BiblioFeed #61
26 februarie 2024
Asociația Bibliotecarilor din România, pe drumul către înveșnicirea în funcții. Punct de vedere al grupului mArcel cu privire la propunerile de modificare a Statutului și Regulamentului metodologic ale ABR
Începem acest număr din BiblioFeed cu un text ceva mai lung, pe care vă rugăm să aveți răbdare să-l parcurgeți în integralitatea lui deoarece pune în discuție un subiect important - în special, dar nu exclusiv - pentru cei care sunt membri ai Asociației Bibliotecarilor din România.
Recent, membrilor ABR li s-a solicitat să se exprime prin vot cu privire la două documente care „includ modificările discutate în Adunarea Generală din luna septembrie 2023 și la ședința Consiliului Director din luna decembrie 2023”: Statutul Asociației Bibliotecarilor din România și Regulamentul metodologic de aplicare a Statutului ABR”, cu motivarea că „acestea trebuie supuse votului Adunării Generale în vederea înregistrării la Judecătorie”. În acest scop, celor din conducerea filialelor ABR li s-a cerut ajutorul pentru diseminarea statutului și regulamentului metodologic în forma modificată, precum și a rezultatului votului membrilor Consiliului Director (?) către membrii cotizanți din filialele respective și obținerea semnăturilor acestora: „își pot pot exprima votul răspunzând la mail-ul trimis de dvs. prin DA, NU sau ABȚINERE. Trebuie specificat, de asemenea, numele din buletin și adăugată semnătura (scanată, eventual)”.
Ca să nu vă punem prea mult răbdarea la încercare, începem cu concluzia: demersul ABR este, în opinia noastră, unul NESTATUTAR și, în consecință, contestabil în instanță. Iată de ce:
în statutul actual al ABR, la art. 21, se precizează că Adunarea Generală a ABR, care este organul suprem de conducere al asociației, este formată din totalitatea asociaților și se întrunește în sesiune ordinară, anual și în sesiune extraordinară, în cazul unor probleme care nu suportă amânare. Convocarea în sesiune extraordinară se face la cererea președintelui ABR sau la cererea a 2/3 din numărul membrilor Consiliului Director al ABR. Așadar, deși Adunarea Generală este constituită din totalitatea membrilor cotizanți, ea trebuie să se întrunească, iar pentru aceasta trebuie să fie convocată cu cel puțin 15 zile înainte de data desfășurării lucrărilor ei. Hotărârile Adunării Generale nu se pot lua în urma solicitării unui vot prin e-mail membrilor ei.
caracterul nestatutar al acestei proceduri este dovedit și de compararea unor prevederi din cele două versiuni ale regulamentelor metodologice - cel în vigoare și cel care ar urma să fie adoptat: dacă în regulamentul din 2019, la cap. IX Dispoziții finale și tranzitorii se precizează că „Prezentul Regulament metodologic (…) a fost aprobat de Adunarea Generală a ABR, în cadrul Conferinței Anuale a ABR din 12 septembrie 2018”, în regulamentul nou formularea este: „Prezentul Regulament metodologic (…) a fost dezbătut de Adunarea Generală a ABR, în cadrul Conferinței Anuale a ABR din 07 septembrie 2023 și aprobat prin vot electronic de membrii activi ai ABR, care constituie Adunarea Generală a ABR”. Este evident că o dezbatere în cadrul unei Adunări Generale întrunite cu ocazia Conferinței Naționale a asociației nu este același lucru cu un vot („a fost aprobat”) solicitat într-o ocazie similară. La fel, dacă într-adevăr Adunarea Generală este constituită din totalitatea membrilor asociației, conform statutului, nu la fel de adevărat este că putem vorbi de Adunare Generală în absența unei întruniri a membrilor ei, care trebuie realizată în urma unei convocări, conform aceluiași statut. Pe scurt, votul prin e-mail solicitat membrilor asociației nu este același lucru cu votul solicitat în cadrul unei întruniri a membrilor asociației în cadrul unei Adunări Generale.
Dacă dăm la o parte problema de fond descrisă mai sus, care în opinia noastră anulează validitatea ei (aici, juriștii trebuie să se pronunțe), discutabile în această inițiativă a conducerii actuale a ABR sunt atât modul în care s-a solicitat votul membrilor asociației cât și conținutul modificărilor propuse.
Referitor la procedura aleasă:
Membrilor asociației nu li s-a dat posibilitatea exercitării dreptului de vot în mod avizat. Firesc ar fi ca modificarea unor documente esențiale pentru asociație să fie supusă atenției în mod public, transparent, pe site-ul ABR, punând în paralel articolele care se doresc a fi modificate, în forma lor actuală și în forma amendată, supusă votului. (Punerea în paralel i-ar fi ajutat și pe inițiatori să evite gafe precum eliminarea din conținutul art. 21 alin. 4 al statutului tocmai a prevederii referitoare la numărul voturilor necesare pentru validarea modificării sale - în forma modificată, „Hotărârile Adunării Generale a ABR se iau cu votul a cel puțin jumătate plus unu din numărul celor prezenți, cu excepția modificării Statutului ABR”, fără să ni se mai spună ce altă majoritate e necesară în acest caz - în forma actuală a alineatuui, se precizează că e nevoie de 2/3 din voturi). Nu doar că nu s-a procedat așa, dar nici măcar nu au fost evidențiate în mod grafic articolele modificate, ceea ce ar fi permis celor interesați și dispuși să facă acest efort să le compare cu articolele din statutul/regulamentul actuale.
La fel de firesc ar fi fost ca modificările să fie explicate: de ce sunt necesare? Cu ce vor contribui ele la îmbunătățirea activității asociației?
Firesc ar fi fost și ca votul să fie solicitat punctual, pentru fiecare articol modificat, nu pentru cele două documente în integralitatea lor: cineva poate fi de acord cu modificarea unui/unor articole, iar cu modificarea altuia/altora, nu.
Mai ales în condițiile în care modificările propuse, după cum am arătat, nu au fost evidențiate și explicate, timpul acordat pentru analiza lor - de pe 21 februarie până pe 29 februarie - este foarte scurt. Una peste alta, este greu de înțeles urgența sub care se desfășoară acest demers, când se putea aștepta Adunarea Generală de la Conferința Națională din toamnă pentru a avea un vot statutar și în cunoștință de cauză.
Toate cele de mai sus transmit ideea că acest vot constituie un act formal, ceea ce cu siguranță i-a făcut pe majoritatea membrilor ABR să-l îndeplinească ca atare.
Faptul că se solicită semnăturile scanate ale votanților ridică probleme de credibilitate a votului. Votul electronic poate fi o soluție, dar presupune cu totul altceva decât scanarea unor semnături și trimiterea lor prin e-mail - proces failibil și lipsit de orice element de securitate. Nu mai spunem că nici în regulamentul metodologic în vigoare, nici în cel modificat nu se definește ce înseamnă „vot electronic”: scanarea unor semnături? vot prin intermediul unei soluții securizate de tipul semnăturii electronice? Se precizează, în schimb, că „votul este valabil exprimat dacă sunt prezenți cel puțin jumătate plus unu din numărul membrilor care vin în numele fiecărui județ și care dețin votul electronic al membrilor ABR ce nu sunt prezenți” - ce presupune deținerea votului electronic al membrilor? Dacă este vorba de o listă de scanări ale unor semnături, nu putem să nu remarcăm că respectiva listă poate fi folosită ulterior pentru oricare alt vot, după cum își dorește deținătorul respectivului fișier electronic (sau a listei imprimate, după caz).
Este de neînțeles de ce s-a transmis membrilor ABR, pe lângă statutul și regulamentul metodologic modificate, o listă cu voturile membrilor Consiliului Director. În condițiile în care membrii acestuia au votat în cvasiunanimitate modificarea celor două documente - s-au înregistrat doar două abțineri și un vot împotrivă - gestul poate fi interpretat drept o tentativă transparentă de a influența voturile membrilor simpli ai asociației.
Este, în aceeași măsură, de neînțeles prezența pe lista membrilor Consiliului Director care au votat propunerile de modificare a celor două documente a unei persoane asociate unei funcții inexistente în acest moment, cea de director executiv al asociației. În fapt, această funcție, introdusă în statutul modificat, nu există până la exprimarea unui eventual vot favorabil în cadrul Adunării Generale.
Referitor la conținutul modificărilor propuse:
Pare că principala miză a acestor modificări o reprezintă introducerea funcției de director executiv, al cărei deținător ar deveni, conform modificărilor propuse, numărul 2 în conducerea ABR. Dacă actualmente președintele poate fi înlocuit în anumite situații de unul dintre vicepreședinți, în noul statut directorul executiv devine locțiitorul lui principal.
O altă miză este cea de a elimina limitarea numărului de mandate consecutive (două) pe care le poate avea o persoană în structurile de conducere ale asociației. Scriam tot aici, după Conferința Națională a ABR din 2023, următoarele:
„Ideea de a elimina din statutul ABR prevederea care vizează limitarea numărului de mandate consecutive ale persoanelor alese în conducerea asociației este extrem de păguboasă, din motive pe care nu cred că e cazul să le detaliez. La fel, intenția de a înființa poziții noi în organigrama asociației doar pentru că anumite persoane nu au mai putut candida anul acesta pentru o funcție de conducere din cauza numitei/hulitei prevederi”.
Coincidență sau nu, persoana care s-a prezentat deja membrilor ABR, în lista cu voturile Consiliului Director, drept director executiv (funcție inexistentă, repetăm, în acest moment) este una dintre cele care au fost împiedicate de prevederile actualului statut să mai candideze pentru o funcție de conducere. Nu punem în discuție meritele unei persoane sau alteia, ci principiul; indiferent despre cine este vorba, statutul unei asociații profesionale nu ar trebui modificat fiindcă a rămas cineva fără coledzi. Actualul statut limitează numărul mandatelor la două consecutive, ceea ce înseamnă că după o pauză de patru ani se poate candida din nou. Cunoaștem și înțelegem problema „lipsei de cadre”, a numărului mic al membrilor ABR dispuși să se implice în conducerea asociației; ea este reală, dar nu justifică decât parțial o asemenea decizie cu consecințe potențial nocive. În loc să renunțe la limitarea mandatelor, actualul consiliu și-ar putea propune să stimuleze, să „crească” oameni noi în perspectiva următorului ciclu de alegeri. Este trist că ABR e pe punctul să se înscrie în tendința de favorizare a înveșnicirii în funcții de conducere prin eliminarea mecanismelor de control al accesului la putere la care asistăm în multe zone ale societății românești sau, pe plan internațional, în țările cu regimuri nedemocratice.
Introducerea funcției de director executiv este greu de justificat în mod obiectiv. E greu de crezut că volumul și complexitatea activităților asociației au crescut în așa măsură încât să fie necesară crearea unei noi funcții de conducere. În statutul modificat, împărțirea atribuțiilor între președinte, director executiv și secretar general cuprinde suprapuneri rezolvate prin formulări diferite, prin formulări multiple care creează impresia de activități distincte, deși în realitate e vorba de (cam) același lucru sau prin activități divizate în mod artificial, lăsând impresia că te afli în fața lucrării unui student care a exprimat aceleași (puține) idei în diferite moduri ca să umple cât mai multe pagini.
Prin prezentul punct de vedere, asumat de toți membrii grupului mArcel, dorim să atragem atenția că asemenea decizii importante nu trebuie luate în grabă, ci după o reflecție profundă, astfel încât să se evite apariția unor mecanisme care ar putea facilita excesul/abuzul de putere în guvernarea ei. Îi încurajăm, în acest sens, pe membrii ABR să își exprime deschis poziția cu privire la cele semnalate. (Grupul mArcel; redactare: R.C., M.C.)
Biblioteci românești
Al treilea doctor din grupul mArcel
Luni, 19 ianuarie 2024, Universitatea Transilvania din Brașov a găzduit ceremonia de susținere a tezei de doctorat elaborată de colegul nostru din grupul mArcel și, în același timp, editor (ocazional, dar sperăm din ce în ce mai implicat, acum că s-a eliberat din chingile obligațiilor doctorale) al BiblioFeed, Nicolaie Constantinescu. Pentru a vă face o idee asupra temei abordate, care are implicații practice în zona structurilor infodocumentare menite să sprijine procesul de cercetare (bibliotecile universitare și ale institutelor de cercetare, în special), cităm din rezumatul în limba română al tezei lui Nic, elaborată în limba engleză și intitulată Systems and APIs for aggregation and presentation of research data and metadata using Open Web Platform/Sisteme și API-uri de agregare și prezentare a datelor de cercetare și a metadatelor folosind tehnologiile Open Web Platform (coordonator: prof. univ. dr. ing. Angela Repanovici):
„În lucrarea de față sunt tratate cu precădere tehnologiile și modelele de lucru/arhitecturile care implică API-urile web, dar acolo unde acestea sunt în prelungirea sau sunt îngemănate cu API-urile software, vor fi descrise fără a face o distincție voită. API-urile software pot fi privite precum un tablou de bord prin care putem interacționa cu pachete software complexe fără a fi nevoiți să înțelegem întreaga arhitectură care este ascunsă în spatele unei interfețe. API-urile web pot fi privite ca porturile maritime ale oceanului planetar gata de a primi resurse/date transportate prin intermediul Internetului.
API-urile web și cele expuse prin diferite servicii ale unor componente software este tema principală a tezei.”
În urma susținerii, Nicolaie Constantinescu a obținut titlul de doctor în Inginerie și Management, cu calificativul „Foarte bine”. Felicitări! (R.C.)
„Între lege și realitate: starea bibliotecilor publice din România”
Cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii (15 februarie), emisiunea „Timpul prezent” de la Radio România Cultural a avut-o ca invitată pe Claudia Șerbănuță. Realizatorii Adela Greceanu și Matei Martin și-au propus să afle de la invitată „cine mai merge la bibliotecă și care este starea bibliotecilor din România, ce oferă aceste spații și ce ar putea să ofere”. Înregistrarea emisiunii poate fi ascultată pe site-ul postului de radio. (R.C.)
Rezultatele #1lib1ref
Campania anuală prin care bibliotecarii sunt îndemnați să adauge referințe în Wikipedia s-a încheiat cu 905 editări făcute de 148 de bibliotecari pe 444 de pagini, cei mai harnici dintre bibliotecari reușind să treacă de sute de editări făcute în timpul #1lib1ref. (M.C.)
Biblioteci din lumea largă
Biblioteca Publică din Los Angeles intră pe piața editorială
Biblioteca Publică din Los Angeles, organizație cu 73 de filiale și peste 8 milioane de volume, a anunțat la sfârșitul anului trecut achiziția editurii locale Angel City Press, specializată în publicarea de cărți ce au drept tematică orașul Los Angeles, istoria și cultura din jurul acestuia. Directorul biblioteci a dat asigurări că „Doar pentru că deținem Angel City Press nu o să cumpărăm 500 de exemplare din fiecare titlu pentru a le plasa în fiecare filială. [...] Asta nu e ce ar face o bibliotecă bună” și a menționat că biblioteca și editura vor continua colaborarea bună deja existentă căutând în același timp „moduri creative prin care putem spune și împărtăși povești”. (M.C.)
Cel mai iubit dintre bibliotecari
Cunoscuta emisiune matinală Good Morning America de la postul american ABC, care se difuzează neîntrerupt de aproape 50 de ani, l-a avut ca invitat în urmă cu o lună, pe 26 ianuarie 2024, pe Mychal Threets, unul dintre câștigătorii premiului I Love My Librarian acordat de American Library Association. Threets, care a obținut primul permis de bibliotecă la cinci ani și lucrează în biblioteca al cărei utilizator devenise atunci - Fairfield Civic Center Library din Solano County (California) - este faimos pentru felul în care promovează biblioteca și lectura în social media. Pe lângă modul creativ în care bibliotecarul în vârstă de 33 de ani reușește să atragă cititorii la bibliotecă, este de reținut faptul că ALA acordă un premiu de popularitate care-i răsplătește pe cei a căror contribuție este recunoscută și apreciată de comunitatea utilizatorilor. (R.C.)
Biblioteca lui Darwin
Cu ocazia împlinirii a 215 ani de la nașterea lui Charles Darwin, proiectul The Complete Works of Charles Darwin a reușit să recreeze biblioteca omului de știință britanic sub forma electronică. Biblioteca cuprinde peste 13.000 de volume dintre care mai mult de 9500 au și link-uri către versiuni disponibile gratuit și ne permite să ne facem o idee despre preocupările științifice din varii domenii ale lui Darwin și despre preferințele sale literare. Tot pe site-ul Darwin Online, unde este găzduit catalogul bibliotecii, putem găsi și publicațiile sale, manuscrise și alte documente, studii etc. legate de opera omului de știință. (M.C.)
Webinar despre biblioteci și cuantificarea rezultatelor cercetărilor
Un webinar ce tratează subiectul înregistrării, urmăririi și înțelegerii impactului cercetării este disponibil gratuit (sponsorizat de Elsevier) pe site-ul Choice360 al Association of College and Research Libraries. În prezentare se discută moduri prin care bibliotecile se pot integra cu succes în ecosistemul instituțional de cercetare și rolurile pe care le pot avea acestea în măsurarea impactului cercetării. Tot din zona bibliotecilor implicate în procesul de cercetare avem și un articol în care Jane Belger, bibliotecară responsabilă cu cercetarea și accesul deschis la University of West England, vorbește despre modul de lucru al echipei dedicată de bibliotecari care susțin cercetarea, în special în relația cu cercetătorii aflați la început de carieră. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
O platformă excelentă pentru educația în biblioteconomie
Pentru că tot am menționat mai sus platforma Choice de la Association of College and Research Libraries, nu putem să prezentăm (și să recomandăm!) întreaga platformă. Choice cuprinde webinarii, podcast-uri, publicații digitale, eseuri și white papers și acoperă o gamă largă de tematici din zona biblioteconomiei precum dezvoltarea colecțiilor, leadershipul în bibliotecă, colecții speciale, cercetarea și comunicarea academică. Multe dintre resurse sunt disponibile gratuit, la fel ca și cele 114 ghiduri de bibliotecă disponibile tot sub umbrela Choice și concepute pe platforma LibGuides. Poate că ar merita ca și asociațiile de biblioteci din România să-și dezvolte o astfel de platformă în care să încarce cursurile online pe care le organizează și prezentările de la conferințe. (M.C.)
Știință și informație
Accesul deschis funcționează!
Un articol publicat în Scientometrics și prezentat pe blogul London School of Economics a analizat citările primite de 19 milioane de publicații de-a lungul unei perioade de zece ani, ajungând la concluzia (așteptată) că articolele publicate în acces deschis primesc mai multe citări dar și că respectivele citări vin dintr-o zonă geografică mult mai diversă decât cele primite de articole publicate sub paywall. (M.C.)
Pierdut peer-review. Îl declarăm nul
Revista cu factor de impact Frontiers in Cell and Development Biology a publicat un fals (produs cu ajutorul inteligenței artificiale) atât de evident încât nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva cineva a intenționat să le testeze vigilența (sau să demonstreze lipsa de standarde a revistei). Deși este evident chiar și pentru oameni fără pregătire științifică că imaginile trimise nu aveau cum să fie reale, articolul a trecut prin procesul de peer-review (între 17 noiembrie și 28 decembrie, în condițiile în care timpul mediu de recenzare este de 17 săptămâni și (teoretic) printr-o evaluare din partea editorului asistent responsabil. Salutăm, totuși, faptul că Frontiers are o politică de a publica numele celor care au responsabilitatea verificării articolului - barem să vedem și noi cine nu și-a făcut treaba. (M.C.)
Ce ne facem cu autorii decedați?
Retraction Watch ne aduce în atenție cazul unui cercetător care apare drept autor a cel puțin 49 de articole publicate după decesul său, produs acum mai bine de un an. Cazul este unul care ridică numeroase semne de întrebare. Spre exemplu, în cazul unui articol a fost nevoie (după deces) de acordul explicit al tuturor autorilor pentru o formă finală a textului - acord despre care nu știm cum ar fi putut fi obținut. Totodată, cazul expune lipsa unei practici unitare în situațiile de acest tip la nivelul editurilor (unele cer menționarea decesului oricărui autor, altele nu). Bineînțeles, nu putem să nu ne întrebăm și câte dintre acele articole chiar au beneficiat de aportul cercetătorului în cauză. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
