Biblioteci românești
Conferința ANBPR BIBLIOPUBLICA 2024: „Rețeaua bibliotecilor publice – infrastructură dinamică de sprijin privind prioritățile de dezvoltare durabilă”
La fel ca anul trecut, informațiile despre conferința ANBPR din 2024, care s-a desfășurat în zilele de 11 și 12 noiembrie, au fost făcute publice foarte aproape de momentul începerii acesteia, motiv pentru care nu am putut-o anunța în numărul anterior al BiblioFeed. Dacă vreți să aflați ce-a fost, puteți să citiți comunicatul de presă și să vă delectați cu agenda conferinței. Relatarea unui eveniment din cadrul ei - masa rotundă dedicată reglementării conținutului online din perspectiva directivelor europene - o găsiți mai jos, în cuvintele celui care a moderat-o, Nicolaie Constantinescu. (R.C.)
Reglementarea conținutului digital - de la Uniunea Europeană la proba practică în România
Unul dintre evenimentele din cadrul Conferinței BIBLIOPUBLICA a Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) l-a constituit masa rotundă Reglementarea conținutului digital - de la Uniunea Europeană la proba practică în România (11 noiembrie 2024).
Evenimentul a dorit să expună câteva experiențe privind modul în care diversele conținuturi digitale sunt tratate conform legislației și regulamentelor transpuse în cadrul legal românesc. Contextul discuțiilor a fost construit pe șase prezentări a unor vorbitori care au prezentat perspective de la activitatea ONG-urilor până la serviciile pe care compania Google le expune. Punctul central al întâlnirii a fost Digital Services Act (DSA) (Regulamentul privind serviciile digitale), care furnizează servicii intermediare (responsabilități, conținut ilegal, respectarea drepturilor fundamentale, transparența). Implementarea în România s-a făcut prin Legea nr. 50 din 2024. Alte texte luate în considerare au fost Digital Markets Act (DMA), care reglementează concurența pe piețele digitale neimplementat încă în România, precum și următoarele:
Audiovisual Media Services Directive (AMSD), cu implementarea locală prin Legea 190 din 2022 privind servicii media audiovizuale folosind diferite platforme așa cum este YouTube;
European Media Freedom Act (EMFA) - Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, care se aplică din 8 august 2025 și în România;
Artificial Intelligence Act (AIA) - Regulamentul privind inteligența artificială (IA), care se va aplica în România începând cu 2 august 2026;
General Data Protection Regulation (GDPR) - Regulamentul digital privind protecția datelor, cu implementarea locală prin Legea 190 din 2018.
Acest cadru normativ a fost cel care a inițiat discuțiile. Un prim punct nevralgic a fost ce înseamnă „conținut ilegal” conform DSA, cum poate fi identificat și cum poate fi făcută o solicitare către furnizorii serviciilor intermediare pentru ca acesta să fie eliminat. Pentru că nu există vreo dispoziție legală specifică, doar instanțele de judecată pot stabili ce este conținut legal și ce nu este.
În ceea ce privește furnizorii de servicii, nu toți sunt egali. Cei mai mari sunt numiți Very Large Online Platforms (VLOPS), Very Large Online Search Engines (VLOSE)
(în românește: platforme online foarte mari / motoare de căutare online foarte mari) și au responsabilități crescute datorită volumelor conținuturilor vehiculate ca parte a serviciilor pe care le furnizează.
Un alt punct foarte fierbinte care s-a desprins în dezbatere este cel al mecanismelor de sancționare. Una dintre păreri a fost că orice instituție cu responsabilități pe anumite conținuturi poate să ceară socoteală furnizorului. Au fost aduse în discuție și problemele legate de inteligența artificială, care implică crearea de conținuturi ce se vor supune reglementărilor și actelor europene în vigoare.
Vorbitorii și participanții au reprezentat următoarele organizații: Salvați Copiii, Avocatul Poporului, Centrul pentru Jurnalism Independent, Avocatnet.ro, Institutul Național al Patrimoniului, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Google România, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, ANBPR, Avocatul Poporului, Mediawise. (N.C.)
„Biblioteci pentru un viitor sustenabil”: participare românească la summitul Building Bridges
În perioada 5-6 noiembrie 2024 la Bruxelles a avut loc summitul Building Bridges: Libraries for a Sustainable Future, organizat de Public Libraries 2030 în colaborare cu EBLIDA, IFLA, LIBER, NAPLE și ECF.
Întâlnirea a reunit peste 70 de profesioniști din domeniul bibliotecilor publice. Alături de echipa ANBPR, coordonată de Dragoș Neagu, președintele asociației, unica biblioteca prezentă din România a fost Biblioteca Județeană „ASTRA” Sibiu.
Sub deviza Libraries for a Sustainable Future („Biblioteci pentru un viitor sustenabil”), participanții au avut ocazia să dialogheze cu membrii Parlamentului European, organizându-se, cu aceasta ocazie, un club al pasionaților de carte din acest for.
Scopul principal a fost evidențierea rolului pe care bibliotecile publice îl joacă în construirea unui viitor sustenabil pentru Europa, prin accesul la cultură, promovarea implicării civice și încurajarea incluziunii sociale.
Evenimentul a coincis cu relansarea grupului informal de europarlamentari Library Lovers, o inițiativă a PL2030 care subliniază importanța bibliotecilor în sprijinirea alfabetizării, învățării continue, dezvoltării comunităților, dreptului la informare și promovării lecturii și a autorilor.
Agenda a inclus prezentări interactive ale proiectelor europene derulate de biblioteci publice, dezbateri despre politici publice pentru perioada 2024-2026 și exemple de bune practici din țări precum Bulgaria, România, Croația, Letonia și Lituania, susținute prin programele Erasmus+ și Horizon Europe. (R.P.)
Expoziția foto Wiki Loves Monuments în Moldova la Biblioteca Municipală din Chișinău
Monumentele istorice din Republica Moldova - la un click distanță pe Wikipedia
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Biblioteca Centrală a găzduit în perioada 9-15 noiembrie 2024 expoziția de fotografie 4 ani de Wiki Loves Monuments în Moldova. În cadrul expoziției au fost expuse cele mai bune imagini încărcate la concursul internațional de fotografie al patrimoniului cultural organizat de Wikipedia: Wiki Loves Monuments Moldova.
Wiki Loves Monuments Moldova este un concurs anual de fotografie liberă, organizat în luna septembrie de către grupul de voluntari Wikimedians of Romania and Moldova (WMROMD), în cadrul căruia participanții sunt invitați să adauge fotografii cu monumentele ocrotite de stat din Republica Moldova. Din 2021, de la prima ediție a concursului, enciclopedia virtuală Wikipedia a fost dezvoltată cu un număr de 14.886 de fotografii ce înfățișează 1.437 de monumente din Republica Moldova, dintre care 943 ilustrate în premieră. Anul acesta, 24 de participanți au adăugat un număr total de 4.389 de imagini, depășindu-se astfel recordul ediției anterioare (4.022 de imagini). Tot la categoria recorduri se înscrie și numărul imaginilor încărcate în ultima zi, respectiv 981!
Este a doua oară când Biblioteca Municipală din Chișinău găzduiește o astfel de expoziție cu imagini cu licență liberă încărcate pe Wikimedia Commons, fiind încă una din activitățile culturale pe care această bibliotecă le desfășoară pentru a susține accesul deschis la cunoaștere. Dreptul la informație, accesul deschis, neutralitatea și respectarea drepturilor de autor sunt principii care alcătuiesc edificiul platformei virtuale Wikipedia, o enciclopedie în care fiecare contribuție contează. WMROMD organizează periodic campanii și diverse evenimente culturale în colaborare cu biblioteci publice din țară, pentru a încuraja implicarea bibliotecarilor în completarea singurei enciclopedii virtuale realizată în întregime de voluntari.
Mai multe detalii despre campania Wiki Loves Monuments Moldova, dar și cele mai reprezentative imagini, veți putea găsi accesând următorul link: https://w.wiki/ByrP.(WMROMD)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:
biblioteci școlare din Arad, București (Colegiul Național „Gh. Șincai”), Dolj, Giurgiu, Iași, Ilfov, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Vaslui (Casa Corpului Didactic)
biblioteci publice din București (Biblioteca Metropolitană), Bacău, Brașov, Dâmbovița (biblioteca județeană), Gorj (biblioteca județeană), Harghita, Neamț, Sălaj
biblioteci universitare din București (Universitatea Tehnică de Construcții), Iași (UMF „Grigore T. Popa” - șef serviciu, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”), Sibiu (Universitatea „L. Blaga”)
(R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Istoria Bibliotecii Academiei Române, într-o nouă formulă
Aula Academiei Române a găzduit pe 15 octombrie lansarea celui de-al treilea volum din seria intitulată Istoria Bibliotecii Academiei Române. 1919-1947.
Cel dintâi volum din Istoria Bibliotecii Academiei Române a fost lansat în 2022 și cuprinde perioada de început a instituției: de la 1867 până în 1885, anul în care a intrat în vigoare o lege a Depozitului Legal atât de necesară stimulării într-un mod substanțial a procesului de creștere a fondului de publicații al Bibliotecii Academiei Române (BAR). În anul 2023 a fost publicat al doilea volum, în care se regăsesc informații privitoare la perioada 1886-1918. Anul viitor este preconizat să apară al patrulea volum, care va acoperi perioada comunistă.
O prezentare detaliată a acestui proiect editorial de mare importanță pentru istoria bibliotecilor din România, în general, a fost propus spre publicare și urmează să apară în revista Biblioteca. (B.J.)
Romanian Journal of Library and Information Science nr. 1/2024
A apărut primul număr din 2024 al publicației editate de Asociația Bibliotecarilor din România.
În cuprins:
Peculiarities and trends in doctoral research in the Republic of Moldova in the light of the bibliographical references of theses (Gheorghe Ciucureanu, Valentina Donici);
Digital skills: a necessity in the new informational and communication context (Elena Tîrziman, Maria Micle, Angela Repanovici);
Digital university collections and the open access system (Alexandru Bogdan Gheuka).
(R.C.)
„Cronica de carte veche”, pe canalul de YouTube al Academiei Române - Filiala Iași
În cadrul proiectului „Mărturii ale vieții culturale din Academia Română” finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, a fost realizat un ciclu de șase prezentări dedicate valorilor bibliofile deținute de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iaşi (mai multe detalii, aici). Prezentările, înregistrate sub forma unor discuții cu universitari ieșeni și puse la dispoziție pe canalul de YouTube al Academiei Române - Filiala Iași, au în prim-plan șase personalități de ale căror nume sunt legate cărți, manuscrise și documente valoroase din patrimoniul bibliotecii:
Dimitrie Cantemir (prof. univ. dr. Bogdan Crețu);
Iacob Cihac (prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu);
Gheorghe Asachi (prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin);
Mihail Kogălniceanu (prof. univ. dr. Cătălin Turliuc);
Mihai Eminescu (conf. univ. dr. Ioan Milică);
Garabet Ibrăileanu (prof. univ. dr. Antonio Patraș).
(R.C.)
„Barometrul de consum cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale”
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a dat publicității lucrarea sa anuală de analiză a fenomenului cultural românesc. Datele analizate au fost culese printr-un sondaj de opinie realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în perioada septembrie-octombrie 2023, pe un eșantion reprezentativ național pentru populația de 18 ani și peste.
„Dedicat temei comunităților de consum în contextul schimbărilor societale, Barometrul de Consum Cultural 2023 prezintă, pentru prima dată, analiza și clasificarea extinsă a grupurilor de consum cultural active în spațiul public din România, din perspectiva efectelor pe care cultura, ca bun public, le are asupra societății în ansamblu.
De asemenea, studiul măsoară schimbările înregistrate în activitățile culturale non-publice, cu accent pe profilurile de consum de muzică și lectură și evidențiază caracteristicile consumului de film în sistem de difuzare clasică și „în afara rețelei” („streaming”).”
După un capitol introductiv (Introducere și metodologie) semnat de Carmen Croitoru și Anda Becuț Marinescu, volumul cuprinde următoarele studii (dintre care cel mai mare interes pentru cititorii noștri credem că l-ar reprezenta cel de-al doilea):
Grupuri de consum cultural public. Motivații și clasificări (Carmen Croitoru, Ștefania Matei)
Consumul cultural non-public. Profiluri de consum de muzică și lectură (Ioana Ceobanu)
Caracteristici ale consumului de film în sistem de difuzare clasică și ”în afara rețelei” (streaming) (Anda Becuț Marinescu, Lucian Georgescu)
(R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Webinar despre marketingul de bibliotecă
Sage a pus la dispoziție un webinar dedicat creșterii profilului bibliotecii în rândul studenților. În webinar se discută despre faptul că mulți studenți văd biblioteca doar ca pe o clădire cu cărți și despre cum poate fi îmbunătățită vizibilitatea ei. Printre subiectele abordate se numără deprinderile online ale studenților și dorințele acestora, strategii aplicate la o universitate din SUA și diverse teme extrase din întrebările publicului. (M.C.)
Știință și informație
Planul S progresează lent
Planul S (strategia prin care europenii încearcă să împingă știința spre publicarea în acces deschis) a dus la o creștere redusă a numărului de publicații în acces deschis, majoritatea în reviste hibrid, după cum rezultă dintr-un raport privind eficiența acestuia. Elaborat de o companie independentă, raportul subliniază rolul esențial al Planului S pentru conștientizarea importanței accesului deschis, precum și faptul că efectele acestuia vor deveni mai vizibile peste 5 - 10 ani. De altfel, e destul de curios cum s-a ajuns la concluzia că un astfel de raport e necesar acum, având în vedere că prevederile complete ale Planului S au început să fie aplicate abia după 2021. (M.C.)
Detectivul de studii false
Nature prezintă, în cadrul unei serii dedicate oamenilor de știință cu cariere neobișnuite, munca lui André Hesselbäck, evaluator al acreditărilor, care se ocupă de „vânarea” de studii și universități false. Articolul prezintă o parte dintre dificultățile întâmpinate în evaluarea programelor de studii furnizate de instituții din zone precum Crimeea sau Somaliland, estimând că în domenii precum economia sau ingineria între 10 și 15 % din forța de muncă provine din absolvenți de paper mills (echivalentul revistelor prădătoare în rândul instituțiilor de învățământ superior) sau alte școli de calitate slabă, nerecunoscute de comunitatea internațională. În ciuda efectelor grave ale existenței acestor instituții (producerea unor absolvenți de calitate slabă care pot ajunge în poziții din care pot pune în pericol viața unor oameni), statele nu reușesc să coopereze suficient de bine pentru a stăvili afacerile care vând astfel de diplome (business evaluat la 7 miliarde de dolari anual). Unele firme reușesc să dezvolte o rețea extrem de complexă nu doar de presupuse instituții de învățământ, dar și de agenții guvernamentale false, un astfel de caz fiind în spatele a 9 milioane de diplome false. (M.C.)
Dilemele unui domeniu
Subiecte precum misinformation (informarea eronată) sunt de câțiva ani tratate într-un număr impresionant de articole și cărți științifice și de popularizare. În ciuda acestui fapt, rămân probleme fundamentale încă nerezolvate. Kai Kupferschmidt scrie în Science despre cinci provocări pe care le vede în domeniul studierii informării eronate și explică de ce ele sunt atât de greu de rezolvat.
Prima problemă semnalată este cea a definirii subiectului: autorul arată că nici măcar experții nu au o viziune unitară asupra a ceea ce constituie informare eronată. O altă problemă ține de dificultatea de a identifica și măsura efectele negative ale expunerii la informare negativă, din motive ce țin de complexitatea universului informațional.
Deși problemele semnalate în articol sunt valide, identificarea și combaterii informării eronate (dar și a dezinformărilor, știrilor false etc.) este posibilă și necesară, inclusiv pentru ca „să nu abandonăm, spațiul comunicării în mâinile extremiștilor, conspiraționiștilor și propagandiștilor digitali”. (M.C.)
Miscellanea
Interviu cu Abdulrazak Gurnah
Scriitorul care a primit Nobelul în 2021 a fost invitatul FILIT Iași, ocazie cu care Alina Purcaru i-a luat un interviu interesant publicat în Scena9. Scriitorul a vorbit despre tipologia personajelor sale, despre disciplina necesară pentru a reuși în scris, despre legătura dintre scris și politică și multe altele. Nu ne rămâne decât să sperăm că FILIT Iași va continua să aducă „grei” ai literaturii și în anii următori. (M.C.)
Cărțile care au alimentat mișcarea sufragetelor
Site-ul gastronomic Eater prezintă povestea cărților de bucate pe care sufragetele le-au publicat cu scopul de a strânge bani în sprijinul mișcării pentru dreptul la vot. Alegerea de a publica cărți pentru a obține fonduri a fost aproape impusă de situația femeilor din respectiva perioadă (greutatea de a obține un loc de muncă, obligația de a preda soțului banii obținuți), iar unele dintre cărți sunt accesibile și astăzi în format digital. Perfecte pentru a testa noi rețete vechi în perioada sărbătorilor. (M.C.)
„Versetele satanice” ar putea ajunge și în India
O decizie recentă a justiției din India permite importul celebrului volum în țara cu cea mai mare populație musulmană din lume. Cartea fusese subiectul unei interdicții la import încă din 1988, dar care a fost ridicată după ce guvernul Indiei nu a reușit să prezinte în instanță actul prin care s-a stabilit această interdicție. Rămâne de văzut acum și dacă cartea chiar va ajunge la cititori sau dacă urmează o nouă interdicție. Oricum, povestea spune multe despre țara numită deseori în presă „cea mai mare democrație/țara democratică cea mai populată”. (M.C.)
Baza de date STAR - Repertoriul teatral din România
Baza de date STAR, gestionată de Institutul Național al Patrimoniului, conține informații referitoare la reprezentațiile teatrale din România.
Dintr-o postare publicată de INP pe pagina sa de Facebook, prin care anunță că a inițiat la începutul anului un demers de actualizare și îmbunătățire a bazei de date, în colaborare cu Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, concretizat până acum prin adăugarea a peste 2.000 de fișe de spectacole noi, actualizarea informațiilor despre unele indexate deja și identificarea și digitizarea de documente din arhivele teatrale, aflăm că:
„Repertoriul STAR care înregistrează premierele teatrale din România la nivel național a apărut în 1982, fiind prima inventariere informatizată a resurselor culturale intangibile. Cu o istorie de peste 40 de ani, baza de date a cunoscut diverse etape de existență, concretizate în diferite soluții tehnice de afișare sau de partajare online și în diferite metode de colectare a informației, în funcție de mijloacele tehnologice la care fostul Institut de Memorie Culturală, cIMeC, azi Direcția Patrimoniu Digital, a avut acces de-a lungul deceniilor. Repertoriul STAR este singurul care grupează informații la nivel național, printr-o abordare exhaustivă în care fiecare premieră teatrală este înregistrată cu metadate standard.
La momentul actual STAR conține informații despre cca. 20.000 de spectacole, începând cu anii 1940, de la 90 de instituții din toată țara. Oferă informații despre distribuție, lucrarea care a stat la baza spectacolului precum și alte prestații precum regia, scenariul, ilustrația muzicală etc. Activitatea a peste 34.000 de persoane din lumea teatrului poate fi regăsită în acest repertoriu. Informația înmagazinată astăzi este rezultatul muncii a mai multor generații de angajați din cadrul cIMeC precum și din cadrul teatrelor, care puneau la dispoziția repertoriului liste pentru fiecare stagiune cu noile spectacole și distribuția lor completă.”
(R.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Sursa imaginii de pe copertă: Romanian Journal of Library and Information Science La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Nicolaie Constantinescu (N.C.) - Răzvan Pop (R.P.) - Bogdan Jugănaru (B.J.) - Wikimedians of Romania and Moldova User Group (WMROMD) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
