După o pauză mai lungă datorată sărbătorii pascale, revenim cu speranța să vă regăsim la fel de dornici de noutăți din lumea bibliotecilor și informației.
Biblioteci românești
„Eu cred că biblioteca va supraviețui, chiar dacă nu se va mai numi bibliotecă în viitor”
Cu ocazia Zilei Bibliotecarului, Monitorul de Brăila a publicat un interviu cu dr. Dragoș Neagu, managerul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” și președintele ANBPR. Intervievatul a abordat subiecte precum relația cititor-carte, ce se mai citește astăzi, care (mai) este misiunea bibliotecilor publice și provocările cu care se confruntă, inclusiv cele privind finanțarea, serviciile pe care le oferă biblioteca publică brăileană și proiectele pe care le derulează, perspectivele cărții, lecturii și bibliotecii. (R.C.)
Studii în domeniul științelor informării și documentării, la Sibiu
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu organizează, și în acest an, studii universitare de licență și de masterat pentru bibliotecari și profesori documentariști.
Admiterea pentru programele de studii universitare de licență și masterat va avea loc în lunile iulie (sesiunea I) și septembrie (sesiunea a II-a) - detalii privind calendarul sesiunii de admitere se găsesc aici. Înscrierile se realizează exclusiv online. Pentru studiile universitare de licență, admiterea se face pe bază de concurs de dosare, iar pentru cele de masterat admiterea constă într-un interviu susținut de candidați în perioada stabilită de către universitate.
Informații detaliate despre abilitățile și competențele dobândite pe parcursul participării la programele de studiu, dar și oportunitățile de carieră oferite de o diplomă obținută în domeniul științelor informării și documentării se găsesc în prezentarea evidențiată pe pagina de Facebook Științe ale Informării și Documentării ULBS.
Date de contact pentru mai multe informații: silviu.bors[at]ulbsibiu.ro, tel. 0744375484 (lector univ. dr. Silviu Borș). (S.B.)
Biblioteci din lumea largă
Șase exemple de bibliotecari speciali
Pe site-ul Atlas Obscura putem citi șase povești despre bibliotecari cu siguranță speciali, de la bibliotecarele care aveau grijă de biblioteca științifică de la Los Alamos (unde se desfășura o parte din cercetarea pentru crearea bombei atomice) și până la „femeile cărților” care colindau călare regiunile greu accesibile ale statului Kentucky pentru a aduce lectura aproape de cei care locuiau în zonele montane. (M.C.)
Sfaturi de la bibliotecari
The Guardian publică un articol cu 20 de sfaturi de la bibliotecari pentru cei care doresc să redescopere lectura. Lista conține de la măsuri destul de evidente dar pe care le uităm uneori (eliminarea oricărui element ce poate distrage atenția) până la sugestii concrete de cărți care nu pot fi lăsate din mână în vacanța de vară. (M.C.)
Manifestul bibliotecilor din UE
Principalele asociații de bibliotecă europene (LIBER, EBLIDA, Public Libraries 2030, National Authorities on Public Libraries in Europe) au conceput împreună cu IFLA un manifest al bibliotecilor cu ocazia viitoarelor alegeri de la nivelul U.E. Documentul reafirmă rolul bibliotecilor în spațiul european fiind organizat în jurul a cinci piloni ce descriu activitatea acestora (furnizor de acces echitabil la cultură și educație, susținător al democrației, centru pentru inovare incluzivă, gardian al memoriei Europei și motor de dezvoltare globală). Deși este adresat celor care vor ajunge să conducă destinele Uniunii, manifestul poate fi citit și ca un mod de explicare a importanței (sau a potențialului) bibliotecilor și chiar ca un ghid al lucrurilor pe care cetățenii europeni le pot solicita de la cei care le doresc votul. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
O nouă traducere în limba română a ISBD
Pe 23 aprilie, de Ziua Bibliotecarului din România, Biblioteca Națională a anunțat finalizarea traducerii în limba română a revizuirilor aduse în anul 2021 primei ediții unificate a ISBD - ISBD: International Standard Bibliographic Description - Consolidated Edition (Berlin, Munich: De Gruyter Saur, 2011). Modificările au fost integrate în textul primei versiuni românești, care a fost publicat în urmă cu cinci ani tot prin eforturile colegilor de la Biblioteca Națională. Textul integral al ISBD: Descrierea Bibliografică Internațională Standardizată: Actualizare din 2021 la ediția unificată din 2011 este disponibil în depozitul digital al IFLA. (R.C.)
Biblioteca ULBS nr. 5 (2024)
Semnalăm apariția primului număr din acest an al newsletterului trimestrial editat de Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, care se deschide cu o definiție a conceptului open access și include, între altele, un extras din raportul de activitate pe anul anterior și statistici de utilizare a resurselor bibliotecii. (R.C.)
Lectura - Call for papers
Revista Lectura, editată de Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj, a lansat un apel pentru articole în vederea publicării numărului din acest an. Reamintim că această publicație, înființată în 1990, apare într-o serie nouă, a treia, exclusiv online, vizând trei arii tematice: biblioteconomie și științele informării, istoria bibliotecilor, cărții și a lecturii, istorie locală.
Redactorii publicației invită la exprimarea intenției de a contribui la acest număr până pe 30 mai 2024, iar articolele trebuie trimise până la data de 30 septembrie. Adresa de corespondență este lectura[at]bjc.ro. Mai multe informații sunt disponibile pe pagina web a revistei, găzduită de site-ul BJ Cluj. (R.C.)
American Libraries Magazine nr. 5/2024
Numărul din mai al American Libraries Magazine cuprinde, între altele, deja tradiționalul raport privind evoluția sistemelor automatizate pentru biblioteci semnat de Marshall Breeding (p. 18), de la a cărui primă apariție se împlinesc zece ani, un util articol despre felul în care definirea unui brand al bibliotecii contribuie la creșterea credibilității ei (Building library credibility through brand identity, p. 30) și semnalări ale unor servicii de bibliotecă ieșite din tipare, precum găzduirea unor cluburi culinare (The Spice of Life: Culinary clubs bring new flavors to patrons, p. 8) sau includerea în colecții a unor animale-robot (Librarian’s Pet: Public libraries add robotic animals to their collections, p. 10). Răsfoind revista veți descoperi cu siguranță multe alte subiecte de interes. (R.C.)
Library Journal nr. 5/2024
În editorialul numărului din mai al Library Journal, intitulat What Is Library Work?, Hallie Rich discută despre esența profesiei de bibliotecar pornind de la o constatare care, iată, nu se face doar pe meleagurile mioritice: pentru majoritatea celor care lucrează aici, biblioteca nu a fost prima lor opțiune. În cele din urmă, consideră autoarea, persoanele potrivite să practice această profesie sunt cele cărora le place să rezolve probleme și să ajute oamenii, iar ceea ce îi motivează sunt oportunitățile de a sprijini comunitatea, de a-și exercita creativitatea și de a învăța.
În același timp, întrebându-se de ce oamenii din afara bibliotecilor nu au o mai bună înțelegere a muncii pe care o desfășoară bibliotecarii, rămânând în zona stereotipului conform căruia bibliotecarii citesc cărți toată ziua (și beau cafele, adăugăm noi un element autohton al acestui poncif), Rich propune ca răspuns posibil diversitatea activităților care se desfășoară într-o bibliotecă și care este greu de rezumat într-o frază de impact. Prezentarea profilului laureaților premiilor Movers and Shakers 2024 pe care o găzduiește acest număr al LJ vine să confirme această diversitate, arătând că un bibliotecar de azi poate fi atât cel care îndeplinește atribuții tradiționale precum punerea la dispoziție a publicațiilor solicitate într-o sală de lectură cât și cineva care găzduiește un podcast unde se discută cele mai bune cărți pentru adolescenți, organizează cursuri de limba engleză pentru solicitanții de azil, îi învață pe copii cum să piloteze o dronă sau ajută persoanele eliberate din închisoare să înceapă o afacere. Diversitatea se regăsește și în categoriile premiilor Movers and Shakers, care îi recompensează pe cei care au contribuit la promovarea misiunii și importanței bibliotecilor în societate (Advocates), la consolidarea comunităților (Community Builders), la schimbare (Change Agents), inovatorii (Innovators), educatorii (Educators) și cei care luptă împotriva cenzurii (Ban Battlers). De citit și reflectat. (R.C.)
Antologie dedicată rolului instituțiilor memoriei culturale în era digitală
Semnalăm un volum colectiv cu titlul Libraries, Archives and Museums as Democratic Spaces in a Digital Age, disponibil în acces deschis, care deși a apărut în urmă cu patru ani (De Gruyter Saur, 2020) considerăm că prezintă interes pentru cei interesați de evoluția contemporană a instituțiilor memoriei culturale. (R.C.)
Pentru un obiectiv comun, un limbaj comun: Open Access Vocabulary
Răspândirea accesului deschis în domeniul cercetării reprezintă, fără îndoială, o realitate a ultimului sfert de secol. De aceea, o înțelegere comună a terminologiei utilizate în acest domeniu este esențială pentru comunicarea între specialiștii din diferite părți ale lumii. Scopul Open Access Vocabulary, al cărui text integral e disponibil gratuit în depozitul digital al IFLA, este acela de a aduna cei mai utilizați termeni și definițiile lor, cu trimitere la documentele oficiale în care acești termeni au fost definiți. Întrucât în mod constant sunt create noi terminologii și definiții, vocabularul cuprinde cei mai comuni termeni utilizați în acest moment, fără pretenția de a fi exhaustiv. (BNaR)
Apel de propuneri - Visiting researchers programme at Enssib for 2025
ENSSIB (École Nationale Supérieure de l’Information et des Bibliothèques), școala națională franceză în domeniul biblioteconomiei și științei informării, aflată în subordinea directă a Ministerului Învățământului Superior, pregătește manageri pentru sectorul public și privat printr-o combinație de formare inițială și continuă. ENSSIB acordă, de asemenea, o mare importanță cercetării și promovării științei și culturii, în special prin intermediul publicațiilor sale, al programului de evenimente și al distribuirii resurselor sale în acces liber.
Începând cu 2014, ENSSIB a invitat în fiecare an doi cercetători străini în scopul dezvoltării legăturilor internaționale ale instituției. Costurile de deplasare și cazare pe durata vizitei (aproximativ o săptămână) la Villeurbanne sunt acoperite prin program. Pe parcursul șederii, cercetătorii bursieri vor susține prelegeri, consolidând dimensiunea internațională a cercetării în domeniul istoriei cărții și al biblioteconomiei și științei informării.
Procesul de selecție se bazează pe un apel de propuneri deschis tuturor cercetătorilor străini, de la doctoranzi la cercetători seniori. Cercetătorii care lucrează în biblioteci sunt bineveniți.
Apelul de propuneri își dorește să încurajeze stabilirea de parteneriate specifice și să consolideze cooperarea prin facilitarea schimburilor de idei între colegi, pe proiecte de cercetare identificate care corespund orientărilor strategice ale ENSSIB. Propunerile sunt așteptate până la data de 2 iunie 2024. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
BEST Letters Colloquia, ediția a XI-a
În zilele de 18 și 19 mai 2024 se vor desfășura lucrările celei de-a XI-a ediții a colocviilor studențești organizate de Facultatea de Litere a Universității din București.
În cadrul secțiunii Științe ale comunicării - subsecțiunea Științe ale informării și documentării vor susține comunicări studenți de la cele două programe ale Facultății de Litere - Științe ale informării și documentării (SID - licență) și Gestionarea informației în societatea contemporană (GISC - master):
Alexandru Bogdan IONESCU (SID I) - Evoluția suporturilor documentare multimedia
Flavia-Alexia BACIU (SID III) - Dincolo de ChatGPT: despre multiplele fețe ale inteligenței artificiale
Alice Gabriela COJAN (SID II) - Inteligența Artificială în educație - transformarea informării și documentării în bibliotecile școlare
Ana-Maria-Raluca MICLOIU (SID II) - Implementarea și dezvoltarea unui depozit digital instituțional - studiu de caz
Eliza-Cristina JUGĂNARU (GISC II) - Curentele de gândire în managementul organizațional
Diana BUDACĂ (SID III) - Impactul dezinformării asupra luării deciziilor în contexte sociale importante
Marian-Bogdan JUGĂNARU (GISC II) - Afișele din colecțiile Bibliotecii Academiei Române, izvoare de cunoaștere sau piese reprezentative pentru cultură și civilizație
Laura-Florentina SOARE (SID III) - Reglementări referitoare la persoanele cu dizabilități și servicii specifice furnizate în biblioteci naționale europene
(R.C.)
Școala de Vară ASTRA 2024
A patra ediție a Școlii de Vară ASTRA organizată de Biblioteca Județeană din Sibiu se va desfășura în perioada 22-24 august 2024.
Cursurile incluse în programul din acest an sunt următoarele:
Bazele utilizării sistemului integrat de bibliotecă Koha (dr. Lenuța Ursachi - Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați)
Introducere în fact checking. Instrumente și metode de verificare a faptelor (lector univ. dr. Robert Coravu - Universitatea din București)
Știință versus pseudoștiință (Mihai Constantinescu, editor - BiblioFeed)
Digitizare și valorificare cu Omeka S (lector asociat dr. Nicolaie Constantinescu -Universitatea din București)
Persoanele care doresc să participe trebuie să trimită până la data de 31 mai 2024, la adresa de e-mail scoaladevara@bjastrasibiu.ro un curriculum vitae actualizat, în format Europass (https://europa.eu/europass/en/create-europass-cv).
Selecția participanților va fi realizată de o comisie constituită la nivelul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, iar rezultatul ei va fi anunțat pe data de 7 iunie 2024.
Pentru participarea la cursurile școlii de vară nu se percepe taxă, iar la final se vor elibera certificate de participare. (R.C.)
Webinar RLUK: „Library spaces as research and cultural infrastructure”
Spațiile în care își desfășoară activitatea bibliotecile joacă un rol esențial ca infrastructură pentru cercetare și cultură, pentru comunitățile de cercetători, studenți și utilizatori, în general. Bibliotecile nu numai că oferă acces la o varietate de colecții, dar constituie, de asemenea, locuri de producere a cunoștințelor și de inovare. În plus, acestea sunt din ce în ce mai mult locuri care sprijină colaborarea, interacțiunea socială și bunăstarea comunității. Proiectarea noilor clădiri și spații de bibliotecă sau renovarea celor existente reflectă adesea acest rol multifațetat al bibliotecii de cercetare moderne.
Programat pentru data de 23 mai 2024, webinarul Library spaces as research and cultural infrastructure își propune să prezinte modul în care bibliotecile răspund provocării de a proiecta sau de a reamenaja spații pentru a susține cercetarea și învățarea, a reuni comunitățile și a facilita promovarea colecțiilor de patrimoniu. Studiile de caz prezentate vor pune în discuție cerințele pentru dezvoltarea unor astfel de spații, inclusiv oportunitățile și dificultățile cu care se confruntă.
Această întâlnire face parte din RLUK’s Space Programme, o serie de evenimente și resurse dedicate colegilor interesați de reproiectarea spațiilor din biblioteci. Pe pagina web a acestui program sunt disponibile prezentările susținute la evenimentele anterioare.
Înscrierea în vederea participării la webinar este deschisă oricui, indiferent dacă lucrează într-o instituție RLUK sau nu. (BNaR)
„Transforming Libraries: Navigating Rapid Technological Shifts and Emerging Community Demands – From RFID to AI”
Secțiunea IFLA Continuing Professional Development and Workplace Learning, în colaborare cu comitetele regionale pentru Europa, pentru America Latină și Caraibe, pentru Orientul Mijlociu și Africa și pentru Africa Subsahariană a organizat în data de 30 martie 2024 webinarul Transforming Libraries: Navigating Rapid Technological Shifts and Emerging Community Demands – From RFID to AI, a cărui înregistrare este acum disponibilă online.
Webinarul și-a propus să exploreze peisajul dinamic al transformării bibliotecilor pe fondul progreselor tehnologice rapide și al evoluției așteptărilor pe care comunitățile deservite le au de la acestea. (BNaR)
„Building a National Bibliography: Models from Around the World”
IFLA Bibliography Section a organizat în data de 30 aprilie 2024 un webinar care și-a propus să aducă în discuție aspectele practice ale creării unei bibliografii naționale, explorând modele de succes din întreaga lume - primul eveniment de acest fel din seria Topics in National Bibliographies. Bibliografiile naționale au o istorie îndelungată, cunoscând diferite modele de organizare și realizare. Deși nu există un model unic pentru dezvoltarea bibliografiei naționale, există motive esențiale care stau la baza acestui demers. Webinarul și-a propus să aprofundeze cadrele și fundamentele înființării și realizării unei bibliografii naționale, inspirându-se din modelele de succes din întreaga lume.
Programul a inclus următoarele prezentări:
The French National Bibliography: A 213 Years Old Newborn, Mathilde Koskas, French National Library;
The Philippine National Bibliography (PNB): A Comprehensive Review of Historical, Context, Key Figures, Impact and Future Developments, Jennifer B. Dimasaca & Marbilyn M. Egido, National Library of Philippine;
Structuring a National Bibliography. The Series of the Deutsche Nationalbibliografie: Historical Genesis, Current Status and Future Plans, Florian Betz & Katharina Schöneborn, National German Library;
Current Brazilian Bibliography in the Digital Era, Eduardo da Silva Alentejo, Federal University of the State of Rio de Janeiro & Gabriel Alves Pereira, Brazilian Bibliographic Society (BNaR)
Știință și informație
Starea publicării științifice
Brian McGill publică o analiză interesantă a stării publicării științifice pornind de la dinamica publicării per editură și de la starea accesului deschis. Concluziile sale surprind tendințe deja cunoscute (creșterea exponențială a publicării științifice, monopolizarea pieței și creșterea accesului deschis de tip auriu - gold) dar și unele mai puțin evidente (extinderea brandurilor din domeniu pentru a câștiga cotă de piață mai mare și cvasidispariția revistelor editate in-house de societăți științifice). Deși unele dintre concluziile sale sunt discutabile (acordurile transformative văzute drept viitorul publicării) sau de-a dreptul greșite (accesul deschis văzut ca un dezastru), McGill identifică probleme reale (monopolizarea pieței, presiunea pe publicarea intensivă, folosirea greșită a indicatorilor bibliometrici și publicațiile predatory) și aduce în față nevoia de a discuta modul în care se face tranziția la accesul deschis. (M.C.)
Cercetarea și metodologia științifică
O lucrare pe un subiect mai puțin abordat în biblioteconomia românească (câte cursuri de metodologie științifică există oare în școlile românești de biblioteconomie?) este acum disponibilă gratuit într-un format de carte electronică pe bune și nu doar de pdf scanat, eventual cu posibilitate de căutare. Lucrarea abordează metodologia cercetării cantitative dar începe, inspirat, prin a prezenta diferențele dintre cercetarea cantitativă și cea calitativă, ajutând astfel la clarificarea unor confuzii pe care le vedem din păcate destul de des (nu, un chestionar în care utilizatori ai unei biblioteci își dau cu părerea despre calitatea bibliotecii nu este o cercetare calitativă 🙂). Un alt capitol ce ar merita să devină subiect de examen la licență/masterat este cel privind eșantionarea, o problemă deseori ignorată sau redusă la atingerea numărul de răspunsuri/indivizi necesar eșantionului fără vreo grijă cu privire la reprezentativitatea acestora pentru întreg. O lucrare care poate ajuta la o necesară profesionalizare a publicării științifice din țară. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Silviu Borș (S.B.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
