BiblioFeed #60
12 februarie 2024
Books and looks: gen Z is ‘rediscovering’ the public library este titlul unui articol publicat pe 26 ianuarie în The Guardian care pare să dea speranțe în privința viitorului bibliotecilor publice. Autoarea îmbină investigația personală cu datele unor cercetări pentru a concluziona că generațiile tinere utilizează bibliotecile într-o măsură mai mare decât lasă să se creadă opiniile scepticilor. Înainte să sărim în sus de bucurie, să precizăm că e vorba de bibliotecile din SUA, unde au apărut primele biblioteci publice și unde tradiția utilizării lor este încă puternică.
Articolul pornește de la un raport al ALA (Gen Z and Millennials: How They Use Public Libraries and Identify Through Media Use) publicat în noiembrie 2023 care concluzionează că reprezentanții acestor generații (cei aflați în 2022 în categoria de vârstă 13-40 de ani) folosesc bibliotecile publice atât local, cât și la distanță într-o măsură mai mare decât cei din generațiile anterioare, chiar dacă din rațiuni deseori diferite. Conform investigației realizate de autoarele raportului, 54% dintre membrii generației Z și milenialilor au vizitat o bibliotecă fizică în ultimele 12 luni, dar 23% din aceeași categorie nu se identifică drept „cititori”. Majoritatea (52%) împrumută publicații din colecțiile digitale ale bibliotecii. După cum era de așteptat, pe lângă faptul că e recunoscută drept „un mediu care sprijină concentrarea și dezvoltarea”, biblioteca este populară și ca spațiu de socializare și relaxare unde, în plus, tinerii pot face mai mult decât să citească.
Interesantă este relația pe care cei din generația Z, în special, o stabilesc cu biblioteca în raport cu obișnuințele lor de utilizare a platformelor și aplicațiilor social media și de expunere în mediul online. Unul dintre cei intervievați de autoarea articolului folosește prezența la bibliotecă pentru a se afișa pe TikTok, alții utilizează aceeași platformă pentru a discuta despre cărțile pe care le citesc și a face recomandări de lectură. Biblioteca e văzută drept un mediu atrăgător din punct de vedere estetic, iar cartea tipărită, nu e-book-ul, este „fetișizată” în media sociale datorită materialității ei care permite asocierea vizuală („“You need book materiality, a printed book, something that helps visually”, remarcă una dintre autoarele raportului ALA). Stimularea și sprijinirea tinerilor care utilizează bibliotecile să se implice în promovarea lor - iată o promițătoare strategie de marketing.
Motivele de speranță, indiferent de unde provin ele, nu trebuie bagatelizate. Experiențele altora, deși se desfășoară în contexte sociale și economice diferite, ne pot ajuta atât să ne nuanțăm perspectiva (poate excesiv de negativă uneori) cât și să testăm modalități noi de conectare cu utilizatorii de informații de azi. Acesta este și motivul pentru care aici, în BiblioFeed, urmărim între altele să stimulăm consultarea sistematică a literaturii de specialitate, de unde pot fi extrase idei și soluții pentru problemele noastre.
Lectură plăcută!
Biblioteci românești
„10 biblioteci de nota 10”
Fundația „Dan Voiculescu” a desemnat câștigătorii concursului național 10 biblioteci de nota 10, pe care l-am anunțat și noi în BiblioFeed #58. (R.C.)
Corespondență din Brașov: Bridges for refugees (Poduri pentru refugiați), sau cum să realizăm incluziunea culturală a refugiaților în comunitate
În perioada ianuarie 2024-iunie 2024, Filiala 4 - Centrul Info-Documentar ,,Valeriu Braniște” din cadrul Bibliotecii Județene ,,George Barițiu” Brașov desfășoară, în colaborare cu Fundația Noi Orizonturi și cu finanțare din partea International Rescue Committe, proiectul „Bridges for refugees (Poduri pentru refugiați)”, menit să sprijine continuarea demersurilor de incluziune lingvistică, socială și culturală începute în 2022-2023, în cadrul proiectului Libraries as support hubs for refugees and communities (Bibliotecile, hub-uri de suport pentru refugiați și comunitate).
Scopul proiectului este ca ucrainenii strămutați temporar să se simtă în siguranță, să continue să se dezvolte ca indivizi și comunitate, să capete și să dezvolte sentimentul de apartenență la comunitățile care-i găzduiesc în prezent.
Obiectivul principal este ca bibliotecile să integreze în serviciile lor publice o serie de activități în beneficiul refugiaților, oferindu-le oportunitatea de a se integra mai bine în comunitățile gazdă, de a obține sprijin de grup, de a accesa resurse, de a învăța noi abilități și de a socializa. Activitățile principale vizează: suport psihosocial (vom asigura ședințe de consiliere psihologică) și cunoștințe de limba română, dezvoltare de abilități, creare de legături emoționale, întărirea rolului tinerilor in comunitate, precum și conectarea la comunitatea locală.
Au început deja cursurile de limba română noi grupe de refugiați ucraineni (și nu doar), atât pentru adulți cât și pentru copii, iar Clubul IMPACT, de service learning în și pentru comunitate, se va îmbogăți cu noi membri- adolescenți din rândul refugiaților. Împreună, ei vor gândi un nou proiect de învățare experiențială, pentru comunitatea în care trăiesc, în funcție de nevoile pe care le vor identifica în societate.
Mai mult, vor fi organizate niște tururi ghidate, pentru ca refugiații străini să cunoască obiectivele turistice și culturale mai mult sau mai puțin cunoscute ale Brașovului, și tururi de fotografie, pe care le-am gândit sub forma unui treasure-hunt cultural, menite să surprindă cadre mai puțin familiare, dar instagramabile din Brașov.
Și în cadrul acestui proiect, ca și în cel anterior, avem voluntari care ne vin în sprijin, pentru organizarea evenimentelor de tip open space, unde beneficiarii vor învăța lucruri noi sau vor deprinde diverse abilități practice, dar și pentru susținerea cursurilor de limba română.
Coordonatorii locali ai proiectului sunt Daniela Banaurs și Claudia-Oana Popescu. (Corespondență primită de la Claudia-Oana Popescu)
„Cinema la bibliotecă”
Mihai Lupu (EduCaB) a vorbit la Radio România Cultural despre proiectul național „Cinema la Bibliotecă”, prin care organizatorii - EduCaB și Short Film Breaks - împreună cu bibliotecile publice „își propun să transforme spațiile locale în locuri de învățare, socializare și relaxare în lumea cinematografiei independente”. (R.C.)
Interviu cu Valer Simion Cosma
Site-ul Exercițiul 18, despre care aflăm că este un proiect editorial realizat de elevi, studenți și jurnaliști tineri sub coordonarea echipei de jurnaliști de la Asociația Capital Cultural, găzduiește un interviu cu directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. „Cred că biblioteca universitară s-a deschis mult către comunitatea locală și a devenit mult mai prezentă și vizibilă în viața culturală a orașului”, afirmă Valer Simion Cosma, cu care cititorii noștri s-au mai întâlnit în aprilie 2023, în secțiunea „Interviurile BiblioFeed”. (R.C.)
(Și) despre biblioteci, cu Matei Vișniec
Scriitorul român vorbește într-un interviu acordat Cultura la Dubă, printre altele, despre relația sa cu diferite biblioteci și timpul petrecut în ele dar și despre durerea pe care i-o provoacă situația actuală a bibliotecii din Rădăuți. Dramaturgul subliniază necesitatea reimaginării bibliotecilor și a pregătirii bibliotecarilor pentru atragerea de noi utilizatori, dând exemplul mediatecilor din Franța. Deși suntem de acord cu viziunea sa asupra bibliotecilor, nu putem să nu remarcăm și faptul că este destul de greu de vorbit despre ele la modul general, stadiul lor de dezvoltare fiind extrem de divers. (M.C.)
Biblioteci din lumea largă
Vandalism în bibliotecile din Germania
Mai multe biblioteci din Germania se confruntă cu acte de vandalism din partea unor persoane care desenează zvastici, rup paginile cărților, scriu insulte etc. Cărțile deteriorate tratează subiecte cum ar fi nazismul și grupările de extremă dreapta (din perspectivă critică, bineînțeles), feminismul, ecologia etc. Toate acestea se întâmplă deja de câțiva ani și, deși actele de vandalism asupra bibliotecilor nu sunt organizate în mod coordonat, nu putem să nu remarcăm corelarea cu creșterea în sondaje a extremiștilor de dreapta. Să ne bucurăm totuși de faptul că extremiștii de la noi nu par a fi tocmai persoane care știu că există biblioteci. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
O nouă conferință de specialitate, organizată la Sibiu
Prima conferință internațională „Libraries Knowledge and Information”, care va avea ca temă Information Production and Circulation in the Age of Crisis, se va desfășura la Sibiu în perioada 25-27 aprilie 2024. Conferința, organizată în colaborare de Biblioteca Universității „Lucian Blaga”, Biblioteca ASTRA din Sibiu și Universitatea din Bayreuth reunește specialiști din România, Republica Moldova și Germania care vor susține comunicări în cadrul panelurilor Open: open source, open science, open access, Information Desk: information literacy, media literacy, democratic culture, Online: digit(al)ization și Bookshelves: books and libraries. Echipa BiblioFeed va fi reprezentată la conferință de Mihai Constantinescu, Nicolaie Constantinescu și Robert Coravu. Vom reveni cu programul final al conferinței după ce va fi făcut public. (R.C.)
Colocviile naționale studențești BEST Letters 2024
Facultatea de Litere a Universității din București organizează în zilele de 18 și 19 mai 2024 cea de-a XI-a ediție a Colocviilor naționale studențești BEST Letters (pentru detalii, a se vedea anunțul oficial). Reamintim că o axă a acestui colocviu este dedicată științelor informării și documentării, deci este deschisă participării studenților de la ciclurile de licență și master de la această specializare sau de la specializări înrudite din toată țara. Cei interesați se pot înscrie trimițând un titlu și un rezumat (aprox. 20 de rânduri), însoțit de 5-7 cuvinte-cheie și de o scurtă bibliografie, la adresa best.letters.colloquia@litere.ro, până la data de 8 aprilie 2024. Confirmările de acceptare vor fi transmise până pe 15 aprilie 2024, iar lucrările integrale sunt așteptate până la data de 10 mai 2024. (R.C.)
Publicarea colecțiilor ca date - workshop Europeana
În contextul mișcării internaționale pentru valorificarea colecțiilor ca date, Europeana Foundation și DARIAH-EU (Digital Research Infrastructure for the Arts and the Humanities) susțin reutilizarea datelor de patrimoniu cultural folosind metode computaționale și crearea unui spațiu european comun de date pentru patrimoniul cultural. Acest efort s-a concretizat recent prin dezvoltarea unui flux de lucru pentru publicarea colecțiilor ca date, al cărui scop este să conștientizeze instituțiile memoriei culturale cu privire la pașii esențiali pentru a publica seturi de date adecvate reutilizării și să răspundă nevoilor celor interesați să le reutilizeze în cercetare, predare și învățare.
În acest context, Europeana Foundation organizează marți, 13 februarie, cu începere de la ora 16.30 (ora României) workshop-ul de instruire A Workflow to publish Collections as Data. Vorbitorii vor fi Alba Irollo (Europeana Research), Sally Chambers (DARIAH-EU) și Gustavo Candela (DARIAH-EU & Universitatea din Alicante) (R.C.)
12 burse de participare la Conferința anuală LIBER 2024
Conferința anuală a LIBER (Ligue des Bibliothèques Européennes de Recherche – Association of European Research Libraries), asociație în care Biblioteca Națională a României are calitatea de membru instituțional (din 2008), va avea loc în perioada 3-5 iulie 2024, la Limassol, Cipru. În vederea participării la conferință, LIBER a anunțat acordarea a 12 burse pentru angajații instituțiilor membre care doresc să participe. Bursele vor acoperi taxa de participare și, în limita unei sume prestabilite, costurile aferente deplasării. Data limită pentru trimiterea cererilor de bursă, care vor fi evaluate conform criteriilor specificate pe site-ul LIBER, este 1 martie 2024. (BNaR)
20 de burse pentru participarea la RLUK24 Conference
Conferința RLUK24 New Frontiers: The expanding scope of the modern research library, organizată de Research Libraries UK, se va desfășura în perioada 20-22 martie 2024, în format virtual.
Rolul bibliotecii de cercetare continuă să se extindă pe măsură ce formatele se înmulțesc, tehnologia avansează, iar așteptările comunității de cercetare cresc. La fel ca în multe alte sectoare, și în biblioteci, IA are potențialul de a schimba semnificativ procesul de cercetare, diseminarea cercetării și fluxurile de lucru. Toate aspectele activității bibliotecii ar putea fi influențate, de la crearea de conținut, catalogare și creare de metadate, până la interacțiunile cu cercetătorii. Însă în luarea deciziei de folosire a tehnologiei de tip IA trebuie să se țină cont atât de aspectele etice, cât și de impactul acestora asupra personalului și asupra utilizatorilor. RLUK24 urmărește să analizeze potențialul inteligenței artificiale, dar va studia, de asemenea, și implicațiile unei schimbări atât de rapide și semnificative asupra activității de bibliotecă.
Totodată, bibliotecile de cercetare trebuie privite ca parte a unor comunități mai largi - atât locale, cât și naționale și internaționale. RLUK24 va investiga modalitățile prin care bibliotecile se pot alinia și sprijini strategiile instituționale, pot crea parteneriate și se pot implica în activități pentru comunitate.
Pe măsură ce bibliotecile de cercetare își extind obiectivele, apare nevoia de completare a abilităților și competențelor personalului, motiv pentru care RLUK24 își propune să facă o analiză și din această perspectivă.
Conferința RLUK este deschisă tuturor și reprezintă o ocazie excelentă pentru profesioniștii din domeniu de a se conecta și de a discuta despre modul în care pot contribui la modelarea bibliotecii de cercetare a secolului XXI.
Organizatorii oferă 20 de burse care acoperă integral taxa de participare la conferință pentru bibliotecari din grupurile subreprezentate, pentru profesioniști aflați la început de carieră, pentru cei care ocupă funcții sub nivelul de director asociat sau pentru cei care, în mod normal, nu ar participa la eveniment. Pot aplica pentru bursă bibliotecari din orice țară, indiferent dacă aparțin sau nu unei organizații afiliate RLUK.
Solicitarea de bursă poate fi transmisă până la data de 1 martie 2024. (BNaR)
IFLA PressReader International Marketing Award
Secțiunea Management și Marketing a IFLA colaborează din nou cu PressReader în vederea acordării PressReader International Library Marketing Award 2024. Premiul se acordă acelei biblioteci care a implementat cele mai creative și de succes proiecte sau campanii de marketing pentru a crește gradul de conștientizare și de utilizare a ofertei sale de servicii. Bibliotecile câștigătoare vor primi fonduri (locul I - 3000 euro, locul II - 2000 euro, locul 3 - 1500 euro) pentru a achiziționa noi tehnologii care să le ajute să-și optimizeze activitatea, iar primele zece semifinaliste vor primi diplome și un cont de acces Premium PressReader.
Obiectivele premiului:
Recunoașterea celor mai bune proiecte de marketing pentru biblioteci din 2023;
Încurajarea folosirii marketingului în biblioteci;
Oferirea contextului ca bibliotecile să-și poată împărtăși experiența și expertiza de marketing la nivel global.
Aplicațiile pot fi trimise până la data de 20 februarie 2024. (BNaR)
Webinar RLUK cu înscriere gratuită: Digital GLAM II – Using IIIF for Digital Content
RLUK’s Digital Shift Forum (#RLUKDSF) reunește specialiști ce lucrează în sectoarele de informare, cercetare, culturale și de patrimoniu, precum și în domenii conexe, inclusiv în sectorul comercial, pentru a discuta despre viitorul colecțiilor, serviciilor și al publicului sub presiunea schimbărilor digitale.
Evenimentele virtuale organizate de RLUK’s Digital Shift Forum urmăresc să promoveze discuțiile și dezbaterile intersectoriale, să permită schimbul de cunoștințe și să inspire eforturile de colaborare între sectoare și comunități. Evenimentele RLUK DSF sunt deschise tuturor și sunt gratuite. Următorul eveniment din serie se va desfășura în 21 februarie 2024, sub tema Digital GLAM II - Using IIIF for Digital Content.
IIIF (The International Image Interoperability Framework) este un set deschis de standarde pentru livrarea online de obiecte digitale de înaltă calitate. Este, de asemenea, o comunitate internațională care dezvoltă și implementează API-urile IIIF. Acest eveniment este al doilea dintr-o serie de evenimente care explorează utilizarea IIIF în patrimoniul cultural și își propune să ofere o introducere pentru cei care nu au cunoștințe anterioare despre aceste standarde, dar va avea și rolul de reîmprospătare a cunoștințelor pentru cei care le folosesc deja. El își propune:
Să sporească înțelegerea standardului IIIF;
Să exploreze oportunitățile de utilizare a IIIF pentru o gamă largă de colecții de patrimoniu;
Să prezinte exemple de implementare a IIIF cu infrastructură redusă în sectorul GLAM.
(BNaR)
Apel de lucrări: MCULTP Mini-Conference 2024
Mini-conferința MCULTP, cu tema Libraries New Trends in Supporting Multiculturalism and Multilingualism, va avea loc în data de 29 mai 2024, via Zoom. Conferința își propune să exploreze modul în care bibliotecile și bibliotecarii sprijină multiculturalismul și multilingvismul în comunitățile în care activează. Printre exemplele de subiecte de interes se numără:
Acțiuni de susținere a muncii dedicate pentru populațiile multiculturale;
Experiența utilizatorului ca modalitate de dezvoltare a serviciilor relevante;
Servicii și colecții de bibliotecă axate pe minoritățile naționale;
Servicii de bibliotecă axate pe minoritățile de imigranți;
Conservarea colecțiilor în limbi pe cale de dispariție (limbi minoritare sau indigene);
Lucrări redactate din perspectiva titularilor de drepturi (drepturile omului, convenții și legislație națională);
Evaluarea serviciilor, resurselor și colecțiilor de bibliotecă axate pe populațiile multiculturale.
Organizatorii sunt interesați în special de propunerile care oferă noi perspective asupra modului în care bibliotecile sprijină multiculturalismul și multilingvismul. Data limită pentru trimiterea propunerilor este 29 februarie 2024. (BNaR)
Știință și informație
Primul sistem deschis de ierarhizare a universităților
Universitatea din Leiden a creat primul sistem de ierarhizare a universităților care se bazează exclusiv pe date disponibile în format deschis. Datele bibliometrice provin din platforma OpenAlex (versiunea anterioară a rankingului Leiden se baza pe date provenite din Web of Science) și sunt deja disponibile pe platforma Zenodo, în timp ce codul sursă al software-ului folosit pentru ierarhizare este încărcat pe GitHub. Pe lângă faptul că vine să completeze universul științei deschise cu o piesă vitală ce lipsea până acum, sistemul deschis de ierarhizare permite, spre deosebire de toate celelalte sisteme, verificarea datelor și implicit a acurateței ierarhizării. Să sperăm că acest prim pas va inspira crearea a mai multor asemenea sisteme și renunțarea la clasificările clasice de tipul topului Shanghai. (M.C.)
Cartelurile de citări au pus matematica pe butuci
Science prezintă situația cartelurilor de citări care au reușit să influențeze în atât de mare măsură domeniul matematicii încât Clarivate a decis să excludă complet această categorie din concursul de popularitate cunoscut sub numele de Highly Cited Researchers pe anul 2023. Situația devenise deja amuzantă prin performanțele „deosebite” ale unor universități din China și Arabia Saudită care nu au departamente de matematică, dar rivalizează cu Stanford și Princeton în ceea ce privește lucrările highly cited. Rămân fără răspuns o serie de întrebări: ce ne facem cu domeniul matematică din Citation Index? Ce măsuri s-au luat pentru a rezolva acolo problema evidentă a citărilor false? Ce facem cu restul Web of Science, mai ales în contextul în care este clar că nu toate cartelurile de citări sunt atât de ridicole încât să-și împingă membrii anonimi în topurile mondiale? Clarivate poate veni cu diverse soluții despre care să povestească comunității academice, dar problema devine una a încrederii: atâta vreme cât datele nu sunt disponibile, este imposibil de verificat eficiența luptei împotriva manipulării citărilor în timp real și în mod obiectiv. Singurul lucru care se poate face este câte o măsură ad-hoc luată când lucrurile devin deja insuportabile, cum a fost cazul acum. Poate că e momentul să înțelegem că accesul deschis trebuie să fie unul complet, de la primele date și nu doar până la articole ci incluzând și datele post-publicare despre lucrări. Și, bineînțeles, trebuie să înțelegem ce sunt și la ce sunt folositoare datele bibliometrice în general și citările în particular. (M.C.)
Știința deschisă trece la următorul pas
Dacă publicarea în acces deschis și publicarea datelor cercetărilor sunt pe cale de a deveni standarde în știință, nu același lucru se poate spune și despre alte produse ale cercetării, cum ar fi produsele materiale folosite în laboratoare. Nature prezintă câteva dintre inițiativele care ușurează transferul gratuit al acestor produse, cum ar fi Addgene sau protocols.io. Totuși, articolul notează și că aceste inițiative se află încă la început iar una dintre problemele pe care le întâmpină ține de mentalitate: deși numeroși cercetători sunt de acord cu principiile științei deschise, numărul celor care le și pun în practică este semnificativ mai mic. (M.C.)
O nouă inițiativă în lupta cu paper mills
United2Act este cea mai recentă inițiativă care-și propune să lupte împotriva paper mills din domeniul publicării științifice (acele edituri care publică multe reviste și cărți fără respectarea normelor de verificare calității).
Problema lucrărilor publicate de către astfel de edituri este una deja semnificativă, mai ales dacă ne gândim la faptul că aproximativ 2% din literatura științifică publicată ar putea fi produsă sub egida lor. Membrii United2Act și-au propus mai multe acțiuni pentru a lupta împotriva paper mills, printre acestea fiind și o mai bună educație și conștientizare în domeniu și îmbunătățiri ale modului în care se face corectarea post-publicare. (M.C.)
Miscellanea
Arhiva digitală a patrimoniului cultural din România
Sub această denumire potențial generatoare de confuzii, putând duce cu gândul la digitizarea patrimoniului din instituțiile memoriei culturale, se ascunde un proiect prin care, conform ministrei culturii, se urmărește de fapt digitizarea a „tot ceea ce înseamnă parte de avizare, autorizare, certificare a intervențiilor în construcțiile pe clădiri de patrimoniu” şi în același timp „digitizarea patrimoniului imobil din România, astfel încât să ajungem să avem o hartă a obiectivelor culturale, a clădirilor de patrimoniu”. Proiectul, intitulat E-patrimoniu, va fi realizat cu fonduri europene în valoare de 45 de milioane de euro. (R.C.)
International Day of Women and Girls in Science (11 februarie)
Pentru a marca Ziua internațională a femeilor și fetelor din domeniul științei, care se sărbătorește pe 11 februarie, site-ul Europeana Pro a publicat răspunsurile a opt femei implicate în Inițiativa Europeana la întrebarea „Ce ați dori să fiți întrebate despre munca voastră - și care este răspunsul?”. Primul îi aparține Adinei Ciocoiu, care pledează pentru rolul și importanța activității oamenilor în contextul puternic determinat tehnologic al publicării și gestionării datelor pe platforma Europeana.eu. (R.C.)
Unchiu’ capricios
Pentru că uneori cea mai bună metodă de a lupta cu dezinformarea de orice fel este umorul, un cercetător de la Universitatea din Melbourne a creat, în 2020, jocul Cranky Uncle care îmbină umorul cu tehnici de gamificare pentru a învăța oamenii să înțeleagă diversele metode folosite în manipulare și dezinformare. Prima ediție a jocului are ca temă manipulările referitoare la schimbările climatice, iar în prezent se află în teste o ediție care tratează dezinformările legate de vaccinare. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
