BiblioFeed #51
25 septembrie 2023
„Bibliotecile de drept public dispun de autonomie administrativă şi profesională în raport cu autoritatea finanțatoare, constând în: a) dreptul de a se conduce în afara oricăror ingerințe politice, ideologice sau religioase” […] (art. 68, Legea bibliotecilor).
De această prevedere care poate stârni zâmbete din partea celor care cunosc realitățile din bibliotecile românești și nu numai ne-am amintit citind despre dificultățile pe care le-a întâmpinat proiecția la Arad a filmului documentar Arsenie Boca. Viața de apoi al lui Alexandru Solomon. Două instituții care ar fi trebuit să o găzduiască - una fiind biblioteca județeană - au dat înapoi, se pare că din cauza amenințărilor primite din partea unor indivizi care consideră că libera exprimare nu constituie un drept constituțional.
Incidentul arată, încă o dată, cât de importantă este discuția - care la noi nu se poartă - despre valorile acestei profesii, despre credințele și idealurile majore, semnificative, durabile împărtășite de cei care o practică. Printre valorile asumate de asociații profesionale precum IFLA sau American Library Association (vezi ALA Core Values of Librarianship) ori definite de autori precum Michael Gorman, cel care a abordat pe larg subiectul în cartea Our enduring values: librarianship in the 21st century (2000) și ulterior în Our enduring values revisited: librarianship in an ever-changing world (2015), la loc de frunte se situează libertatea intelectuală și neutralitatea: bibliotecarii trebuie să se situeze în fruntea luptei pentru libertate intelectuală, protejând și promovând libera exprimare, chiar și atunci când anumite idei le contrazic propriile convingeri. A avea niște valori profesionale clare înseamnă, în cele din urmă, a avea viziune – a ști ce aștepți și ce se așteaptă de la tine ca practicant al unei profesii și calea care trebuie urmată pentru a atinge respectivele obiective. Dacă aceste valori nu sunt conștientizate și asimilate, practicarea profesiei rămâne la nivelul unui meșteșug, al unor tehnici deprinse și aplicate mecanic, fără a le înțelege finalitatea.
Biblioteci românești
Conferință de presă despre colecțiile destructurate ale Bibliotecii Naționale
Biblioteca Națională organizează marți, 26 septembrie, cu începere de la ora 12 o conferință de presă care are ca subiect eforturile de recuperare și reintegrare în colecții a documentelor din fondurile destructurate. La conferință vor participa reprezentanți ai instituțiilor implicate în proiectul despre care am mai scris în BiblioFeed (ultima oară chiar în urmă cu două numere), precum și ministrul culturii, Raluca Turcan. (R.C.)
Modernizarea bibliotecilor publice brașovene
Am găsit într-o postare pe Facebook a lui Szenner Zoltan, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov, o descriere detaliată a proiectului de modernizare a bibliotecilor publice brașovene. Textul, care începe cu declarația de intenție „nu vreau să fim noi ultima generație care a mai mers la bibliotecă” vorbește despre o investiție de peste 20 de milioane de lei bazată pe o finanțare din PNRR (Componenta C7 - Transformare digitală) de care vor beneficia, într-o măsură mai mică sau mai mare, toate bibliotecile publice din județ. Proiectul vizează nu doar renovarea și modernizarea unor spații și clădiri sau înnoirea echipamentelor IT, ci și dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor prin intermediu bibliotecii. Nu putem să nu ne întrebăm când, în absența finanțării europene, ar fi ajuns bibliotecile brașovene și, prin extensie, bibliotecile publice din România să beneficieze de o asemenea oportunitate. (R.C.)
Nocturna bibliotecilor, ediția 2023
Sub deviza Biblioteca - sunet - imagine - culoare, ediția din acest an a Nocturnei Bibliotecilor, eveniment organizat de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), se va desfășura între 29 și 30 septembrie. Referitor la subtitlul „Campanie de activare nocturnă a bibliotecilor din România”: doar mie îmi sună ciudat…? (R.C.)
Din nou, despre bibliotecile neconvenționale
Inerția și dezinteresul autorităților locale pentru susținerea funcționării bibliotecilor, dar și pasiunea pentru lectură a unor concetățeni de-ai noștri creează un context fertil pentru apariția unor biblioteci neconvenționale. Celebrul Ștefan Mandachi, „autorul” primului metru de autostradă din Moldova, și-a îndreptat recent atenția asupra lecturii publice. După inaugurarea primului container-bibliotecă în localitatea Santa Mare din Botoșani, omul de afaceri își propune să instaleze un asemenea container în câte o localitate rurală din fiecare județ al țării. Un alt exemplu de inițiativă privată în această direcție vizează o comunitate mai mică - cea a locatarilor dintr-un bloc bucureștean, care în urma inițiativei uneia dintre ei au ajuns să beneficieze de o mică bibliotecă amenajată la parterul imobilului. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Designul contează
A început construcția noii biblioteci publice Charlotte Mecklenburg din Carolina de Nord, care va avea cinci niveluri și peste 10.000 de metri pătrați unde transparența fațadei ce permite iluminarea naturală se va îmbina cu un interior cald de lemn. Clădirea va avea, printre altele, două terase și o cafenea și își propune să devină un „catalizator al creșterii” pentru zona în care este amplasată. Numa’ bună de o comasare cu muzeul local, căminul cultural, centrul de meșteșugărit etc. (M.C.)
ALA, în apărarea valorilor fundamentale ale bibliotecilor
Legat de ceea ce am scris în preambulul numărului de față referitor la valorile bibliotecilor, Asociația Bibliotecarilor Americani condamnă într-un comunicat recent amenințările și violențele îndreptate împotriva bibliotecilor și bibliotecarilor din SUA din partea celor care ar dori să le cenzureze colecțiilor și politicile de furnizare a serviciilor și reafirmă angajamentul acestora „să susțină și să apere valorile fundamentale ale incluziunii și ale accesului liber și egal la idei și informații, care sunt esențiale pentru o societate democratică informată”. (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
„De spiritu et anima” nr. 5/2023
Cel mai recent număr al revistei editate de BCU București se deschide cu o anchetă privind viitorul bibliotecilor realizată de Flaviu George Predescu la care au răspuns mai mulți manageri de biblioteci, alături de vicepreședintele comisiei de cultură a Camerei Deputaților, Ionuț Vulpescu (care ne invită să credem că „România poate fi mai bună decât alte țări în domeniul Cultural” - chiar așa, cu „C ”mare - invocând celebrul și irelevantul sondaj privind cea mai frumoasă bibliotecă din lume) și vicepreședintele Academiei Oamenilor de Știință, Doina Banciu (care la întrebarea privind modul în care biblioteca ar putea să-și îmbunătățească relația cu publicul răspunde textual „Biblioteca trebuie să se ducă „în public”, nu să aștepte în bibliotecă”). Același F.G. Predescu o intervievează pe Ștefania Mazilu, o bibliotecară care se apropie de finalul unei cariere de peste 45 de ani care s-a desfășurat exclusiv în BCU București, Andreea Badea descrie parcursul unui document din colecțiile speciale ale BCU către Registrul Național „Memoria lumii”, iar Luminița Modan face o prezentare a rețelei de biblioteci filiale din facultățile Universității din București.
În mod deloc surprinzător, ni se precizează că dialogul pe tema evoluției bibliotecilor a fost demarat „la inițiativa directorului general al Bibliotecii Centrale Universitare Carol I”, la fel și interviul Ștefaniei Mazilu. Cine simte că nu poate trăi fără asemenea precizări poate să găsească oricând pe prima pagină a site-ului BCU formulări precum „sub coordonarea directorului general… apar noi oportunități, care vizează și orizonturi încă insuficient explorate în spațiul cultural românesc”, nenumărate știri care încep cu „directorul general a primit vizita…”, „participarea directorului general la evenimentul…” și alte și alte exemple de onctuozitate și de PR personal de sub care răzbat ecourile festivalului național Cântarea României. U-raaaaa! (R.C.)
„Bocșa culturală”
De ani buni, în mica localitate Bocșa din județul Caraș-Severin biblioteca este centrul cultural al comunității. Meritul principal îi revine Gabrielei Șerban, o bibliotecară dinamică, pasionată, între ale cărei multe proiecte în care se implică se numără și editarea revistei trimestriale Bocșa culturală, intrată în cel de-al douăzeci și patrulea an de apariție. Ultimele numere ale publicației se găsesc aici. În nr. 3/2023 putem citi, între altele, un detaliat istoric al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa care, înființată fiind în iulie 1953, a sărbătorit recent 70 de ani de existență. (R.C.)
Blogul LIS-Educate
Autointitulat, modest, „blog”, LIS-Educate constituie o colecție bogată și utilă de informații și resurse din domeniul biblioteconomiei și științei informării. În postări sunt abordate și prezentate sintetic subiecte de actualitate, iar în pagina de resurse sunt organizate și semnalate publicații de specialitate, surse de învățare, instrumente de citare, baze de date ș.a. (R.C.)
„Plângerea cărților împotriva războaielor”
Episcopul și diplomatul Richard de Bury (1287-1345) a fost un bibliofil care, dincolo de preocuparea de a aduna cărți, și-a exprimat afecțiunea față de ele într-o lucrare cu titlu semnificativ, Philobiblon (1344). Lucrarea este o bijuterie și reflectă o gândire neobișnuit de luminată pentru perioada istorică în care a trăit autorul ei. Iată, de pildă, ce scrie de Bury în capitolul VII, „The complaint of books against wars”, care ne-a dus cu gândul, inevitabil, la bibliotecile ucrainene lovite de bombele „operațiunii speciale”:
De altfel, nu putem deplânge cu jalea pe care o merită toate cărțile care au pierit din vina războiului în diferite părți ale lumii. Cu toate acestea, trebuie să ne amintim cu lacrimi în ochi cumplita ruină care a fost provocată în Egipt de către trupele auxiliare în războiul din Alexandria, când șapte sute de mii de volume au fost mistuite de flăcări. Aceste volume fuseseră adunate de către regii Ptolemei de-a lungul unor lungi perioade de timp, după cum relatează Aulus Gellius. Ce moștenire atlanteană trebuie să presupunem că a pierit atunci: inclusiv mișcările sferelor, toate conjuncțiile planetelor, natura galaxiei și generațiile pronosticate ale cometelor, precum și tot ceea ce există în ceruri sau în eter! Cine nu s-ar cutremura în fața unui asemenea holocaust năprasnic, în care cerneala este jertfită în loc de sânge, în care cenușa strălucitoare a pergamentului incandescent a fost îmbibată cu sânge, în care flăcările mistuitoare au devorat atâtea mii de nevinovați în a căror gură nu s-a aflat minciună, în care focul neiertător a transformat în cenușă puturoasă atâtea sanctuare ale adevărului etern! (trad. noastră, R.C.)
Bibliotecă gratuită de audiobook-uri
Microsoft, MIT și Project Gutenberg au creat o bibliotecă de audiobook-uri gratuite pornind de la unele dintre cărțile disponibile prin Project Gutenberg și folosind o tehnologie ce permite citirea textului la o calitate înaltă. Proiectul își propune să „democratizeze accesul la cărți în format audio de înaltă calitate” iar colecția rezultată este deja disponibilă pe mai multe platforme, inclusiv Spotify sau Google Podcasts. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Apropo de ceea ce semnalam în numărul trecut al BiblioFeed referitor la legătura dintre „hibridizarea” modului de desfășurare a conferinței Asociației Bibliotecarilor din România și impactul ei asupra numărului celor prezenți fizic, un articol de pe blogul London School of Economics aduce argumente pentru importanța întâlnirilor față în față, a interacțiunilor directe, formale și informale în cadrul conferințelor științifice. În ciuda avantajelor indiscutabile ale comunicării online, „meetings are still vital in creating and sustaining academic communities”. Dacă înlocuim academic cu librarianship, afirmația își păstrează validitatea. (R.C.)
Miscellanea
Despre persistența falsurilor istorice
Newsletter-ul Age of Invention a publicat un articol în care prezintă câteva cazuri celebre de întâmplări ce au intrat în literatura istorică drept adevăruri dar care, la o privire mai atentă, se dovedesc a fi falsuri. Un astfel de exemplu este afirmația că Imperiul Britanic ar fi trimis mai mulți soldați să lupte împotriva lucrătorilor din industria textilă care protestau împotriva industrializării distrugând mașinile ce le luaseră locurile de muncă decât împotriva lui Napoleon în Războiul Peninsular. Articolul pune sub lupă problema reală din istorie (și alte științe asemănătoare) în care reproductibilitatea și replicarea nu sunt privite cu aceeași consecvență ca în rândul științelor exacte, de multe ori din motive obiective ce țin de imposibilitatea accesării surselor primare. O problemă care are tendința de a se accentua atâta vreme cât sursele primare nu devin la fel de accesibile precum sursele secundare, iar cercetătorii nu își dezvoltă reflexul scepticismului „sănătos” chiar și în fața unor informații considerate adevăruri dar rareori verificate. Din perspectiva bibliotecilor, articolul aduce încă un argument pentru accesibilizarea resurselor documentare și poate chiar pentru pregătirea unor formate care să permită inteligenței artificiale să extragă date cu ajutorul cărora să poată fi verificată exactitatea unor afirmații din surse curente. (M.C.)
Cine se bagă la un long night?
Internet cafe-urile au fost, pentru mulți dintre cei din generația mea, primul (și un foarte naiv) contact cu universul web-ului. Dispariția lor (sau cvasi-dispariția, mi-e imposibil să verific dar e posibil să mai existe vreunul printr-un colț de țară) a fost o consecință naturală a creșterii nivelului de trai coroborat cu scăderea costurilor de acces și nu a fost resimțită ca o pierdere la momentul respectiv. Această pagină a începuturilor internetului merită totuși amintită, fie și doar pentru că a oferit atâtor oameni șansa de a privi în interiorul unui univers ce urma să devină atotcuprinzător în doar câțiva ani. Un fel de privire în viitor. O astfel de rememorare găsim într-un articol despre internet cafe-urile din câteva țări atât de îndepărtate de România dar cu o experiență similară în ceea ce privește aceste localuri. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: „A van Gogh-like painting of a library reading room” (generată cu Dream Studio) La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeedmarcel@gmail.com sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
