung să-și publice în acest fel majoritatea articolelor, fapt greu de explicat în condițiile publicării științifice „normale”. În plus, deși astfel de reviste ajung să fie indexate inclusiv în Web of Science, de exemplu, asupra lor planează permanent spectrul excluderii, după cum o demonstrează chiar o situație recentă menționată în articol. Singurii care au doar de pierdut din cauza practicilor editoriale discutabile sunt cercetătorii onești, cei care publică în necunoștință de cauză în reviste care reușesc să treacă de filtrul de calitate al bazelor de date bibliometrice (din care, cum spuneam, riscă oricând excluderea): acești autori de literatură științifică se pot trezi în orice moment că munca lor nu mai este considerată de calitate, din cauze care nu țin de ei. (M.C.)
Miscellanea
Povestea unui fost conspiraționist
BBC prezintă povestea lui Brent Lee, un fost conspiraționist care a evadat din „închisoarea” acestor teorii și care își folosește acum experiența (inclusiv apelând la diverse canale de social media) pentru a ajuta persoane aflate în situații similare. Brent Lee este și subiectul unui scurt film documentar și al unui episod dintr-un podcast produs tot de BBC. Interesant este faptul că unul dintre evenimentele care au contribuit la alunecarea lui spre conspiraționism - invadarea Irakului sub pretextul, care s-a dovedit fals, al existenței unor arme de distrugere în masă - s-a dovedit a fi o îngrijorare legitimă a publicului larg. Un alt eveniment care a contribuit decisiv la abandonarea universului conspiraționist a fost alegerea lui Trump, pe care (pe atunci conspiraționistul) Lee o considera imposibilă deoarece un presupus „guvern global” format dintr-o „elită ocultă și pedofilă” controla alegerile. Poate că mai mult decât orice, aflăm din această poveste măsura în care conspiraționismul ajunge o parte fundamentală a personalității celor prinși în acest miraj, devenind singurul mod în care aceștia își pot explica funcționarea lumii: „Am simțit că trebuie să existe un motiv pentru care această lume nu este corectă, trebuie să existe un motiv pentru care aceste lucruri se întâmplă și (teoriile conspirației) dau un răspuns ”. În ciuda deznodământului pozitiv al poveștii, rămâne de preferat să evităm căderea în capcana conspiraționistă. Un interviu din Scientific American cu autorul volumului Foolproof: Why Misinformation Infects Our Minds and How to Build Immunity oferă o posibilă soluție: „vaccinarea” prin expunerea publicului la diversele metode de dezinformare și prin conștientizarea biasurilor care le influențează evaluarea informațiilor. (M.C.)
Eforturi de combatere a dezinformării online
Site-ul Associated Press găzduiește articolul Digital literacy: Can the republic ‘survive an algorithm’? care vorbește despre preocuparea din ce în ce mai pronunțată a educatorilor și cercetătorilor din SUA de a căuta soluții pentru explozia dezinformării online cu care se confruntă societatea americană. Miza educației media, subliniază o expertă din mediul academic, nu este de a-i învăța pe tineri ce să gândească, ci cum să gândească, de a-i face să-și pună întrebările corecte atunci când evaluează informațiile. În state precum New Jersey, Illinois sau Texas au fost implementate recent noi standarde ale educației pentru utilizarea internetului (internet literacy) care vizează cunoașterea modului în care funcționează internetul și media sociale, cu un accent special pus pe evaluarea informațiilor prin verificare încrucișată în multiple surse și pe activarea spiritului critic față de afirmațiile lipsite de context sau față de conținutul media introdus prin titluri de tip clickbait, care vizează să trezească emoții puternice. Spre comparație, sunt prezentate exemplele Finlandei, care au început să desfășoare programe de educația media încă înainte de apariția internetului. Concluzia este că soluțiile pentru dezinformarea online nu pot fi găsite decât printr-o contribuție comună: a guvernului, prin reglementări, a industriei platformelor online, prin măsuri de sporire a protecției utilizatorilor și a educatorilor, prin programe dedicate. (R.C.)
Ce se întâmplă în creier când citim?
În episodul 5 al Podcastului de Neuroștiințe, cercetătorii Simina Pițur și Andrei Miu discută despre mecanismele neurofiziologice ale cititului. Una dintre concluziile importante ale cercetărilor pe această temă este că „cititul este asociat cu modificări la nivelul creierului și stimulează dezvoltarea limbajului, inclusiv a limbajului vorbit”, deci este mult mai mult decât un hobby sau un obicei care trebuie practicat de copii ca să se integreze în școală. O transcriere parțială a dialogului este găzduită de platforma Edupedu, iar înregistrarea ei poate fi ascultată pe YouTube. (R.C.)
Wikimărțișor
Campania #wikimartisor care și-a propus să sărbătorească luna martie prin editarea de articole Wikipedia despre personalități feminine din spațiul românesc s-a încheiat cu un total de 17 pagini noi și 81 de editări pe 63 de pagini Wikipedia la care au contribuit 12 utilizatori, cei mai activi dintre aceștia primind și premii. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 https://bibliofeed.substack.com La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Cristina Pârvu (C.P.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
Mai mult decât excelent...mulțumesc - trimiteri la surse, cărți, concepte, podcast BBC.