BiblioFeed #71

11 septembrie 2024

Biblioteci românești

Conferința Asociației Bibliotecarilor din România - 2024

După ce anul trecut a abordat problematica bibliotecii 4.0, Asociația Bibliotecarilor din România a continuat în aceeași direcție, stabilind inteligența artificială ca subiect central al conferinței din 2024, desfășurată săptămâna trecută la Sibiu. Și de inteligență artificială am avut parte, mai ales când una dintre vorbitoarele din plen a prezentat formate precum .mp3 și .pdf ca fiind moderne (ambele având, în fapt, peste trei decenii de existență…).

O trecere rapidă prin programul conferinței ne face să ne punem serioase întrebări legate de nivelul unor prezentări cărora li s-au alocat între cinci minute și un sfert de oră, în ciuda temelor foarte vaste sau a subiectelor cât se poate de serioase pe care le-au propus. Aceeași grabă se remarcă și în cazul diviziunilor și secțiunilor ABR - conform programului conferinței, lucrările unei diviziuni și a două secțiuni au fost îngrămădite într-un spațiu de doar două ore. Organizat astfel, un asemenea eveniment constituie o oportunitate pierdută și o formă de (auto)păcăleală.

Scotocind prin arhiva conferințelor ABR (destul de greu, având în vedere calitatea site-ului asociației….), am observat că la conferința din 2010 erau alocate cel puțin două ore și jumătate fiecărei secțiuni. S-a epuizat oare între timp interesul pentru comunicare profesională al bibliotecarilor români? Probabil că nici formatul hibrid al desfășurării lucrărilor (despre ale cărui dezavantaje s-a mai scris în BiblioFeed), însoțit de obișnuitele probleme tehnice care i-au frustrat pe cei care au participat de la distanță, online, nu este cea mai fericită soluție de a încuraja discuțiile. O conferință profesională este și o foarte bună oportunitate de a face networking, ceea ce este dificil spre imposibil pentru cei prezenți doar online.

Din perspectiva organizatorilor, probabil cel mai important eveniment din cadrul conferinței a fost, totuși, adoptarea noului statut al ABR. Așteptăm să vedem și sub ce formă, având în vedere ce am scris în BiblioFeed la apariția propunerilor de modificare.

Așteptăm cu interes subiectul ediției viitoare a conferinței ABR. Poate ceva cu marțieni, klingonieni și ferengi, ca să continuăm în nota ultimilor ani? (M.C.)

P.S. Înainte de închiderea ediției, am primit prin e-mail, în calitate de membru al ABR, invitația de a vota niște modificări la statutul asociației. Așadar, același procedeu prin care în luna februarie s-a încercat să se obțină semnăturile necesare pentru înregistrarea modificărilor la tribunal. Am scris atunci (în BiblioFeed #61 și #62) de ce considerăm acest procedeu nestatutar. Mesajul prin care ni se solicită votul este însoțit de următoarea explicație (am respectat grafia originală):

„Statutului [sic] Asociatiei Bibliotecarilor din Romania trebuie actualizat in conformitate cu decizia Adunarii Generale din anul 2018 de a comasa Diviziunile Biblioteci Universitare si Biblioteci Specializate. Dupa cum stiti, presedintii diviziunilor intra automat ca vicepresedinti in Consiliul Director, rezultand astfel o discrepanta intre numarul acestora specificat in statut (cinci vicepresedinti si noua membri in CD) si alegerile care au urmat (patru vicepresedinti si zece membri). Aceasta actualizare trebuie facuta pentru ca noul Consiliu Director sa poata fi validat din punct de vedere juridic.”

Atașat mesajului este și un fișier care conține statutul modificat, în care am observat însă mai multe modificări decât cele semnalate în celălalt document - acestea când și de cine vor fi fost adoptate…? (R.C.)

O bibliotecară specială

Tocmai s-a încheiat ediția 2024 a Jocurilor Paralimpice unde Alex Bologa a reușit obținerea unei medalii de aur la judo, prilej numai bun pentru a ne aminti de o bibliotecară specială: Sally Wood-Lamont. Începând din 1994, când s-a stabilit la Cluj-Napoca, scoțianca Sally Wood a contribuit la dezvoltarea Bibliotecii Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”. În același timp, ea este cea care a contribuit fundamental la dezvoltarea mișcării paralimpice în țară și este președintele Comitetului Paralimpic Român. Pe lângă activitatea ei de deschizătoare de drumuri, reținem și un anumit mod „biblioteconomic” de a acționa în viața din afara bibliotecii: „[...] o dată bibliotecar, întotdeauna bibliotecar. Lucrurile trebuie să fie în ordine, totul trebuie să fie arhivat în mod corespunzător și trebuie să folosești informația în toate modurile în care poți”. (M.C.)

Minibibliotecile stradale din Câmpina

Site-ul Răsfoiala găzduiește un articol despre proiectul „Căsuța cu cărți” inițiat de Ionuț Oprea, un câmpinean care s-a inspirat din proiectele Little Free Library construind mici biblioteci stradale pe care le-a pus la instalat în diferite localități prahovene:

„Căsuţele le confecţionez manual şi cărţile, iniţial am avut un stoc, dar acum donează lumea. Îmi scriu foarte mulţi, eu mă duc şi le iau, le sortez şi le pun în căsuţe. Mi-am propus să pun şi mai multe căsuţe în Câmpina, cât şi în majoritatea localităţilor din jur. Mai ales pentru navetişti, pentru copiii care vin la şcoală în Câmpina, să poată să ia o carte de la ei din sat, să citească în autobuz şi să o lase într-o căsuţă din oraş, şi tot aşa”

(R.C.)

Încurcatele ițe ale afacerii Bookster

O serie de librării și edituri au fost amendate de Consiliul Concurenței pentru „participarea la o înțelegere anticoncurențială” ce presupunea limitarea vânzărilor către Bookster - biblioteca platforma de livrare de cărți despre care am mai scris în BiblioFeed. Despre amenda în sine putem vorbi destul de puțin, câtă vreme documentele pe baza cărora a fost luată decizia nu sunt publice, dar poate că mai interesantă este întreaga evoluție a Bookster de la „biblioteca corporatiștilor” la statutul de serviciu de livrare a cărților preluate de la „biblioteci publice cât și private”, după cum reiese din articolul din Scena9 dedicat situației. Conform Bookster, printre instituțiile care-și pun la dispoziție colecțiile se numără Biblioteca Județeană „I.G. Bibicescu” Mehedinți, Asociația Iubitorilor de Carte, Institutul Goethe, Biblioteca Universității „Vasile Alecsandri” Bacău, Biblioteca Orășenească „Kovásznai Városi Könyvtár” din Covasna sau Asociația Prometeu.

Editurile contestă activitatea companiei, afirmând că Bookster face profit din împrumutul de carte - acțiune pe care doar bibliotecile au voie să o facă, în mod gratuit (compania a renunțat la statutul de bibliotecă publică pe care-l obținuse în urmă cu câțiva ani), în timp ce compania afirmă că încasează bani exclusiv pentru serviciul de livrare. La fel ca în multe alte ocazii, situația de față reflectă cadrul legislativ neclar din România și mai ales lipsa unui sistem legislativ coerent. Dincolo de asta, apariția și dezvoltarea Bookster indică și o lipsă de accesibilitate a bibliotecilor românești: câte șanse ar fi avut un asemenea serviciu într-un București în care biblioteca publică locală era mai prezentă în viața publică, profita mai mult de rețeaua de biblioteci și avea un sistem de împrumut mai simplu și mai prietenos cu utilizatorii? (M.C.)

Despre casa-bibliotecă a lui Dimitrie Gusti

Dintr-un interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu aflăm detalii despre casa sociologului Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului:

„Casa are un specific pe care l-am mai întâlnit la câteva palate din Parcelarea Jianu (Vila Virgil Mihăilescu, Vila Contesei Wassilko) și anume relația cu cartea, cu cultura. Împreună cu biroul, o bibliotecă imensă comunică printr-o scară din subsol, parter, etaj și foișor. Nicăieri însă nu am văzut această amploare, pe patru niveluri să fie doar o bibliotecă, un adevărat templu dedicat lecturii. Spațiul pornește din subsol, unde exista un depozit de cărți […]. La parter era biroul lui Dimitrie Gusti […]. Camera denumită „bibliotecă” se afla la etaj, comunicând pe un palier cu restul casei […]. Din bibliotecă, Dimitrie Gusti avea de gând ca, printr-o scară, să acceadă la foișorul în care să se bucure de lectură și studiu, cu vedere spre lac. Este casa de locuit a unui om de cultură, dar care are acest specific: o bibliotecă enormă întinsă pe 4 niveluri. Spațiile dedicate locuirii […] sunt generoase, dar parcă trec în plan secundar.”

(R.C.)

Biblioteca-pușcărie

Nu, nu e vorba de bibliotecile din penitenciare, ci de folosirea bibliotecilor școlare ca spațiu de pedeapsă. O nouă prevedere din Statutul Elevului se referă la existența unei săli în care să poată fi plasați elevii care „aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare” - pe românește, cei care deranjează orele. Unul dintre spațiile văzute ca gazde potențiale pentru turbulenți este cel al bibliotecii (acolo unde mai există - am înțeles că molima desființării bibliotecilor bântuie și prin școli, sub pretextul că necesarul documentar ar fi asigurat de „resursele online”).

Ideea nu e originală, știm despre ea din filmele americane, dar într-o țară în care aversiunea sau indiferența față de lectură sunt foarte prezente în rândul tinerilor o asemenea măsură nu este de natură să le schimbe percepția - am zice că dimpotrivă. Cine știe, poate că unora li se va trezi totuși interesul față de carte. Până una-alta, aflăm din Adevărul că reprezentanții elevilor au anunțat că depun plângere penală împotriva ministrului educației din cauza prevederii respective. Eterna și fascinanta Românie Educată rulz. (R.C.)

Biblioteci din lumea largă

Jocurile Olimpice ale bibliotecarilor

În timpul JO de la Paris, pe contul de Facebook al Library of Congress a apărut înregistrarea unor probe olimpice practicate zilnic de către bibliotecari: cursa de ștafetă cu cărucioare de cărți, săritura la înălțimea raftului, ștampilare sincron și altele asemenea, pe care vă lăsăm să le descoperiți și să vă amuzați. (R.C.)

Publicații și alte resurse de specialitate

Manifestul IFLA privind Internetul, la o nouă ediție

Ediția 2024 a IFLA Internet Manifesto – Building better digital access with libraries este disponibilă online, în anul în care s-a împlinit un deceniu de la lansarea precedentei ediții a acestei publicații, timp în care modul în care accesăm informația online s-a schimbat și continuă să se schimbe.

Coperta publicației (sursa)

Prezentul document reprezintă o unificare a vocilor bibliotecilor cu privire la internet, prezintă viziunea IFLA asupra internetului, spune o poveste convingătoare despre locul bibliotecilor în spațiul digital și oferă o serie de recomandări pentru cei interesați.

Desigur, manifestul poate fi privit și ca o oportunitate avută în vedere de IFLA pentru a se asigura că vocea bibliotecilor rămâne relevantă și puternică în cadrul discuțiilor internaționale care definesc calea de urmat în procesele de guvernare a internetului.

În contextul decalajului digital existent, IFLA consideră că este esențial să fie minimizat riscul de a lăsa fără susținere comunitățile marginalizate, bibliotecile reprezentând adesea singurul lor punct de acces la informații fiabile prin intermediul internetului.

Manifestul prezintă un set de principii, dar autorii sunt conștienți de faptul că există anumite teme care pot fi în continuare dezvoltate. În lunile ce urmează, ei își propun să lanseze o serie de anexe la Manifest, ca rezultat al eforturilor de colaborare din cadrul comunității globale a bibliotecilor și a altor părți interesate care își doresc să participe la acest proces. Anexele vor fi însoțite de o serie de webinare care vor ușura înțelegerea informației. (BNaR)

Toolkit on Preservation - prezentarea setului de instrumente pentru prezervare

IFLA (International Federation of Library Associations and Institutions), în colaborare cu ICA (International Council on Archives) și ICOM (International Council of Museums) au organizat un eveniment de prezentare a noului set de instrumente pentru prezervare, în data de 18 iulie 2024.

Toolkit on Preservation, elaborat la cererea IFLA, ICA și ICOM de către Secretariatul OMPI, oferă o foaie de parcurs pentru legile care permit bibliotecilor, arhivelor și muzeelor să prezerve patrimoniul cultural. Acest set de instrumente vă ajută atât să evaluați legislația actuală privind drepturile de autor cât și să explorați ce opțiuni ar putea exista în cadrul unei reforme viitoare pentru a atinge acest obiectiv. (BNaR)

Al treilea apel de proiecte în cadrul schemei de grant „Culture Moves Europe: individual mobility of artists and cultural professionals”

Finanțată prin intermediul programului Europa Creativă, această schemă de grant oferă sprijin financiar artiștilor și profesioniștilor din domeniul cultural pentru acoperirea costurilor de deplasare în țările participante la program. Printre țările participante la program se regăsește și România.

Al treilea apel de mobilitate individuală lansat de Culture Moves Europe, care se adresează artiștilor și profesioniștilor din domeniul cultural în vederea desfășurării unui proiect cu un partener ales de ei din altă țară eligibilă în cadrul programului Europa Creativă, este deschis persoanelor individuale și grupurilor de până la 5 persoane care doresc să implementeze proiecte (cu o durată de 7-40 de zile pentru persoanele individuale și 7-14 zile pentru grupuri).

Proiectul trebuie să urmărească cel puțin două din următoarele obiective:

• să exploreze: să efectueze cercetări creative și artistice, să investigheze și să lucreze la o temă specifică sau la un nou concept;

• să creeze: să se angajeze într-un proces creativ care urmărește să producă o nouă operă artistică/culturală;

• să învețe: să își consolideze competențele și abilitățile prin învățare non-formală sau prin colaborarea cu un specialist;

• să se conecteze: să dezvolte o rețea profesională, să consolideze dezvoltarea

  profesională, să acceseze noi publicuri.

Cererea va fi evaluată pe baza următoarelor criterii:

• obiectivul solicitantului (solicitanților) și relevanța mobilității;

• planificarea adecvată a proiectului (cu partenerul internațional, durata etc.);

• efectele pozitive pe termen lung ale proiectului;

• aspecte legate de sustenabilitate (de exemplu, mijloacele de transport, materialele

  utilizate etc.).

Apelul este deschis până în data de 30 noiembrie 2024, dar evaluarea se face lunar pentru aplicațiile primite până în ultima zi a fiecărei luni. (BNaR)

Conferințe, seminare, ateliere

Conferința Anuală LIBER 2024 - materiale disponibile online

Cea de-a 53-a ediție a Conferinței anuale LIBER a avut loc în perioada 3-5 iulie 2024 la Limassol, Cipru, în prezența a peste 400 de profesioniști din domeniul bibliotecilor din Europa.

În cifre, această ediție a conferinței LIBER poate fi rezumată astfel:

• trei prelegeri susținute de invitați speciali;

• două dezbateri de grup;

• douăsprezece sesiuni paralele;

• zece workshopuri;

• douăzeci de postere prezentate.

Pentru cei ce nu au putut fi prezenți fizic la Conferință, câteva sesiuni importante au fost transmise live și pot fi în continuare urmărite pe canalul de YouTube LIBER Europe.

De asemenea, prezentările din cadrul conferinței și posterele selecționate pot fi accesate online. (BNaR)

Adunarea Generală Anuală a Directorilor de Biblioteci Naţionale din Europa

În perioada 17-18 iunie 2024, a avut loc Adunarea Generală Anuală a Directorilor de Biblioteci Naţionale din Europa din cadrul CENL (Foundation Conference of European National Librarians).

Cea de-a 38-a AGA CENL a fost găzduită de Biblioteca Națională a Poloniei și a beneficiat de participarea reprezentanților a 35 de biblioteci naționale europene.

În urma votului, Frank Scholze, directorul general al Bibliotecii Naționale a Germaniei, a fost reconfirmat în funcție de președinte CENL pentru încă trei ani, la fel și Karin Grönvall (Suedia), Sara Lammens (Belgia) și Ivanka Stricevic (Croația) pe pozițiile ocupate anterior. De asemenea, Gilles Pécout (Franța), Thomas Foltin (Republica Cehă) și Maja Micevska Rizova (Macedonia de Nord) au fost aleși să facă parte din Comitetul executiv.

Lucrările au debutat în data de 17 iunie cu un cuvânt de deschidere adresat plenului de domnul Frank Scholze (președinte CENL și director al Bibliotecii Naționale a Germaniei) și de domnul Tomasz Makowski (director al Bibliotecii Naționale a Poloniei, gazdă a Întâlnirii). În continuare, Frank Scholze a subliniat cele mai importante realizări CENL cuprinse în raportul de activitate pentru 2023, iar Karin Grönvall a prezentat situația financiară aferentă anului 2023 și previziunile bugetare pentru 2024.

Reuniunea din acest an s-a axat pe două subiecte-cheie: depozitul legal pentru publicațiile electronice (e-depozit legal) și planurile de acțiune în situații de urgență necesare în vederea protejării patrimoniului cultural. Câte o sesiune separată a fost dedicată fiecăruia dintre aceste subiecte.

După discursul de deschidere susținut de Minna Karvonen, director al Ministerului Educației și Culturii din Finlanda, pe tema „Patrimoniul cultural digital - conectarea timpurilor, a ideilor și a oamenilor”, au fost prezentate o serie de aspecte referitoare la situația reglementărilor privind depozitul legal în diferite țări și regiuni. Aceasta s-a dovedit a fi o sursă valoroasă de informații pentru participanți, care au avut apoi posibilitatea de a discuta mai în profunzime aspecte individuale ale acestui subiect în grupuri mai mici.

A doua zi a reuniunii a debutat cu prezentarea strategiei Bibliotecii Naționale a Cehiei pentru perioada 2024-2027, urmată de o comunicare susținută de directorul bibliotecii gazdă, domnul Tomasz Makowski, ce a avut ca subiect rolul bibliotecilor naționale în calitate de coordonatori ai rețelelor naționale de biblioteci. În continuare, au fost prezentate rapoartele bibliotecilor naționale europene beneficiare ale grantului EKN, acordat de CENL, dar și rezultatele muncii de peste an ale grupurilor de lucru organizate în cadrul CENL.

De asemenea, în cadrul întâlnirii, au fost discutate rezultatele sondajului cu privire la planurile de acțiune în situații de urgență necesare în vederea protejării patrimoniului cultural, derulat la nivelul bibliotecilor naționale membre CENL. Lyubov Dubrovina, reprezentantă a Bibliotecii Naționale a Ucrainei, a oferit un exemplu ilustrativ al impactului potențial al crizelor asupra patrimoniului cultural. Într-o intervenție video, ea a subliniat provocările cu care se confruntă patrimoniul cultural ucrainean. Roly Keating, președinte al British Library, a susținut o prezentare despre lecțiile învățate în urma atacului cibernetic asupra bibliotecii pe care o conduce. Biblioteca a fost practic paralizată de atac timp de aproape șase luni.

Următoarea Adunare Generală Anuală CENL va avea loc în perioada 15-17 iunie 2025 și va fi găzduită de Biblioteca Națională a Scoției. (BNaR)

Congresul IFLA din 2025 va fi găzduit de Kazahstan

Într-un comunicat de presă emis în 31 iulie 2024, IFLA a anunțat că a selectat Astana, Kazahstan, să găzduiască 2025 World Library and Information Congress, în perioada 18-22 august 2025.

După un an în care tradiționalul congres IFLA nu a fost organizat, în comunitatea biblioteconomică mondială se simte tot mai acut nevoia unei întâlniri față în față, în cadrul căreia să se poarte discuții constructive și să se ofere noi perspective participanților. Ediția din 2025 va fi prima organizată în Asia Centrală și își propune să consolideze rolul IFLA în dezvoltarea domeniului biblioteconomic internațional.

Mai multe informații despre Congresul IFLA 2025 vor fi oferite în lunile următoare, după discuțiile ce vor avea loc în cadrul Information Futures Summit din Brisbane, în perioada 30 septembrie - 3 octombrie 2024. (BNaR)

BOBCATSS 2025 - call for papers

Conferința BOBCATSS 2025, eveniment academic dedicat biblioteconomiei și științei informării, se va desfășura în perioada 21-23 ianuarie, la Istanbul. Apelul de lucrări vizează tema principală a conferinței - Artificial Intelligence in Library and Information Science: Exploring the Intersection - și următoarele subteme:

• AI Applications in Libraries and Information Centers

• Ethical Considerations and Policy Implications

• Emerging Technologies and Future Trends

• AI and Information Literacy

• AI and Information Management

• AI-Driven Transformation of Library Services and Operations:

• AI and Knowledge Management

Se pot propune și alte lucrări care nu se încadrează strict în subtemele menționate - studii comparative, perspective istorice asupra AI și LIS, cercetări interdisciplinare sau proiecte speculative privind viitoare biblioteci.

Termenul limită pentru trimiterea propunerilor de comunicări este 4 noiembrie 2024. (R.C.)

Biblioteca în 2035

Library 2.0 organizează pe 1 octombrie miniconferința gratuită Library 2035: Imagining the Next Generation of Libraries. În cadrul ei, dr. Sandra Hirsh, profesor la College of Information, Data & Society în cadrul San José State University își va prezenta viziunea asupra viitorului bibliotecilor pornind de la volumul Library 2035 pe care l-a publicat și care a fost declarat de către Library Journal o „lectură esențială pentru poți bibliotecarii și profesioniștii informației și, cu adevărat, pentru orice persoană interesată de viitorul bibliotecilor”. (M.C.)

Webinar RLUK: „Next Steps for Repository Infrastructure”

RLUK’s Digital Shift Forum (#RLUKDSF) reunește specialiști care lucrează în sectoarele de informare, cercetare, culturale și de patrimoniu, precum și în domenii conexe, inclusiv în sectorul comercial, pentru a discuta despre viitorul colecțiilor, serviciilor și al publicului sub presiunea schimbărilor digitale.

Evenimentele virtuale organizate de RLUK’s Digital Shift Forum urmăresc să promoveze discuțiile și dezbaterile intersectoriale, să permită schimbul de cunoștințe și să inspire eforturile de colaborare între sectoare și comunități. Evenimentele RLUK DSF sunt deschise tuturor și sunt gratuite.

Webinarul Next Steps for Repository Infrastructure, programat a se desfășura miercuri, 25 septembrie 2024, 15:00-16:30 (CEST/SAST), este al doilea eveniment virtual organizat în colaborare de RLUK and Open Repositories și își propune să exploreze următorii pași pentru o infrastructură comună de stocare a informației. (BNaR)

Înregistrarea webinarului „National Bibliographies: Wider Perspectives”

Webinarul National Bibliographies: Wider Perspectives a avut loc în data de 27 iunie 2024, ca o continuare a seriei Topics in National Bibliographies, deschisă în 30 aprilie cu întâlnirea cu tema Building a National Bibliography: Models from Around the World.

Cel de-al doilea webinar al seriei dedicate bibliografiilor naționale inițiate de Secțiunea IFLA Bibliography, a cărui înregistrare a devenit disponibilă, și-a propus să ofere o viziune extinsă asupra bibliografiilor naționale, acestea putând oferi informații valoroase dincolo de simpla înregistrare a producției culturale naționale. Ele pot dezvălui noi tendințe, pot oferi o perspectivă critică asupra alegerilor făcute de editori și pot analiza aceste tendințe prin situarea în peisaje informaționale mai extinse.

Acest webinar și-a propus să exploreze bibliografiile naționale în cadrul unui context cultural, regional sau național specific. Fie că sunt descrise sau studiate în mod colectiv sau sunt integrate într-un portofoliu mai larg de servicii bibliografice, exemplele de bibliografii naționale prezentate în acest webinar permit explorarea conexiunilor și influențelor, dar și examinarea a ceea ce determină crearea lor și a ceea ce modelează practicile și rezultatele bibliografice naționale. (BNaR)

Înregistrarea webinarului „Can Artificial Intelligence lead us to a smarter ILL future or other library services?”

Secțiunea IFLA Document Delivery and Resource Sharing (DDRS) a organizat, în 17 mai 2024, al doilea webinar din seria celor dedicate folosirii inteligenței artificiale în biblioteci.

Evoluțiile tehnologice recente au revoluționat domeniul biblioteconomiei, ca de altfel orice alt domeniu. Studiile arată că inteligența artificială poate îmbunătăți multe servicii de bibliotecă, cum ar fi serviciile de referințe, distribuirea documentelor, partajarea resurselor, catalogarea și crearea metadatelor. Pornind de la această premisă, în acest webinar s-a discutat despre servicii de recomandări pentru utilizatorii de bibliotecă, personalizate pe baza obiceiurilor și intereselor lor de cercetare, dar și despre alte aplicații ale inteligenței artificiale în diverse activități ale bibliotecilor. (BNaR)

Webinare referitoare la folosirea inteligenței artificiale în bibliotecile naționale

Pe parcursul lunii septembrie, grupul de lucru AI în Libraries din cadrul CENL (Conference of European National Librarians) organizează o serie de trei evenimente online pe diverse teme legate de folosirea inteligenței artificiale în activitatea bibliotecilor naționale. Fiecare din cele trei webinare va avea o durată de aproximativ 45 de minute, necesitând înscriere prealabilă. (BNaR)

Webinar: „Impact of copyrighted materials in LLMs: Mímir Project”

Webinarul Impact of copyrighted materials in LLMs: Mímir Project a fost susținut de Javier de la Rosa (Biblioteca Națională a Norvegiei) în ziua de 10 septembrie 2024, cu începere de la ora 12:00 (ora României).

Proiectul Mímir este o inițiativă a guvernului norvegian care își propune să evalueze semnificația și influența materialelor protejate prin drepturi de autor în dezvoltarea și performanța modelelor generative LLM adaptate limbii norvegiene. Acest efort de colaborare implică trei instituții de vârf din diferite regiuni ale țării: Biblioteca Națională a Norvegiei, Universitatea din Oslo și Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, fiecare contribuind cu expertiză unică în diverse domenii de interes. Scopul final al proiectului este de a aduna dovezi empirice care vor contribui la formularea unui sistem de compensare pentru autorii ale căror opere sunt utilizate de aceste sisteme avansate de inteligență artificială (AI), asigurând respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și compensarea adecvată a acestora. (BNaR)

Webinar: „AI for end-users? The BnF experiment program”

Webinarul AI for end-users? The BnF experiment program va fi susținut de Jean-Philippe Moreux (Biblioteca Națională a Franței) joi, 19 septembrie, cu începere de la ora 12:00 (ora României).

Exploatarea progreselor tehnice ale inteligenței artificiale presupune urmărirea unei politici de proiecte majore, a căror ambiție și vizibilitate vor fi factori de succes. Dar inteligența artificială poate, de asemenea, să fie folosită în executarea sarcinilor și activităților de zi cu zi, desfășurate în prezent de echipele operaționale ale instituțiilor în cauză. Aceste sarcini sunt variate în natură și amploare și fac apel la competențe multiple.

Aceste echipe operaționale sunt adesea dornice să lărgească gama de instrumente digitale folosite, lucru făcut și de BnF prin lansarea un experiment bazat pe:

• utilizarea platformelor AI precum Dataiku, Roboflow, LabelStudio ca spațiu de lucru digital comun, permițând agregarea, prelucrarea și apoi utilizarea datelor dispersate pentru a produce noi date sau a oferi acces la noi servicii;

• crearea de echipe IT/business care să lucreze la un un proiect de acest tip;

• coordonarea experimentului de către unitatea AI a BnF. (BNaR)

Știință și informație

Scholar Metrics 2024

A apărut ediția 2024 a indexului bibliometric realizat de Google. Pe lângă listele revistelor din diverse domenii cu cel mai ridicat indice Hirsch, Google propune și clasamente care conțin reviste în alte limbi decât engleză, printre care regăsim unele la care ne-am aștepta mai puțin precum poloneza, ucraineana și indoneziana. Cei care editează reviste sau coordonează depozite digitale instituționale pot afla mai multe despre cum își pot înregistra revistele și depozitele de pe pagina cu instrucțiuni pentru includerea în Scholar. (M.C.)

Model de stabilire a prețului pentru accesul la literatura științifică

Coaliția S a publicat un nou model de stabilire a prețurilor care are rolul să contribuie la asigurarea echității accesului global la literatura științifică. Modelul a fost conceput împreună cu biblioteci, finanțatori și edituri și își propune să ofere transparență, să țină cont de puterea de cumpărare locală și să împartă în mod echitabil între clienți și edituri riscurile provenite din ratele de schimb valutar. (M.C.)

BiblioFeed
Newsletter bilunar
ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397

La realizarea numărului de față au contribuit:
- Mihai Constantinescu (M.C.)
- Robert Coravu (R.C.)
- Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR)

Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram.

Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.