Ce puteți citi în acest număr:
un interviu cu președintele ABR, dr. Adriana Szekely
cine e Cărțilă? sau cum ONG-urile fac pentru lectură ceea ce statul român nu e în stare
biblioteci care se modernizează, biblioteci care se desființează
la ce conferințe puteți participa în perioada următoare
care sunt costurile publicării științifice în Suedia
ce vecin a câștigat prestigiosul premiu Booker
… și altele. Lectură plăcută!
Biblioteci românești
Interviurile BiblioFeed
Găzduim în numărul de astăzi un interviu realizat prin e-mail cu Adriana Szekely, președintele Asociației Bibliotecarilor din România, care a răspuns întrebărilor adresate de Robert Coravu. Interviul poate fi citit în secțiunea specială a BiblioFeed.
Sediu modernizat pentru Biblioteca Județeană Bihor
Într-o postare pe Facebook, președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan anunță un proiect de modernizare a clădirii bibliotecii județene „Gh. Șincai” care ar urma să fie pus în practică în toamna acestui an. Pe lângă extinderea și modernizarea spațiilor, ni se spune, „biblioteca va fi digitalizată, iar cele mai noi titluri vor fi disponibile în bibliotecă imediat după lansarea în librării”. Nu e clar ce înțelege domnul Bolojan prin digitalizare - dacă se referă la digitizarea (trecerea de pe suport analog pe suport digital) unor colecții sau la crearea unor procese de lucru integral digitale (sensul strict al digitalizării) în condițiile în care confuzia dintre cei doi termeni e foarte întâlnită - iar afirmația privind achiziția „celor mai noi titluri, imediat după lansarea în librării”, deși ne-am bucura să fie confirmată de realitate, ni se pare mult prea optimistă din perspectiva bugetelor care le sunt alocate în mod obișnuit bibliotecilor de la noi. Veștile bune privind investiția în modernizarea bibliotecii județene din Oradea nu ne fac totuși să uităm că, în 2020, același Ilie Bolojan a eliminat 17 posturi din organigrama bibliotecii și a desființat două filiale (biblioteca are în prezent 61 de angajați). Modernizarea despre care se vorbește acum, a cărei utilitate e incontestabilă, vizează însă exclusiv sediul central și nu extinderea accesului utilizatorilor din localitate la serviciile bibliotecii, în condițiile în care acesta a fost profund afectat de eliminarea filialelor și de concedierea unei părți semnificative a personalului. (R.C., M.C.)
Proiectul C@rte în sate
Asociația “Eu, tu și ei” din Focșani desfășoară, între altele, activități de ajutorare a copiilor din zonele rurale dezavantajate. Unul dintre proiectele sale multianuale se intitulează C@rte în sate, prin care lectura și cultura scrisă sunt folosite ca instrumente de stimulare a învățării și cunoașterii: „Ce facem concret este să ducem cartea potrivită și povestea citită cu voce tare mai aproape de copiii din satele uitate, unde nu există școli și biblioteci, dar nici alte oportunități de dezvoltare personală”. Proiectul include o caravană de lectură care străbate zeci de comunități rurale, organizarea unor mini-tabere de lectură și a unui concurs de scriere creativă și se derulează cu ajutorul unei echipe peste 60 de voluntari uniți sub deviza #BucuriePrinLectură și însoțiți în călătoriile lor de „Cărțilă, spiritul cărților de povești”. (R.C.)
La revedere (nu la adio), Plaja de Carte
Aflăm dintr-o postare de pe Facebook că Plaja de Carte, punctul de reper cultural al Vămii Vechi, și-a încetat activitatea (cei care nu știu despre ce a însemnat acest loc își pot face o idee citind comentariile postării). Totuși, o rază de speranță mai există: „Noi, toata echipa Plaja de Carte, va așteptăm în curând într-un loc nou, în care ne vom putea bucura cu toții de muzică, de Bibliotecă și multe alte evenimente.” (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Biblioteca dedicată lui Gabriel García Márquez în Barcelona
Anul trecut s-a deschis biblioteca dedicată autorului sud-american care a trăit în Barcelona între 1967 și 1975. O impresionantă construcție octogonală cu o formă gândită pentru a capta lumina naturală, clădirea își propune să arate ca o „stivă de cărți deschise [...]”. Mai multe imagini și detalii puteți găsi și pe site-ul firmei de arhitectură care a proiectat-o. Să sperăm că și arhitecții români vor fi inspirați de astfel de exemple. (M.C.)
Clădiri convertite în biblioteci și librării
Pe site-ul de bookworms BookRiot găsim o listă cu opt clădiri ce au fost transformate în biblioteci și librării. Înainte de conversie, ele aveau funcții dintre cele mai diverse, de la supermarketul transformat într-o bibliotecă cu un design premiat și până la fosta biserică din Olanda transformată într-o bibliotecă în care se îmbină modernul cu clasicul, continuând într-o altă formă misiunea de înălțare a spiritului a fostului locaș de cult. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Conferința „Discovering Collections, Discovering Communities”
Discovering Collections, Discovering Communities (DCDC23) este o conferință al cărei scop este să aducă laolaltă profesioniști din diferite sectoare de activitate (galerii, biblioteci, arhive, muzee, mediul academic) în vederea împărtășirii experiențelor, a inovațiilor, a oportunităților dar și pentru a discuta problemele cu care se confruntă în activitatea profesională. Anul acesta, British Library s-a alăturat Arhivelor Naționale (UK) și JISC, ca nou partener.
Conferința DCDC23 se va desfășura în perioada 11-13 iulie 2023, la Durham University, într-o formulă hibridă, care permite participarea unei audiențe cât mai variate. Cei ce aleg să participe online vor avea posibilitatea de a alege dintr-o gamă largă de sesiuni din program, care vor fi difuzate prin intermediul platformei DCDC23 EventsAir.
Opțiunea pentru online va include posibilitatea de a participa activ la sesiunile alese prin intermediul unui forum de discuții și al unei secțiuni dedicate întrebărilor și răspunsurilor, dar și de a comunica cu alți participanți la eveniment pe chat-ul evenimentului DCDC23. (BNaR)
Webinar: „Research Data Curation: What Libraries Can Offer”
LIBER Research Data Management Working Group a organizat în data de 15 iunie 2023 webinarul cu tema Research Data Curation: What Libraries Can Offer. În cadrul acestui eveniment s-a discutat conceptul de data curation, cu accent pe modul în care bibliotecile de cercetare pot contribui la procesul de conservare a datelor.
Webinarul și-a propus să prezinte câteva studii de caz și, totodată, să ofere informații despre modalitățile de organizarea a unor astfel de servicii și despre competențele necesare bibliotecarilor în vederea oferirii lor. (BNaR)
Webinar: „Redefining the library experience: Insights and inspiration”
Bibliotecile sunt în permanență în prima linie a schimbării, fiind nevoite să se adapteze și să evolueze neîncetat pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor din comunitățile deservite.
În perioada ianuarie-martie 2023, din dorința de a redefini biblioteca zilelor noastre, OCLC Research a realizat un sondaj ce a avut ca respondenți peste 1600 de bibliotecari din diverse colțuri ale lumii. Întrebările i-au provocat pe aceștia să-și împărtășească experiențele și opiniile referitoare la spațiile de bibliotecă, colecții, dezvoltarea personalului, dar să vorbească și despre felul în care își imaginează viitorul bibliotecii.
Rezultatele acestui sondaj vor fi prezentate într-un webinar organizat de OCLC Research în data de 15 iunie 2023, în cadrul căruia vor susține prezentări:
Lynn Silipigni Connaway, Executive Director, OCLC Research, United States;
Sandra Gisela Martín, Directora, Sistema de Bibliotecas, Catholic University of Córdoba, Argentina;
Anne Cooper Moore, Dean, J. Murrey Atkins Library, University of North Carolina at Charlotte, United States;
Evi Tramantza, Director of Libraries and Archives, Anatolia College, Greece;
Lance Werner, Executive Director, Kent District Library, United States.
Participanții vor avea ocazia să se implice activ în discuțiile din cadrul webinarului. În vederea participării, este necesară înregistrarea prealabilă. (BNaR)
Webinar: „The power of storytelling in diversity & inclusion work”
UKSG organizează joi, 16 iunie, webinarul cu tema The power of storytelling in diversity & inclusion work. În cadrul lui vor fi prezentate beneficiile storytelling-ului în ceea ce privește incluziunea socială, dar vor fi aduse în discuție și unele aspecte etice ce pot apărea pe parcursul acestor activități.
Acest webinar este recomandat celor ce doresc să acționeze pentru a-și face locurile de muncă mai incluzive și mai accesibile, dar nu știu de unde să înceapă. De asemenea, este potrivit pentru editorii care doresc să sporească diversitatea autorilor și a echipelor editoriale pe care le reprezintă.
Ce își propune webinarul:
să vă ajute să reflectați asupra propriei experiențe în ceea ce privește promovarea incluziunii;
să explorați modul în care storytelling-ul poate avea impact și revitaliza un program organizațional centrat pe diversitate și incluziune;
să discutați unele dintre aspectele etice ale storytelling-ului în comunicarea științifică. (BNaR)
Publicații și alte resurse de specialitate
Despre munca lui Otlet
Blogul JSTOR Daily ne oferă un articol despre activitatea lui Paul Otlet, pornind de la sistemul de clasificare și continuând cu istoria proiectului Mundaneum, enumerând diversele tehnologii pe care Otlet le-a încercat pentru a-și îndeplini visul utopic, dar generos. Articolul menționează și alte încercări de a organiza și aduna cunoașterea din lumea întreagă, de la Biblioteca din Alexandria până la World Wide Web, indicând numeroase surse de documentare pentru cei interesați de istoria organizării informației. (M.C.)
Omul și tehnologia
Cel dintâi doctor al grupului mArcel publică în revista online Anthropos, în cadrul unei rubrici intitulate Homo technologicus, o serie de eseuri despre „ce se pierde și ce se câștigă pe drumul de la homo sapiens la homo technologicus”. Articolele abordează teme diverse (până acum, iubirea, bătrânețea, impostura, natura războiului) din perspectiva impactului pe care nu doar cantitatea ci și disponibilitatea și mai ales modul de consum al informației le au asupra omului, subliniind preocuparea autorului pentru abordarea rațională a noului în materie de informare. (M.C.)
Știință și informație
Costul publicării științifice în Suedia
Biblioteca Regală a Suediei a publicat un raport (disponibil și în engleză) despre costul publicării științifice în 2022. Din raport aflăm că în Suedia s-au cheltuit peste 63 de milioane de euro pentru accesul la literatură științifică, în creștere cu 3,7% față de anul precedent. Suma include atât plata abonamentelor clasice la baze de date și reviste cât și plăți pentru taxe de procesare a articolelor (APC) în revistele cu acces deschis și pentru „acordurile transformative” - contractele cu editurile științifice prin care sumele cheltuite pentru plata accesului la literatură sunt transformate în plăți pentru publicarea în acces deschis. Acordurile transformative acoperă peste jumătate din întreaga sumă, ceea ce indică foarte clar direcția spre publicarea în acces deschis dar pune în evidență și costurile încă foarte mari ale acestei tranziții.
Dincolo de detaliile legate de costuri, raportul Bibliotecii Regale arată și un tip de atitudine referitoare la transparență în cheltuirea banilor publici care nu ar strica deloc în România: costurile publicării științifice sunt clar afișate și disponibile oricui dorește, atât sub forma unor prezentări atractive și ușor de înțeles (disponibile și în engleză) cât și în formate care permit analize mai detaliate (ex. fișiere .xls editabile și nu fișere .pdf din care nu se poate extrage nimic), cum întâlnim frecvent pe la noi. În plus, organizarea tuturor acestor date de către o instituție cu rol coordonator permite proiectarea unei o imagine de ansamblu asupra costurilor totale cu publicare științifică în țară, ceva ce în România nu este, din câte știu, posibil. (M.C.)
Miscellanea
Premiul Booker merge la un vecin
Georgi Gospodinov, un scriitor de care trebuie să recunosc că nu auzisem, a primit premiul International Booker pentru volumul Refugiul Timpului, tradus și în românește. Distincția se acordă anual unui volum disponibil în limba engleză și publicat în Marea Britanie sau Irlanda. În cazul traducerilor, suma oferită drept premiu este împărțită între autor și traducător, o recunoaștere poate nu suficient de des întâlnită a importanței muncii de transpunere a unei lucrări într-o altă limbă. (M.C.)
Inteligența artificială și dezinformarea
În vreme ce Microsoft a anunțat lansarea unui instrument AI de detectare a conținutului „inadecvat” din texte și imagini (Azure AI Content Safety), stârnind îngrijorări legate de dreptul la opinie și consecințele pe care le-ar putea avea o politică de moderare a conținutului bazată doar pe algoritmi, Comisia Europeană a solicitat platformelor online, prin vocea vicepreședintei Vera Jourova, să identifice în mod clar conținutul generat de inteligența artificială. În mod specific, solicitarea a fost adresată semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, care reunește aproximativ 40 de organizații printre care se numără Facebook, Google, YouTube şi TikTok. Jourova a declarat că semnatarii care integrează generatoare de AI (ex. Bing Chat/Microsoft, Bard/Google) ar trebui să integreze și „garanțiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori rău intenționați care generează dezinformare”. (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 https://bibliofeed.substack.com La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația Newsletter relații internaționale, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
