Biblioteci românești
Proteste de Noaptea Muzeelor
Revista Scena 9 prezintă nemulțumirile referitoare la salarizare ale angajaților din muzee și biblioteci și planurile de protest ale acestora cu ocazia Nopții Muzeelor. În ceea ce privește bibliotecile, se menționează ca probleme salariile scăzute ale angajaților din bibliotecile publice și închiderea bibliotecilor din comune și orașe mici. Din păcate, nu am reușit să găsim mai multe informații referitoare la acest protest și demersurile făcute pentru ameliorarea situației, nici măcar pe site-urile asociațiilor de bibliotecă. (M.C.)
Solenoid a câștigat Dublin Literary Award…
… prestigiosul premiu decernat de Dublin City Libraries în urma unei selecții efectuate de un juriu internațional. Premiul a mai fost acordat de-a lungul timpului unor opere precum Maestrul lui Toíbín sau Mă numesc Roșu de Pamuk. Unul dintre lucrurile ce distinge acest premiu față de alte premii literare este faptul că nominalizările pot fi făcute doar de către biblioteci publice. În cazul lui Mircea Cărtărescu, nominalizarea a fost făcută de către Biblioteca Județeană „O. Goga” din Cluj, bibliotecă ce merită felicitările noastre atât pentru alegerea făcută cât și pentru implicare (și) în acest proiect. (M.C.)
Mâțe la bibliotecă
Pe pagina de Facebook a bibliotecii universității din Sibiu au fost expuse recent două mâțe, Mara și Tom, adoptate de echipa acesteia pe post de momeală pentru utilizatori, atrași cu promisiuni de bună dispoziție și terapie gratuită.


Drept pentru care le-am expus și noi aici, ca să le facem celebre și să vă binedispunem. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Comori ascunse din biblioteci
Cercetătorii au identificat scrisul de mână al poetului englez Milton într-o carte din colecția bibliotecii publice din Phoenix, SUA. Volumul, considerat chiar și înainte de descoperire o raritate, este o cronică istorică din secolul al XVI-lea care a servit drept sursă pentru piesele istorice ale lui Shakespeare și este doar al treilea din seria celor în care a fost identificat scrisul lui Milton. (M.C.)
Biblioteca „Getty”
Biblioteca virtuală Getty, care conține peste 250 de lucrări din domenii precum artă, fotografie, arheologie, arhitectură și științe umaniste este disponibilă online și gratuit, inclusiv cu posibilități de descărcare a volumelor. Biblioteca cuprinde lucrările editurii Getty Publications, care „rezultă din sau completează munca Muzeului J. Paul Getty, Institutului de Conservare Getty și a Institutului de Cercetare Getty”. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
De Spiritu et Anima nr. 7
Ultimul număr al revistei editate de BCU București găzduiește un interviu cu directorul general al bibliotecii surori din Iași, Ioan Milică, Eugen Gabor scrie despre legăturile lui N. Iorga și G. Călinescu cu Biblioteca Fundației Universitare, Carmen Constantinescu prezintă cinci scrisori inedite adresate lui Camil Petrescu aflate în colecțiile BCU București, iar subiectul rubricii „Biblioteci pe mapamond”, realizată de Ana-Maria Florea, este Biblioteca Publică din Calgary. Sumarul este completat de contribuții semnate de Andreea Badea, Maria Andreia Fanea și Odilia Roșianu. (R.C.).
Newsletterul IFLA
Pentru cine s-a săturat de BiblioFeed, vă anunțăm că și IFLA are un newsletter (nu la fel de interesant dar sunt și ei la început… ) cu ajutorul căruia puteți să vă țineți la curent cu știri biblioteconomice din lumea largă. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
ChatGPT + AI 2024 Bootcamp for Libraries and Librarians
În lunile mai și iunie, Library 2.0 organizează o conferință online dedicată unei teme de maximă actualitate - inteligența artificială generativă. Dacă taxa de participare poate să pară piperată multora dintre noi, cel puțin informațiile privind programul și subiectele abordate oferă o imagine utilă asupra preocupărilor legate de AI în biblioteci. Menționăm aici doar titlurile celor trei sesiuni care se vor desfășura în zilele de 31 mai, 7 și 14 iunie:
Fundamentele: să înțelegem ChatGPT și inteligența artificială generativă
Susținerea cercetării și a educației informaționale cu ChatGPT
ChatGPT pentru dezvoltarea personală, profesională și a programelor
(R.C.)
Știință și informație
Topul autorilor cu cele mai multe articole retrase
Retraction Watch, celebrul site care urmărește retragerile de articole științifice, are și un top al cercetătorilor cu cele mai multe articole retractate. Ocupantul primului loc este un (sperăm) fost medic german, cu peste 200 de retrageri, devenit atât de faimos pentru cariera sa științifică construită pe fals încât a ajuns să aibă și o pagină de Wikipedia. În top regăsim și un cercetător născut în România care activează în SUA, cu 48 de articole retrase, deși acest lucru este mai puțin vizibil dacă privim doar pagina autorului de pe IEEE Xplore, de exemplu. O scurtă trecere în revistă a activității celor prezenți în această listă ne dezvăluie și faptul că cei mai mulți dintre ei sunt autori cu un număr foarte mare de publicații și că procesul de analiză și eventuală retragere a articolelor lor este unul anevoios, chiar și după ce au devenit cunoscuți pentru multiple încălcări ale principiilor științifice. Poate că a venit momentul ca editurile științifice să colaboreze pentru a crea proceduri de avertizare/ intrare automată în analiză a lucrărilor autorilor care au deja un număr mare de retrageri? (M.C.)
Wiley închide 19 reviste
Editura Wiley a anunțat recent că închide 19 reviste invocând diverse motive printre care rebrandingul unor reviste din grupul Hindawi (pe care l-a achiziționat în 2021), numărul redus de articole dar și faptul că o parte dintre revistele respective au fost afectate de scandaluri legate de paper mills. Cea mai mare parte dintre aceste reviste au fost excluse în ultimul an din Web of Science, ceea ce ridică legitime semne de întrebare referitoare la calitatea lor. De altfel, Wiley a avut de-a face cu numeroase probleme legate de calitatea revistelor provenite din grupul Hindawi în ultimii ani (nume la care au renunțat tocmai din cauză că i-au afectat imaginea). Cum aceste probleme erau evidente chiar înainte să achiziționeze editura pornită din Egipt și care a crescut miraculos până la peste 250 de reviste, nu putem să nu ne întrebăm în ce măsură a contat calitatea în fața părții comerciale în această afacere și în ce măsură putem avea încredere într-o editură (prestigioasă, ce-i drept!) care face astfel de alegeri. (M.C.)
Reguli doar pentru unii
Google a anunțat un nou programul de inteligență artificială, AlphaFold3, care promite să revoluționeze procesul de modelare a structurilor proteinelor și a interacțiunilor acestora, având diverse potențiale aplicații în domenii printre care se numără și dezvoltarea medicamentelor. Reușita programului a fost anunțată și printr-un articol științific publicat în Nature, momentan ca preprint, cu scopul (și) de a verifica calitatea științifică a afirmațiilor legate de AlphaFold3. Din păcate însă, articolul nu a venit la pachet cu codul din spatele programului, fapt care compromite procesul de peer review, după cum au atras atenția sute de cercetători printr-o scrisoare deschisă. De altfel, conform propriilor politici, prestigioasa revistă nu acceptă (sau nu accepta până acum) astfel de practici, dar și-a schimbat abordarea, furnizând explicații într-un editorial în care vorbește despre cercetarea finanțată din fonduri private și limitările care vin odată cu această formă de finanțare. Bineînțeles că se nasc de aici (cel puțin) două probleme de etică: a. în ce măsură putem avem încredere într-o știință bazată pe date pe care nu le putem verifica? și b. oare cum ar răspunde Nature dacă un cercetător obișnuit ar refuza să-și publice datele cercetărilor realizate din bani proprii (cum sunt unele cazuri, mai ales în țări mai puțin dezvoltate) pe motiv că ea a fost finanțată din fonduri private? (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.