Biblioteci românești
Zilele BCU Iași 2024
Între 4 și 9 noiembrie, Biblioteca Centrală Universitară din capitala Moldovei găzduiește tradiționalul eveniment prin care celebrează trecutul și prezentul acestei instituții reprezentative pentru rețeaua bibliotecilor universitare și pentru bibliotecile românești în general.
Programul Zilelor Bibliotecii include, între altele, simpozionul „Biblioteca și patrimoniul” unde vor susține comunicări bibliotecari care reprezintă exclusiv biblioteci din Iași și din Republica Moldova - motiv pentru care formularea „simpozion cu participare internațională”, deși corectă formal, promite mai mult decât livrează. (R.C.)
Proiectul LiBri: Integrarea Socială a Migranților prin Biblioteci și Comunități
Cofinanțat de Uniunea Europeană, coordonat de Bibliothèques Sans Frontières (BSF) din Franța și implementat în România de către Asociația Comunitățile Viitorului, proiectul LIBRI (LIbrary BRIdges) are ca scop promovarea integrării sociale a persoanelor exilate în Europa, sprijinind primirea lor incluzivă în comunități și biblioteci. Proiectul urmărește să identifice bunele practici, provocările și să creeze resurse care să ajute bibliotecile publice să devină punți culturale și sociale pentru exilați și migranți. Acest efort include parteneri din cinci țări europene și, pornind de la bune practici din biblioteci și dorința de dezvoltare a comunităților, dorește să contribuie la crearea de resurse și instrumente pentru consolidarea capacităților instituțiilor implicate.
Pentru a impulsiona acest demers, în ultima lună au fost organizate trei evenimente de mobilizare în diferite regiuni din România – Vâlcea, București și Iași. La aceste întâlniri au participat reprezentanți ai autorităților locale, organizații nonguvernamentale și internaționale, bibliotecari și lideri comunitari, inclusiv din Republica Moldova. În cadrul întâlnirii de la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea, discuțiile s-au axat pe rolul bibliotecilor de centre de informații pentru migranți și pe necesitatea unei mai mari coeziuni la nivel local. La evenimentul organizat la Biblioteca Metropolitană – Filiala Marin Preda din București, s-a evidențiat importanța sprijinului educațional și a rolului bibliotecilor ca spații sigure pentru migranți, iar la Iași, la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi”, participanții au subliniat provocările în sprijinirea refugiaților ucraineni și posibilitatea bibliotecilor de a deveni hub-uri comunitare conectate la servicii de integrare. Împreună, aceste întâlniri au adus în atenție nevoile și resursele necesare pentru o integrare mai eficientă a migranților în comunitățile locale.
Participanții la evenimentele organizate au fost diverși și au inclus reprezentanți ai autorităților locale și naționale, ONG-uri internaționale și locale de sprijin pentru refugiați, migranți și persoane vulnerabile, precum și instituții educaționale și sociale. De asemenea, la evenimente au fost prezenți bibliotecari din România și Republica Moldova, voluntari EduCaB precum și asociații comunitare. Discuțiile avute cu acești actori au contribuit la identificarea nevoilor și soluțiilor pentru sprijinirea migranților, subliniind rolul crucial al bibliotecilor ca puncte de acces la informație și integrare socială în comunități.
Proiectul își continuă parcursul și invită biblioteci și autorități locale din întreaga țară să se alăture acestui efort de integrare socială. Implicarea lor este esențială pentru dezvoltarea unor comunități mai incluzive, în care și migranții, și refugiații să aibă acces la informație, educație și oportunități de integrare. Printre obiectivele proiectului se numără dezvoltarea și implementarea unor strategii locale de integrare și crearea de resurse și instrumente practice pentru consolidarea capacităților instituțiilor implicate.
Prin alăturarea la acest proiect, bibliotecile pot să se dezvolte mai mult în calitate de centre de sprijin și informare comunitară, oferind servicii care să faciliteze procesul de integrare. Vă invităm să participați la această inițiativă și să contribuiți activ la crearea unor comunități mai deschise și solidare, alături de alte biblioteci și parteneri locali!
Pentru mai multe informații puteți scrie pe adresa lui Stelian Grigore, stelian@comunitatileviitorului.ro. (C.Ș.)
Donație de carte pentru bibliotecile din Republica Moldova
Site-ul Conferinței Europene a Bibliotecilor Naționale semnalează donația de carte pe care România, prin Departamentul pentru Relațiile cu Republica Moldova al guvernului, a făcut-o pentru dotarea bibliotecilor din această țară. Donația este constituită din circa 100.000 de cărți noi și dintr-un număr similar de exemplare digitizate ale unor publicații în limba română care vor ajunge în 300 de biblioteci publice din Moldova de peste Prut. (R.C.)
Noul site al Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova
Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova și-a lansat recent noul site. Cu un design modern și funcțional, acesta oferă acces rapid la majoritatea informațiilor necesare (de exemplu, cu un singur clic se poate ajunge la secțiuni precum „Structura organizațională”, „Istoric”, „Documente” etc.).
În secțiunea „Documente” găsim nu doar statutul asociației, ci și alte documente, mai rar întâlnite la o asociație de bibliotecari din zona noastră: politica de mediu, politica privind egalitatea de gen, diversitate și respectarea drepturilor omului, politica de comunicare, manualul de politici și proceduri (!) etc. Secțiunea „Resurse” oferă acces la legislația, regulamentele și standardele din domeniu precum și la un manual de educație media și informațională. Atât resursele cât și documentele sunt accesibile fără restricții și nu puse „sub lacăt”, așa cum a procedat Asociația Bibliotecarilor din România pe noul ei site. Site-ul ABRM reflectă nivelul de profesionalism la care se situează bibliotecarii de peste Prut și nu putem decât să sperăm ca va constitui o sursă de inspirație pentru alții. (M.C.)
O problemă de deontologie
Într-o postare pe Facebook din urmă cu câteva zile, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova și-a anunțat deschis susținerea pentru Maia Sandu, președintele în exercițiu și candidat la alegerile prezidențiale din acest an care, în cele din urmă, a câștigat un nou mandat.
Evident, orice membru al ABRM are dreptul, în calitate de cetățean, să susțină și să voteze pe cine dorește. A lua însă o poziție ca asociație profesională în sprijinul unuia sau altuia dintre candidați ridică, în opinia noastră, o problemă de deontologie.
Susținerea publică de către ABRM a valorilor și a parcursului european al Moldovei e un demers legitim. Susținerea unui candidat (chiar și a unuia pe care l-am fi votat și noi nu cu una, ci cu două mâini, dacă am fi putut) intră, însă, în zona partizanatului politic.
Ne-am bucura să cunoaștem și opiniile cititorilor noștri pe acest subiect. (R.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:
biblioteci școlare din Bacău, Bihor, București, Buzău, Călărași, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Mureș, Suceava;
biblioteci publice din Bacău, Buzău, Iași (Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” - două posturi de bibliograf și un post de șef de serviciu), Mureș (Biblioteca Județeană - bibliotecar metodist);
biblioteci universitare din Dolj (Universitatea din Craiova).
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Biblioteci care pun umărul la creșterea economică
NPR (postul național de radio din S.U.A.) prezintă povestea bibliotecii publice din Toledo, Ohio care furnizează servicii specializate pentru a-i ajuta pe micii întreprinzători. Acestea au început să fie dezvoltate cu ajutorul unui grant câștigat în 2018 și au cunoscut o creștere impresionantă (de la doi bibliotecari care își dedicau o pătrime din timp la trei bibliotecari specializați care lucrează cu normă întreagă în prezent). Biblioteca oferă cursuri de contabilitate, de aplicare pentru granturi, ajutor în crearea unei prezențe web și chiar și sesiuni individuale, toate gratuite și cu succes în comunitate (deseori apare nevoia unor liste de așteptare pentru cursuri). Mai multe informații despre bibliotecile care oferă astfel de servicii (și chiar inspirație) găsiți pe pagina Urban Library Council în secțiunea dedicată bibliotecilor ca hub-uri antreprenoriale. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Revista presei din „BiblioPolis”
Unul dintre motivele care stau la baza apariției BiblioFeed este dorința de a împărtăși o selecție de știri din domeniul bibliotecilor și al biblioteconomiei. În zilele noastre, cu multitudinea și diversitatea surselor de calitate mai bună sau mai proastă la care avem acces, selecția este o problemă la fel de importantă decât regăsirea unor informații pe un anumit subiect. O muncă asemănătoare de selecție face și Nelly Țurcan în rubrica Revista presei din BiblioPolis, revista Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Cele mai recente numere semnalează resurse referitoare la subiecte care țin preponderent de zona modernă a biblioteconomiei (transformarea digitală a bibliotecilor, ChatGPT, competențe digitale etc.) în relație cu diverse categorii de biblioteci și acoperind o arie geografică extinsă (de la publicații din zona anglo-saxonă până la reviste din Ucraina). (M.C.)
Raportul IFLA pe anul 2023
IFLA a dat publicității raportul de activitate aferent anului 2023, text revizuit și aprobat de membrii IFLA la Adunarea Generală din iunie 2024, prezentat acum într-o formă mai accesibilă și informativă.
Această ediție subliniază impactul IFLA asupra persoanelor și organizațiilor cu care a colaborat, prin împărtășirea unor povești de succes, și totodată evidențiază prin intermediul unor cifre-cheie realizările majore ale organizației pe parcursul anului trecut, raportat la obiectivele strategice asumate pentru perioada 2019-2024.
Raportul și-a propus să ofere celor interesați o mai mare transparență cu privire la activitatea desfășurată. Același obiectiv se află în centrul noii strategii IFLA, intrată în vigoare începând cu 1 octombrie 2024, care va furniza structura pentru Raportul anual IFLA 2024. (BNaR)
Strategia IFLA pentru perioada 2024-2029
IFLA Strategy 2024-2029 a fost lansată în cadrul Information Futures Summit care a avut loc în Australia, la Brisbane.
Prezentată ca un document menit să ghideze activitatea IFLA pe perioada sărbătoririi centenarului său (2027) și până în pragul finalizării Agendei ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă, în cadrul căreia bibliotecile au un rol important, strategia IFLA oferă o structură și o referință pentru activitatea organizației în perioada următoare.
Strategia este construită astfel încât:
să facă o legătură mai clară între ceea ce face o bibliotecă și rezultatele pe care dorește să le obțină;
să fie mai ușor de adaptat și de adoptat de către specialiștii ce lucrează în domeniul bibliotecilor și altor structuri infodocumentare, dar și de asociații de biblioteci la nivel global;
să sublinieze rolul bibliotecilor în calitate de actori ai dezvoltării, capabili să sprijine comunitățile în care activează.
Strategia IFLA 2024-2029 propune o viziune nouă și mai clar formulată: Viitor sustenabil pentru toată lumea prin cunoaștere și informare, subliniind astfel rolul pe care IFLA îl atribuie bibliotecilor în lume. Pornind de la acest obiectiv asumat, strategia prezintă modul în care domeniul bibliotecilor, în ansamblul său, îl poate realiza și, la rândul său, modul în care IFLA, în calitate de organizație internațională a bibliotecilor, poate facilita atingerea lui.
Strategia se concentrează pe trei domenii de impact:
bibliotecile sunt conectate și impulsionate prin intermediul unor comunități profesionale vibrante și globale;
bibliotecile sunt recunoscute, reprezentate și apreciate ca parteneri de valoare;
bibliotecile sunt abilitate să producă schimbări semnificative la toate nivelurile. (BNaR)
Declarația de la Brisbane (IFLA)
În 2 octombrie 2024, în urma încheierii lucrărilor Information Futures Summit, IFLA a rezumat și publicat concluziile întâlnirii în documentul intitulat Declarația de la Brisbane.
Documentul susține accesul la informație ca fiind o condiție esențială pentru formarea unor comunități puternice, sustenabile și favorabile incluziunii. Totodată, declarația stabilește câteva principii-cheie cu privire la viitorul informației, principii bazate pe contribuțiile colectate de la participanții la summit.
Cu documentul IFLA Trend Report 2024 lansat în prima zi a întâlnirii și cu un program solid de sesiuni de discuții care au reunit experți din domeniul biblioteconomic și din afara acestuia, reuniunea a oferit prilejul pentru o conversație colectivă despre viitor. De asemenea, în cadrul acestuia, a fost pus un accent puternic atât pe explorarea tendințelor care modelează mediul în care activează bibliotecile, cât și pe modul în care bibliotecile pot acționa asupra acestuia, astfel încât să se potrivească cu valorile și misiunea lor.
La 10 ani după Declarația de la Lyon privind accesul la informații și dezvoltare, textul noii declarații menține accentul pe necesitatea de a oferi un acces echitabil și substanțial la informație, în vederea susținerii drepturilor tuturor cetățenilor și atingerii obiectivelor de dezvoltare. Reflectând tendințele identificate în IFLA Trend Report 2024, sunt analizate principiile care ar trebui aplicate atunci când se iau decizii cu privire la viitor, evidențiind practicile în schimbare cu privire la cunoaștere, impactul noilor tehnologii, importanța surselor de încredere, a competențelor și a echității, responsabilitățile bibliotecilor în fața schimbărilor climatice și nevoia de comunitate. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
Webinare IFLA în luna noiembrie: despre asociații profesionale, bibliografii naționale, depozit legal
Sub genericul Building Strong Library Associations, secțiunea IFLA dedicată managementului asociațiilor de bibliotecari (Management of Library Associations Section/MLAS) și-a propus să organizeze, începând din luna noiembrie, o serie de webinare în care vor fi abordate subiecte precum integritatea informațiilor, advocacy pentru biblioteci, păstrarea membrilor, sustenabilitate financiară și planificare strategică în contextul preocupării pentru consolidarea asociațiilor profesionale.
Primul webinar, care se va desfășura pe 28 noiembrie 2024, se intitulează How to Internationalize the work in Library Associations? și necesită înregistrare prealabilă.
O altă secțiune IFLA care organizează un webinar în luna noiembrie este IFLA Bibliography Section, care continuă seria Topics in National Bibliographies, inaugurată în luna aprilie, cu un nou eveniment virtual desfășurat sub titlul Linked Open Bibliographies: Exposing, Linking, Reusing – Unleashing the power of linked data for national bibliographic and authority data.
Pe măsură ce bibliotecile naționale și agențiile bibliografice din întreaga lume continuă să evolueze, transformarea bibliografiilor naționale și a datelor de autoritate în date deschise conectate a devenit un pas esențial în modernizarea accesului, descoperirii și integrării informațiilor. Acest webinar își propune să reunească experți, practicieni, specialiști IT, manageri de biblioteci, pentru a discuta cele mai noi practici, proiecte și provocări asociate cu transformarea bibliografiilor naționale în date conectate. Webinarul oferă bibliotecilor naționale și agențiilor bibliografice un forum de discuție pentru a-și împărtăși experiențele, perspectivele și pentru a prezenta progresele înregistrate în lucrul cu datele deschise conectate. Prezentările experților vor explora proiecte inovatoare, experiențe practice, alegeri tehnice dar și cele mai recente tendințe și recomandări privind datele deschise conectate, în ceea ce privește datele bibliografice și de autoritate naționale.
Webinarul va avea loc pe 27 noiembrie 2024 și necesită înregistrare prealabilă.
Secțiunea IFLA dedicată bibliotecilor naționale (IFLA National Libraries Section) organizează pe 20 noiembrie webinarul Legal Deposit: A Strategic Tool For Building Tomorrow's Heritage (detalii și înregistrare aici). Programat a se desfășura pe o durată de două ore, webinarul este structurat în două părți (partea întâi: Inclusive Legal Deposit & Engagement, partea a doua: The (Long) Road To E-Legal Deposit).
Invitați să țină prelegeri în cadrul acestui eveniment sunt profesioniști care lucrează în importante biblioteci naționale din lume: Australia, Cehia, Estonia, Germania, Letonia, Malaezia, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Scoția.
(R.C., BNaR)
„Inclusive Collections, Inclusive Libraries” - Research Libraries UK (RLUK)
Joi, 21 noiembrie 2024, RLUK organizează un nou eveniment online, ca parte a seriei Inclusive Collections, Inclusive Libraries („Colecții incluzive, biblioteci incluzive”): Embedding equality, diversity, and inclusion in GLAM structures with digital storytelling (vezi link de înregistrare).
În ultimii ani, instituțiile responsabile cu prezervarea și valorificarea patrimoniului cultural, inclusiv bibliotecile de cercetare din Regatul Unit și nu numai, și-au intensificat eforturile pentru a-și decoloniza colecțiile și practicile. Dezvoltarea unor colecții mai incluzive în care sunt reprezentate o varietate de voci este necesară pentru a crea o cultură în care echitatea, incluziunea și diversitatea sunt forțe motrice și în care studiul și cercetarea pot prospera.
Inclusive Collections, Inclusive Libraries este un program dezvoltat de RLUK care își propune să încurajeze discuțiile despre decolonizare și practicile incluzive în colectarea, descrierea, prezentarea și valorificarea colecțiilor bibliotecilor de cercetare. În acest webinar, se va vorbi despre nevoia instituțiilor GLAM (galerii, biblioteci, arhive și muzee) de a promova egalitatea, diversitatea, incluziunea, antirasismul și accesibilitatea în toate activitățile lor. Simon Mahony (UCL) și Yaming Fu (Shanghai) vor prezenta rezultatele cercetării în care au fost implicați, care se bazează pe Shanghai Cultural Collections, o platformă online cu diverse forme de colecții istorice referitoare la Shanghai. Ei au creat un cadru care vizează sensibilizarea cu privire la necesitatea incluziunii și a implicării, eliminarea barierelor din calea incluziunii și care urmărește să elimine prejudecățile și inegalitățile implicite care se regăsesc adesea în colecțiile GLAM, în special în zonele cu o moștenire postcolonială semnificativă. (BNaR)
Webinar Europeana
Pe 12 noiembrie, în ciclul Europeana Data Reuse in Academia and Research va avea loc o prezentare generală a conținutului cursurilor dedicate patrimoniului cultural în format digital disponibil pe platforma Europeana (DARIAH Campus courses on digital cultural heritage: a path through cultural heritage data, data modelling and Europeana APIs).
Cursurile care vor fi prezentate sunt următoarele:
(R.C.)
Știință și informație
Mai este Google Scholar relevant?
Google Scholar și alternativele existente sunt subiectul unui articol pe blogul LSE. Autoarea articolului argumentează în favoarea folosirii în continuare a instrumentului bibliometric, notând câteva dintre avantajele sale (gratuitatea, acoperirea unor surse de tip non-revist etc.) dar subliniindu-i și vulnerabilitățile evidente - cea mai importantă fiind posibilitatea de a indexa documentele false create de inteligența artificială. Sunt menționate trei alternative pentru Google Scholar - The Lens, Matilda și OpenAlex, cea din urmă fiind prezentată pe scurt. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste instrumente și, mai ales, cât va dura până când comunitatea academică va migra spre o evaluare care va include surse deschise în locul clasicelor Scopus și Web of Science. (M.C.)
Miscellanea
„Cărți periculoase, fericiri, interdicții…”
Sub acest titlu, numărul din 23 octombrie al Dilemei ne oferă un fragment din dialogul dintre Marius Chivu și Cosmin Ciotloș, moderat de Sever Voinescu, care a avut loc în cadrul Conferințelor Dilema de la Brașov. Discuția prezintă un interes special mai ales datorită faptului că unul dintre subiecte îl constituie interzicerea unor cărți:
„Cine stabilește care sînt cele periculoase și cine stabilește că întîlnirea cu un anumit cititor poate să fie o întîlnire nefastă? E foarte complicat. De aceea, eu nu sînt de acord că ar trebui să existe cărți interzise. Odată ce interzici una, deschizi calea către a interzice şi pe a doua şi, apoi, unde te oprești? Dovadă că fiecare dintre regimurile totalitare a vrut să interzică altceva – fie cărți de stînga, fie cărți de dreapta. Și de fiecare dată cu argumentele dogmatice impecabile.” (Marius Chivu)
„Sigur că există cărți care țintesc programatic și au un grad de toxicitate, dar sînt și cărți care devin toxice fără voia lor, cazul romanelor cavalerești. În ce privește interdicțiile, sînt de părerea lui Marius: nu mi se pare că nici măcar cel mai bun expert, dacă așa ceva va fi existînd între cititorii unei epoci, își poate asuma răspunderea de a face o listă cu cărți periculoase spre a fi interzise. Dar ce trebuie făcut de fiecare dată, şi aici e plăcerea secretă a meseriei noastre, e să pui în context. Orice discurs, chiar şi toxic, poate fi bine disciplinat, dacă îl explici laolaltă cu toxicitatea lui.” (Cosmin Ciotloș)
(R.C.)
Cărtărescu și muzica
O trupă de rock alternativ din Peru a compus și cântă o melodie intitulată „Cărtărescu”. Ținând cont că denumirea trupei e „Solenoide”, scriitorul român are un dublu motiv de mândrie. (R.C.)
Editurile față cu inteligența artificială
Asociații de edituri din SUA și Marea Britanie au adoptat o „Declarație cu privire la antrenarea IA” care are următoarea formulare succintă:
“The unlicensed use of creative works for training generative AI is a major, unjust threat to the livelihoods of the people behind those works, and must not be permitted.”
(Utilizarea fără licență a operelor creative pentru a antrena inteligența artificială generativă reprezintă o amenințare majoră și nedreaptă la adresa mijloacelor de subzistență ale persoanelor din spatele acestor opere, și nu trebuie permisă.”)
Până pe 23 octombrie, declarația adunase peste 13.000 de semnături. (R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Claudia Șerbănuță (C.Ș.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
