Ieri s-a derulat prima rundă de alegeri din acest an electoral încărcat. În cazul în care aveam nevoie de un motiv ca să ne exprimăm opțiunile electorale, librăriile Cărturești au oferit câte o carte cadou fiecărei persoane care a votat pe 9 iunie. Cum nici numărul votanților, nici cel al cititorilor de la noi nu sunt de natură să sperie, riscul ca o asemenea inițiativă să falimenteze Cărtureștii a rămas scăzut.
Iată ce v-am pregătit în primul BiblioFeed din această vară:
Biblioteci românești
„Dintotdeauna mi-a fost clar că fără să înveți nu faci nimic în viață”
Ultimul număr din mai al revistei Formula AS găzduiește un interviu cu Iuliana Botezan, profesor la Facultatea de Științele Informării din cadrul Universității Complutense, Madrid. Absolventă a Facultății de Litere din Universitatea București, specializarea Bibliologie și Știința Informării, Iuliana Botezan și-a început activitatea didactică în aceeași facultate dar ulterior a urmat studii doctorale și s-a afirmat în Spania, unde are o carieră impresionantă. Este unul dintre exemplele de absolvenți de succes care arată că specializarea în domeniul nostru nu e neapărat o pierdere de vreme și un drum înfundat, cu condiția ca, dincolo de ceea ce poate să ofere învățământul de specialitate și sistemul românesc de biblioteci, cel care vrea s-o urmeze să conștientizeze că reușita depinde în mare măsură de el însuși. Lucru valabil, de altfel, în orice alt domeniu. (R.C.)
Detalii privind programele de studii în domeniul științelor informării și documentării organizate de Universitatea din București
Înscrierea la programele de studii (licență și master) în domeniul științelor informării și documentării organizate de Facultatea de Litere a Universității din București se va derula în perioada în perioada 10-21 iulie 2024, exclusiv online.
Pentru programul de studii de licență Științe ale informării și documentării organizat de Facultatea de Litere a Universității din București sunt disponibile 35 de locuri bugetate și 21 de locuri cu taxă.
Pentru programul de studii universitare de master Gestionarea informației în societatea contemporană (vezi prezentarea programului) sunt disponibile 20 de locuri bugetate și 26 de locuri cu taxă. Interviul de admitere se va desfășura pe data de 24 iulie, cu începere de la ora 10. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Resursele audiovizuale - din ce în ce mai folosite în bibliotecile universitare
Conform unui sondaj al Library Journal, 57% dintre bibliotecarii din biblioteci universitare din SUA și Canada declară că utilizarea resurselor audiovizuale a crescut. 13% dintre respondenți au declarat că utilizatorii lor preferă surse primare în format AV; în același timp, 30% au declarat că e improbabil ca profesorii să recomande asemenea resurse. Totuși, documentele audiovizuale se confruntă cu o serie de probleme legate de calitatea înregistrărilor, insuficiența metadatelor, lipsa subtitrărilor dar și probleme legate de suporturile de înregistrare (CD, DVD) și de lipsa dispozitivelor de redare. Raportul are 47 de pagini pline de informații interesante, deși poate mai puțin aplicabile în spațiul românesc. (M.C.)
Despre biblioteci la emisiunea lui John Oliver
O ediție a Last Week Tonight abordează situația bibliotecilor din SUA, prezentând atât diversitatea de servicii pe care bibliotecile le furnizează cât și situația cu adevărat tragică în care se află unii bibliotecari etichetați drept „pedofili” și amenințați cu moartea de către membri ai comunității extremist-conservatoare. John Oliver prezintă modul în care funcționează bibliotecile americane, inclusiv controlul pe care comunitatea îl poate exercita asupra lor dar și felul în care mecanismele de control sunt exploatate de grupurile extremiste care se organizează pentru a solicita retragerea unor documente din colecții. Deși situația poate părea îndepărtată, nu strică să ne gândim foarte serios la eventualele consecințe ale unei astfel de mișcări la noi, mai ales în condițiile în care România nu are vreo asociație capabilă (sau foarte dornică) să lupte pentru drepturile profesionale ale bibliotecarilor în modul în care o face American Library Association. (M.C.)
Bibliotecile digitale ilegale și inteligența artificială
Colecțiile digitale de cărți și articole devin din ce în ce mai importante în condițiile în care marile companii care dezvoltă soluții de inteligență artificială sunt nevoite să-și „antreneze” platformele folosind cantități uriașe de informație în format digital. Dacă ne gândim și la faptul că nu contează doar cantitatea informațiilor ci și calitatea lor („bullshit in, bullshit out”), bibliotecile care au dezvoltat colecții digitale (asupra cărora dețin drepturile!) se pot afla într-o poziție din care să profite chiar și financiar. Se pare că Nvidia - compania care valorează în acest moment mai mult decât Apple, de exemplu- și-a antrenat inteligența artificială folosind unele dintre cele mai cunoscute biblioteci digitale ilegale (pe care nu le vom nominaliza aici ca să nu vă dăm idei 🙂). În prezent, se desfășoară un proces prin care editurile care se consideră afectate de această „manevră” încearcă să forțeze Nvidia să le plătească despăgubiri. De urmărit rezultatul: o eventuală (improbabilă) decizie în favoarea Nvidia ar putea crea un precedent nefericit din punct de vedere al drepturilor de autor. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
O publicație IFLA despre copyright și biblioteci
Comitetului consultativ IFLA privind drepturile de autor și alte chestiuni juridice (IFLA Copyright and other Legal Matters Advisory Committee - CLM) a publicat în acces liber, în 2022, cartea Navigating Copyright for Libraries: Purpose and Scope, pentru a fi folosită de comunitatea bibliotecarilor ca resursă de încredere, utilă în domeniul drepturilor de autor. Lucrarea este structurată în patru secțiuni, cu capitole scrise de experți de talie mondială în domeniul drepturilor de autor și bibliotecilor.
Informația este o resursă esențială pentru dezvoltarea personală, economică și socială. Bibliotecile și arhivele reprezintă principalele puncte de acces la informații pentru persoane și comunități, multe dintre aceste informații fiind protejate prin copyright sau făcând obiectul altor tipuri de licențe. În acest mediu juridic complex, bibliotecarii și profesioniștii din domeniul informației operează în punctul de echilibru al balanței drepturilor de autor, asigurând înțelegerea și respectarea legislației specifice și permițând accesul la cunoaștere în scopul cercetării, educației și inovării.
Lucrarea oferă informații de bază și aprofundate despre copyright, prezintă limitările și excepțiile, aduce în discuție comunicarea cu utilizatorii și evidențiază probleme de actualitate. (BNaR)
Module ChatGPT pentru biblioteci
Your Library Robot este un set de module ChatGPT personalizate pentru a ajuta la realizarea unor sarcini specifice bibliotecilor:
Book Finder este un asistent de căutare a cărților conectat la WorldCat care face recomandări de autori și lucrări în funcție de interesele utilizatorilor
Book Summarizer furnizează rezumatul unei lucrări pe baza titlului, autorului sau a URL-ului înregistrării acesteia din WorldCat
Library Programming Assistant poate fi folosit pentru a proiecta programe dedicate utilizatorilor în funcție de caracteristicile și nevoile acestora
LOC Authority Record Finder ajută bibliotecarii să identifice și să selecteze înregistrări de autoritate din baza de date a Library of Congress
Talk to a Book permite dialogul „umanizat” cu o carte din domeniul public sau cu orice altă lucrare pe care utilizatorul o încarcă
Search Query Optimizer ajută la optimizarea căutării informațiilor sugerând termeni de căutare și operatori booleeni
ESL Reading Passage Creator produce fragmente de text care pot fi folosite ca material didactic în instruirea vorbitorilor non-nativi de limbă engleză dar și pentru alți elevi care participă la programe de lectură derulate de biblioteci
(R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Seria de webinare „Topics in National Bibliographies”
Bibliografiile naționale au o istorie îndelungată, cunoscând diferite modele de organizare și funcționare. IFLA Bibliography Section a organizat în data de 30 aprilie 2024 webinarul Building a National Bibliography: Models from Around the World - primul eveniment din seria Topics in National Bibliographies - care și-a propus să aducă în discuție aspectele practice ale creării unei bibliografii naționale, explorând modele de succes din întreaga lume lume.
Înregistrarea poate fi vizionată accesând link-ul de mai jos:
Cel de-al doilea webinar din serie, National Bibliographies: Wider Perspectives, este programat pentru data de 27 iunie 2024 și își propune să ofere o viziune extinsă asupra bibliografiilor naționale ca furnizoare de informații valoroase dincolo de simpla înregistrare a producției culturale naționale. Ele pot dezvălui noi tendințe, pot oferi o perspectivă critică asupra alegerilor făcute de editori și pot analiza aceste tendințe situându-le în peisaje informaționale mai largi. Webinarul își propune să exploreze bibliografiile naționale în cadrul unui context cultural, regional sau național specific. Fie că sunt descrise sau studiate în mod colectiv sau sunt integrate într-un portofoliu de servicii bibliografice, exemplele de bibliografii naționale care vor fi prezentate permit explorarea conexiunilor și influențelor dar și examinarea a ceea ce determină crearea lor și a ceea ce modelează practicile și rezultatele bibliografice naționale. (BNaR)
Conferința de închidere a programului „Building for the future”
Programul OCLC-LIBER Building for the future (Construind pentru viitor) a fost conceput ca o serie de evenimente bazate pe strategia LIBER 2023-2027, strategie ce prezintă o viziune pentru viitorul bibliotecilor de cercetare. În perioada octombrie 2023-aprilie 2024, LIBER și OCLC au convocat, ca parte a Research Library Partnership (RLP), trei sesiuni de discuții interactive pentru a examina îndeaproape oportunitățile și provocările cu care se confruntă bibliotecile în furnizarea de servicii de ultimă generație în acest mediu plin de provocări.
În data de 6 iunie 2024 a avut loc conferința de închiderea a programului Building for the future, în cadrul căreia au fost prezentate informații-cheie culese din cele trei sesiuni sau sintetizate din numeroasele discuții de grup ale participanților transcontinentali din rețelele LIBER și OCLC. (BNaR)
Conferință dedicată arhivelor aflate în pericol
Endangered Archives Programme (EAP) și British Library organizează, în perioada 31 octombrie-1 noiembrie 2024, în format hibrid, conferința Timeless Archives, Timely Connections: Preserving Endangered Documentary Heritage and Inspiring Collaboration. Marcând 20 de ani de existență a Programului Endangered Archives (Arhive pe cale de dispariție), conferința își propune să evidențieze realizările programului și să exploreze teme și subiecte comune esențiale pentru salvgardarea patrimoniului documentar și a moștenirii culturale.
EAP facilitează digitizarea arhivelor din întreaga lume aflate în pericol de distrugere, neglijare sau deteriorare fizică. Datorită finanțării generoase din partea Arcadia, o fundație caritabilă care se ocupă de conservarea patrimoniului cultural și de promovarea accesului liber la cunoaștere, EAP a acordat granturi pentru 500 de proiecte realizate în peste nouăzeci de țări din întreaga lume.
Această conferință internațională va aduce laolaltă multe dintre instituțiile, persoanele și activiștii din domeniul conservării patrimoniului documentar. În cadrul conferinței vor fi prezentate strategii de conservare, oportunități de finanțare precum și studii de caz privind protecția patrimoniului cultural împotriva riscurilor cauzate de schimbările climatice, conflicte sau război. Participanții vor putea, de asemenea, să discute despre cele mai urgente și noi provocări și oportunități din domeniu, inclusiv despre costurile comparative ale protejării arhivelor fizice față de cele digitale, despre noile riscuri din lumea digitală, despre conceperea unor abordări strategice și despre cum să implicăm un public mai divers în protejarea patrimoniului documentar.
Un apel pentru postere, care vor putea fi prezentate în format fizic sau de la distanță, a fost inițiat de organizatori. Propunerile, aliniate temei conferinței, sunt așteptate până la data de 29 iulie 2024.
În vederea participării la conferință este necesară achiziționarea unui tichet, al cărui preț este de 70 de lire sterline pentru participanții prezenți în persoană. Tichetele pentru cei care participă online sunt gratuite. (BNaR)
Conferința „Text and Data Mining and Artificial Intelligence”
Asociația Bibliotecarilor Suedezi, Wikimedia Suedia și Institutul pentru Proprietate Intelectuală din cadrul Universității din Stockholm organizează împreună, pe 14 iunie, un eveniment dedicat interferențelor dintre extragerea textului și datelor, inteligența artificială, copyright și biblioteci. Participarea la conferință este gratuită și este posibilă atât fizic cât și online, pe bază de înregistrare. (R.C.)
Știință și informație
Journal Citation Reports 2024
Într-un articol detaliat publicat pe blogul propriu Clarivate ne pregătește pentru schimbările care vor fi introduse odată cu ediția 2024 a JCR. Și ce schimbări vor fi! Cea mai importantă este unificarea Science Citation Index (SCI), Social Sciences Citation Index (SSCI) și Emerging Sources Citation Index (ESCI) într-un singur index. Unificarea primelor două indexuri poate fi înțeleasă - există destule reviste din domenii ce pot fi privite din ambele perspective și care erau indexate în două locuri diferite; unificarea cu ESCI este însă, în opinia mea, o mișcare care denotă prioritizarea comercialului în fața menținerii unui standard înalt de calitate, deoarece revistele din ESCI au fost indexate pe baza unor criterii muuuuuuuuult mai ușoare decât cele pe care au trebuit să le îndeplinească revistele din SCI sau SSCI. E o situație comparabilă cu promovarea unei echipe din Liga 2 în Liga 1 doar pentru că a crescut numărul de echipe din prima ligă. Mai multe detalii și explicații găsiți inclusiv în acest articol din februarie. (M.C.)
Raport privind starea infrastructurii deschise
Dacă accesul deschis și chiar știința deschisă sunt subiecte despre care se vorbește destul de mult, infrastructura deschisă, adică tocmai baza pe care se construiește știința deschisă este un subiect mai puțin discutat, poate pentru că este unul destul de tehnic și arid. Infrastructura deschisă este însă o piesă fundamentală în puzzle-ul științei deschise, după cum rezultă și din Raportul privind starea infrastructurii deschise: știința deschisă nu se va putea dezvolta fără un instrument bibliografic (și bibliometric) deschis și fără instrumente de publicare științifică bazate pe standarde deschise care să asigure interoperabilitate, ca să numim doar două dintre zonele discutate în raport. (M.C.)
Miscellanea
9 iunie - Ziua Internațională a Arhivelor
În perioada 3-9 iunie s-a celebrat la nivel internațional Săptămâna Arhivelor, care anul acesta a avut tema #CyberArchives. Tema a fost aleasă de peste 400 de membri ai Consiliului Internațional al Arhivelor și are drept scop inițierea unui dialog legat de modul în care progresul tehnologiei influențează domeniul arhivelor. Informații despre diversele evenimente organizate pe plan mondial cu ocazia acestei zile găsiți pe site-ul Consiliului Internațional al Arhivelor. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
