Ziua Bibliotecarului
Începând din 2005, pe 23 aprilie, dată care în calendarul UNESCO reprezintă Ziua Internațională a Cărții și Drepturilor de Autor, în România se sărbătorește și Ziua Bibliotecarului. Celebrăm astfel, în fiecare an, practicanții unei profesii din ce în ce mai complexe, care impune cunoașterea, adoptarea și integrarea unor tehnologii ale informației și comunicării din ce în ce mai avansate. O profesie în care presiunea adaptării la comportamentele informaționale ale utilizatorilor a devenit normă și normalitate. O adaptare care nu se poate transforma din deziderat în realitate în absența investițiilor în formarea continuă a bibliotecarilor. Iar ca aceste investiții să fie făcute, prima condiție este ca managerii bibliotecilor să conștientizeze nevoia acută de formare profesională în contextul informațional actual.
Profesioniști în adevăratul sens al cuvântului, oameni bine pregătiți, responsabili și pasionați de meseria lor sau simpli practicanți ai ei, mai mult sau mai puțin mulțumiți de cariera pe care au ales-o sau la care au ajuns conjunctural, uneori fericiți, alteori triști, bibliotecarii români pot și trebuie să-și lase amprenta în comunitățile de utilizatori pe care le servesc, așa cum dovedesc exemplele pozitive pe care le prezentăm în BiblioFeed ori de câte ori avem ocazia.
La mulți ani!
Ce mai aflați din acest număr:
detalii privind organizarea Conferinței Naționale a ABR
cui se adresează proiectul Competențe digitale de bază pentru cetățenii români
ce minuni au mai făcut bibliotecile noastre publice
cum a fost la evenimentul de prezentare a Tratatului de biblioteconomie
de ce ar trebui să ne preocupe subiectul sănătății mintale
cum veți putea socializa online cu alți iubitori de carte
… și altele. Lectură bogată!
Biblioteci românești
Conferința Națională a Asociației Bibliotecarilor din România - 2023
Cea de-a XXXIII-a Conferință Națională a Asociației Bibliotecarilor din România se va desfășura în perioada 6-8 septembrie 2023, la Timișoara. Conferința din acest an are o importanță aparte, deoarece în cadrul ei va fi stabilită componența consiliului de conducere pentru perioada 2023-2027 și va fi ales un nou președinte. În răspăr cu practica modificării legilor și regulamentelor pentru a permite eternizarea în funcții, pe care o întâlnim în multe instituții și organizații românești, ABR și-a păstrat prevederea statutară care limitează prezența unei persoane în forul său de conducere la două mandate consecutive. Din acest motiv, majoritatea membrilor actuali ai consiliului de conducere al ABR, inclusiv președinta Adriana Szekely, nu mai pot candida pentru încă un mandat. Cum în ultimii ani am asistat la o scădere a numărului celor dispuși să se implice în activitatea asociației, este previzibil ca această limitare să creeze niște probleme în recrutarea unor noi membri ai consiliului de conducere care să fie reprezentativi la nivel național. Poate cel mai important lucru este ca noua președintă/noul președinte să fie, ca și până acum, o persoană cu realizări profesionale recunoscute și cu vizibilitate în breaslă, care să-i confere statutul necesar pentru a discuta de la egal la egal cu autoritățile finanțatoare și cu managerii bibliotecilor și, în particular, să se opună unor eventuale presiuni de a instrumentaliza asociația pentru satisfacerea unor interese extraprofesionale.
Toate detaliile organizatorice le puteți găsi pe site-ul Conferinței Naționale. În ceea ce privește tema acesteia - Library 4.0 - nu putem să nu observăm că ABR continuă să propună pentru conferințele sale teme pretențioase, dar care se regăsesc prea puțin sau deloc în realitatea bibliotecilor de la noi. Desigur, orice subiect poate fi abordat dintr-o perspectivă teoretică, în scop informativ, dar când Biblioteca 4.0 constituie tema unei conferințe naționale se creează impresia greșită că acest model ar constitui un obiectiv tangibil pentru bibliotecile românești într-un interval rezonabil de timp. Or, până să ne preocupe un asemenea model care înglobează subiecte precum tehnologiile sensibile la context, sursele deschise, masivele de date, serviciile de tip cloud sau realitatea augmentată trebuie să rezolvăm problemele care mențin multe dintre bibliotecile noastre în zona unor practici cvasitradiționale. Pentru ca o bibliotecă de tip 4.0 să devină realitate, este nevoie de investiții substanțiale în tehnologie și în formarea profesională, iar acestea, din păcate, nu prea se arată la orizont. Una peste alta, dacă e să riscăm o estimare, la nivel național ne situăm cu bibliotecile undeva între modelele 1.0 și 2.0, cu puține instituții peste medie. Tichia de mărgăritar ascunde chelia, dar nu face părul să crească. (R.C.)
Mai bine mai târziu decât niciodată?
În proasta tradiție a evenimentelor publice românești, aflăm de pe site-ul Ministerului Cercetării, Dezvoltării și Inovării despre „conferința de lansare a proiectului Competențe digitale de bază pentru cetățenii români” după desfășurarea ei. Proiectul vizează transformarea bibliotecilor în „hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale”, se desfășoară cu asistență tehnică din partea Băncii Mondiale și va beneficia de o finanțare de 37 de milioane de euro din PNRR. Finanțarea se acordă pentru modernizarea a peste 1.000 de biblioteci, de ale căror servicii vor beneficia 100.000 de utilizatori. Suma este comparabilă, dacă ținem cont și de inflație, cu cea investită de Fundația Melinda și Bill Gates prin Biblionet în urmă cu mai bine de un deceniu, așa că ne putem aștepta la beneficii importante pentru bibliotecile din țară. Informațiile necesare pentru depunerea aplicațiilor de finanțare pot fi găsite pe site-ul Guvernului (depunerea a început pe 21 aprilie și continuă timp de 130 de zile) (perioada de depunere s-a încheiat pe 21 aprilie). Fără să vrem să fim cârcotași cu tot dinadinsul, nu putem să nu ne întrebăm de ce nu vin astfel de finanțări pentru bibliotecile publice românești și din partea statului, în condițiile în care, raportat la alte investiții, o sumă precum cea menționată mai sus este totuși mică - cam cât o treime din prețul unui F-35, avion pe care România l-a pus deja în lista de cumpărături. La un eventual astfel de program pentru bibliotecile universitare, școlare sau specializate nici nu îndrăznim să visăm… (M.C.)
Grupul de lucru „Ghid național de catalogare și aplicarea formatului UNIMARC în bibliotecile din România”
În cadrul Secțiunii Catalogare, Clasificare, Indexare a ABR funcționează de mai multă vreme grupul de lucru Ghid național de catalogare și aplicarea formatului UNIMARC în bibliotecile din România. Acest grup are în componența sa bibliotecari din rețelele de biblioteci ce aparțin atât ABR, cât și ANBPR.
Scopul activităților grupului este legat de aplicarea și adaptarea noilor reguli de catalogare inserate în normele internaționale. Deciziile grupului se regăsesc pe pagina secțiunii de pe site-ul ABR.
Principala preocupare se referă la alcătuirea unui corpus de reguli referitoare la elaborarea înregistrărilor de autoritate pentru nume de persoane (cei mai mulți creatori, existenți în bazele de date și căutabili, sunt persoane). Documentele elaborate de membrii grupului sunt dezbătute în cadrul unui atelier de lucru și, mai apoi, încărcate pe site pentru dezbatere largă. Până acum au fost documentate 11 materiale (Brazilia, Germania, Hong Kong, Italia, Norvegia-Danemarca-Suedia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, România, Spania, Turcia, Ungaria) care sunt în conformitate cu documentele IFLA, exemplele conținând și forma autorizată conform UNIMARC pentru autorități și MARC 21 pentru autorități (sunt biblioteci din România ale căror sisteme se bazează pe formatul MARC 21). Alte materiale sunt asumate pentru a fi finalizate.
Regulile existente în aceste documente trebuie aplicate de către toți bibliotecarii care construiesc înregistrări de autoritate, pentru a ușura activitatea utilizatorilor de căutare și regăsire dar și pentru a realiza un schimb de date de autorități coerent. Timpul utilizatorului este prețios și trebuie să ținem seama de asta. În România se poate realiza, dacă vrem, un schimb de date bibliografic și de autorități, sistemele de bibliotecă din bibliotecile noastre fiind capabile să realizeze această activitate, de multă vreme clamată.
Dacă sunt colegi care nu au studiat sau nu au depistat aceste materiale și au de făcut observații, propuneri etc. ori au de pus întrebări, grupul îi așteaptă pentru a fi clarificate. (C.D.)
Hackathonul Brăila Tech Sprint 2023
Fără falsă modestie, cred că se poate afirma că Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila este Centru de Excelență STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics/Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică) pentru bibliotecile publice românești. A demonstrat acest lucru prin mai multe proiecte realizate în premieră la nivel național, cum ar fi crearea unui makerspace, înființarea și susținerea unei echipe de robotică, acreditarea ECDL drept centru pentru 3D Printing şi, mai nou, organizarea hackathonului Brăila Tech Sprint 2023. Toate aceste proiecte sunt validate de numărul impresionant de competiții câștigate, de premiile sau diplomele obținute care demonstrează fără niciun dubiu că în biblioteca publică brăileană se face performanță, nu substituind școala, ci completând în mod real competențele copiilor şi tinerilor cu acele discipline atât de necesare viitorului: robotică, programare, modelare şi imprimare 3D etc.
Ultima „ispravă” de acest tip este hackathonul amintit, care s-a derulat în zilele de 8 și 9 aprilie 2023. O echipă de organizare formată din dr. Corina Ciuraru, șef serviciu bibliotecă şi trei elevi de elită ai școlii brăilene, Mario Vlaviano, Ștefan Ghețu şi Andrei Iaşar a avut entuziasmul şi determinarea să ofere şi orașului de la Dunăre șansa de a arăta că are tineri deștepți, talentați, pasionați şi capabili să demonstreze, în condiții destul de dure, că sunt cei mai buni şi creativi în elaborarea de soluții informatice care să rezolve nevoi reale ale comunității.
Pe durata celor 24 de ore de programare nonstop s-au înscris 11 echipe, însumând 24 de participanți. Pentru jurizare am ales persoane care pot aborda din unghiuri diferite prezentările concurenților: profesori universitari, profesori de informatică, antreprenori şi programatori. Prezentările ne-au adus mari satisfacții: proiectele produse în cele 24 de ore de nesomn şi trudă au fost creative, proaspete, pline de energia specifică tinerilor şi au entuziasmat deopotrivă juriul, organizatorii, publicul dar şi finanțatorii hackathonului. A fost prima ediție, cu mari emoții pentru că a fost o premieră la nivel local din toate punctele de vedere - nicio competiție de până acum nu poate fi comparată cu provocarea unui hackathon. Trăgând linie, se poate spune că organizatorii nu își doresc altceva decât să aibă condițiile necesare pentru ca anul viitor să rămână nedormiți peste 30 de ore, uimiți de ceea ce se poate realiza în acest răstimp într-o bibliotecă publică. Doar într-o bibliotecă publică! (C.C.)
„Prietenie pe o sfoară”
Biblioteca Județeană „George Barițiu” Brașov va derula Parteneriatul Educațional Internațional Prietenie … pe o … sfoară ... în perioada aprilie-iulie 2023. Aflat la cea de-a 11-a ediție, parteneriatul urmărește să promoveze literatura pentru copii şi să stimuleze interesul pentru lectură al celor mici. Sunt încurajate să participe bibliotecile publice, bibliotecile școlare, organizațiile neguvernamentale, cluburile copiilor sau orice alte organizații care desfășoară activități cu copiii. Mai multe detalii puteți găsi în comunicatul de presă. (M.L.B.)
APEL: Trebuie să vorbim despre sănătatea mintală
Am asistat recent pe un canal TV cu o audiență importantă (din păcate) la un derapaj mediatic absolut îngrozitor pe tema sănătății mintale care dovedește, dincolo de calitatea umană și profesională de cea mai joasă speță a celor care l-au realizat, că societatea românească este încă departe de a fi depășit mentalitățile și practicile de stigmatizare a persoanelor care se confruntă cu asemenea probleme. În acest context, inspirați de exemple din practica unor instituții similare din străinătate, lansăm o provocare bibliotecilor românești: abordați problema sănătății mintale. Puneți la dispoziție rafturi de cărți dedicate acestui subiect, invitați specialiști să vorbească publicului, creați rețele împreună cu profesioniștii din domeniul sănătății și cu asistenții sociali, vorbiți cu colegii pe această temă. Internetul ne oferă numeroase surse de inspirație, de la idei pentru bibliotecile universitare la colecții de resurse de la ALA sau de la IFLA, cursuri pentru bibliotecari pentru a evita „ciocnirile” cu utilizatorii, colecții de resurse video pe tema sănătății mintale concepute pentru bibliotecari.
Dacă există biblioteci care desfășoară deja asemenea activități, vă rugăm să ne scrieți un mesaj pentru a vă împărtăși experiența cu ceilalți cititori ai BiblioFeed. (M.C.)
Biblioteci din străinătate
Bibliotecile devin din ce în ce mai verzi
A apărut planul viitoarei biblioteci publice din Columbia, Maryland. Designul este remarcabil prin transformarea acoperișului bibliotecii într-o zonă imaginată ca o „scară plantată” pe care oamenii pot urca printre copaci și iarbă în timp ce „inima” ei va fi un atrium ce se va deschide spre lacul lângă care va fi amplasată. Nu ne rămâne decât să așteptăm până în 2027, când se estimează că va fi gata construcția. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Prezentarea noii ediții a Tratatului de biblioteconomie la Biblioteca Națională
Pe 20 aprilie, Biblioteca Națională a României a găzduit o discuție în jurul celei de-a doua ediții a Tratatului de biblioteconomie. În ciuda momentului nu foarte propice organizării unui asemenea eveniment, imediat după sărbătoarea pascală, dar a cărui programare este justificată de proximitatea Zilei Bibliotecarului, au fost prezenți un număr rezonabil de participanți (în jur de 50 de persoane, după estimarea noastră), majoritatea din instituția gazdă, cărora li s-au alăturat alți bibliotecari și cadre didactice din învățământul de specialitate. După salutul adresat de managerul Bibliotecii Naționale, Adrian Cioroianu, au fost invitați la cuvânt Aurelia Perșinaru (BNaR), care a prezentat detaliat structura lucrării, trei dintre consultanții de specialitate care au contribuit la forma ei finală - Corina Apostoleanu (BJ Constanța), Ionel Enache (Universitatea din București) și Agnes Erich (BJ Argeș) - și profesorul Ion Bogdan Lefter, în calitate de invitat special. Ultimul cuvânt l-a avut profesorul Mircea Regneală, coordonatorul Tratatului, care a vorbit despre avatarurile acestei ediții, venită după cea caracterizată ca fiind „provizorie”, dar a abordat și alte subiecte legate de biblioteci și de contextul în care se desfășoară actualmente profesia de bibliotecar.
Așa cum au subliniat toți vorbitorii, fără excepție, cel dintâi merit al Tratatului de biblioteconomie care trebuie menționat este însăși apariția în limba română a unei lucrări de o asemenea anvergură. Faptul că aproape 40 de autori au contribuit la elaborarea lui căutând să acopere cele mai importante subiecte și cele mai noi tendințe ale domeniului face ca, după cum observa Corina Apostoleanu în intervenția sa, Tratatul să constituie un punct de referință atât pentru bibliotecarii români de azi cât și pentru cei de mâine, care vor avea o măsură a provocărilor profesiei la început de secol XXI și a modului în care au fost abordate la noi. În același timp, s-a afirmat, în mod firesc, că este vorba de o lucrare perfectibilă, care nu are pretenția de exhaustivitate (dar ce întreprindere umană mai poate avea astăzi această pretenție fără să se expună ridicolului?!), după cum nici pe aceea a unui conținut ireproșabil, care să nu suporte observații, nuanțări sau completări. Poate cel mai vulnerabil punct al Tratatului este însă, în opinia noastră, unul care nu vizează calitatea conținutului, ci actualitatea lui în perspectivă. Ritmul schimbărilor care se produc sau ar trebui să se producă în biblioteci și în profesia de bibliotecar este, în linii mari, sincron cu cel al evoluției tehnologiilor informației. În aceste condiții, pe lângă părțile din Tratat care vor rezista mai bine trecerii timpului (abordările istorice, de pildă), cele dedicate unor zone mai dinamice ale profesiei sunt supuse fatalmente unui risc ridicat de a deveni parțial caduce pe termen scurt și mediu. Soluția ideală - care, din punct de vedere tehnic, nu este dificil de realizat - ar fi ca această lucrare fundamentală să devină una care să poată fi actualizată cu ușurință, ori de câte ori este nevoie, iar acest lucru nu este posibil decât într-o versiune electronică, online.
Una peste alta, trecând peste festivismul inerent unui asemenea moment și peste necesitatea unei discuții aplicate, critice pe marginea lucrării, care sperăm să aibă loc cândva, prezentarea ediției a doua a Tratatului de biblioteconomie are marele merit de a fi fost unul dintre acele evenimente care consolidează sentimentul apartenenței la profesie, cel puțin pentru aceia care se identifică cu ea. În ceea ce ne privește, ne dorim să avem parte de cât mai multe ocazii de acest fel. (R.C.)
Manifestări de specialitate
Colocviul aniversar al Facultății de Litere - prelungirea termenului de transmitere a propunerilor de lucrări
Termenul de înscriere la colocviul aniversar organizat cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la înființarea Școlii Superioare de Litere la București (2-4 noiembrie 2023) a fost prelungit până la data de 10 mai.
În cadrul colocviului, una dintre axe va fi dedicată științelor informării și documentării, unde comunicările participanților sunt așteptate să abordeze subiecte circumscrise următoarelor teme:
Bibliologie, biblioteconomie, științe ale informării și documentării: avatarurile unei specializări. De la cursul de bibliologie, susținut, începând din 1932 de N. Georgescu-Tistu, profesor și, în același timp, director al bibliotecii facultății, trecând prin „secția de bibliotecari”, găzduită scurt timp (1953–1958) și redusă la nivelul unor cursuri facultative în perioada 1960–1979, învățământul dedicat formării viitorilor specialiști din biblioteci a renăscut la Literele bucureștene în 1990, transformându-se, în cei 33 de ani care au trecut de atunci, în consonanță cu societatea și cu ecosistemul informațional.
Personalități ale bibliologiei și biblioteconomiei românești la Literele bucureștene. Facultatea de Litere a Universității din București a avut printre profesori figuri marcante ale bibliologiei și biblioteconomiei românești, teoreticieni și practicieni în același timp, care în paralel cu rolul jucat în dezvoltarea bibliotecilor au avut o contribuție remarcabilă la formarea specialiștilor domeniului. Alături de Ioan Bianu, N. Georgescu-Tistu sau Mircea Tomescu, se impune să adăugăm în această galerie și să celebrăm numele unor cadre didactice ale facultății care, după 1989, și-au lăsat amprenta asupra învățământului de specialitate și a domeniului biblioteconomiei românești.
Profilul specialistului în informare și documentare din secolul XXI. Reconfigurarea învățământului de specialitate în acord cu noile realități infodocumentare. Realitățile infodocumentare actuale și tendințele previzibile de evoluție a societății necesită o permanentă deschidere către schimbare. Dezvoltarea cunoștințelor și competențelor studenților în acord cu aceste realități impune adaptarea programelor de studiu și a conținuturilor predate. Cum ar trebui să răspundă învățământul de specialitate acestei provocări? Răspunsuri la această întrebare pot fi propuse în mod direct sau indirect abordând subiecte precum (lista nu este limitativă):
comportamentele informaționale ale utilizatorilor actuali
bibliotecile în sprijinul dezvoltării competențelor digitale ale utilizatorilor
programe de educația media și informațională în biblioteci
implicațiile integrării aplicațiilor AI în biblioteci
rolul bibliotecilor contemporane în prezervarea memoriei culturale în format digital
biblioteca publică - centru comunitar
bibliotecile ca al treilea spațiu
biblioteca în sprijinul cercetării științifice (promovarea științei deschise, managementul datelor științifice)
exemple de valorificare a competențelor de informare și documentare în alte instituții decât cele cu profil infodocumentar
exemple de bune practici în furnizarea unor servicii moderne în bibliotecile românești
exemple de bune practici în furnizarea unor cursuri de perfecționare pentru bibliotecari
programe de pregătire a viitorilor specialiști derulate în alte țări (abordări comparative)
Calendarul colocviului este următorul:
Propunerile de comunicări (1000 de semne cu spații), însoțite de o scurtă notă bio-bibliografică, redactate în limba română, se vor trimite responsabililor de axe până la data de 10 mai 2023; pentru axa Științe ale informării și documentării, datele de contact sunt: Robert CORAVU (robert.coravu[at]litere.unibuc.ro); Cristina POPESCU (cristina.popescu[at]litere.unibuc.ro)
Rezumatele acceptate vor primi confirmări de la responsabilii de axe până la data de 31 mai 2023
Lucrările integrale, redactate în conformitate cu normele care vor fi comunicate ulterior, sunt așteptate până la data de 1 martie 2024.
Știință și informație
Erori mici cu consecințe mari
Un articol din Nature vorbește despre diverse situații deseori trecute cu vederea dar care pot pune probleme serioase căutării în literatura științifică. Autorii dau exemple din zona greșelilor de scriere (cum ar fi diverse caractere grecești scrise incorect), a acronimelor greu de identificat de motoarele de căutare, a cazurilor de omonimie și a problemelor legate de numele de autori comune și vorbesc despre posibile soluții ce vin la pachet cu noile tehnologii, între care și inteligența artificială capabilă să „înțeleagă” contextul. Ca autor care primește în fiecare săptămână întrebări de tipul „Did you write Mecanică cuantică fină?” de la Academia.edu, nu pot decât să mă bucur și să sper în reușita AI-ului. Altminteri, rămân la câinii vagabonzi. (M.C.)
Miscellanea
Platformă de socializare pentru iubitorii de carte
T@book este o aplicație în curs de dezvoltare care își propune un țel foarte îndrăzneț - să devină cea mai mare bibliotecă virtuală din lume (nu librărie, cum se încăpățânează unii să traducă englezescul library, folosit pe site-ul aplicației, după modelul chirițescului furculission). Dezvoltată de o firmă din Cluj-Napoca, T@book se prezintă drept o platformă care va pune în legătură cititorii, autorii și industria editorială: „Aplicația se vrea un „all in one” al cărților: de acolo să se poată și cumpăra cărți, să se poată și împrumuta, să devină și o rețea socială a iubitorilor de carte. T@book are inclusiv o secțiune cu mici recomandări video ale utilizatorilor” (sursa). Rămâne de văzut cum vor rezolva creatorii ei problema spinoasă a dreptului de autor. (R.C.)
Descoperiți patrimoniul Timișoarei
Heritage of Timișoara ne invită să ne bucurăm de patrimoniul orașului de pe malul Begăi prin intermediul clădirilor, cartierelor, ilustrațiilor și a poveștilor care cântă împreună istoria încă vie a capitalei culturale europene. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 https://bibliofeed.substack.com La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Corina Ciuraru (C.C.) - Constanța Dumitrășconiu (C.D.) - Melania Luana Butnariu (M.L.B.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
