Prezentul număr al BiblioFeed apare în niște circumstanțe tulburi, după două rânduri de alegeri și înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, de al căror rezultat depinde direcția pe care o va urma România în anii care vin. A început să bată un vânt înghețat peste speranțele noastre într-un viitor mai bun. Nu e foarte de mirare, însă, într-un stat cu politicieni (în majoritatea lor) iresponsabili, care și-au urmărit propria agendă și au fost dezinteresați să investească în educație. Carențele de alfabetizare științifică, de cultură informațională și de gândire critică se reflectă acum în creditarea unor afirmații aiuristice și în validarea prin vot a unor personaje care par extrase dintr-un film prost, cu trăsături mult prea îngroșate ca să fie credibile. România Educată lovește din nou.
Cum profesia de bibliotecar e una de intermediere documentară dar și informațională, iar despre rolul bibliotecilor în educația informațională a cetățenilor se vorbește deja de mai bine de o jumătate de secol, credem că este potrivit să deschidem numărul de față, în mod excepțional, cu o selecție de știri care arată cât de puternică este preocuparea pentru această temă pe alte meleaguri. Iar dacă ne uităm mai aproape, peste gard, la țări precum Moldova și Ucraina, vom vedea că și ele au făcut mult mai mult decât noi pentru a crește reziliența cetățenilor în fața dezinformării.
Dezinformare, falsuri și posibile soluții de a le combate
Despre prebunking în Science
Revista Science prezintă conceptul de prebunking și câteva dintre dovezile pentru acest tip de inoculare împotriva falsurilor, inclusiv un studiu din JAMA care susține că prebunkingul este o metodă mai eficientă decât încercările de a combate informațiile false care au fost deja răspândite. Articolul enumeră și câteva dintre neajunsurile acestei metode, precum mutarea atenției și responsabilității de la sursele și platformele de răspândire a falsurilor la individ. Poate cele mai utile informații din articol vin însă din numeroasele exemple de metode folosite în prebunking: de la jocuri (inclusiv Cranky Uncle, despre care am scris și noi) și clipuri animate bazate pe filme celebre până la simpla exemplificare, toate ușor de utilizat/adaptat și în biblioteci. (M.C.)
Podcastul revistei Science
Revista Science are, începând din 2005, un podcast în care sunt abordate diverse subiecte legate de știință. Ediția de sfârșit de octombrie a tratat două subiecte legate de informație: prima parte a emisiunii a abordat problema informării eronate și a dificultăților studierii acesteia, iar cea de-a doua a fost dedicată prezentării unui studiu care a determinat modele de comportament informațional în urma analizei a 480.000 de utilizatori Wikipedia din 50 de țări. (M.C.)
Clinica de zvonuri
Centrul pentru un public informat al Universității din Washington este subiectul unui articol din Science unde este urmărit modul în care apar zvonurile ce se transformă în informații false și sunt răspândite atunci când există un interes politic. Centrul a fost înființat în 2019 și este rezultatul unei colaborări între școlile de știința informației, de drept și de inginerie ale universității și are drept scop declarat „să promoveze o societate informată și să întărească discursul democratic”. O diferență importantă față de alte inițiative academice care cercetează detectarea și răspândirea falsurilor informaționale ține de rapiditate: grupul identifică și explică răspândirea zvonurilor prin intermediul unui „blog de cercetare rapidă”, o inițiativă dezvoltată cu ajutorul unor echipe de studenți care urmăresc social media în timp real. (M.C.)
Biblioteci românești
Concursul „Ai noștri, ca brazii” - ediția a doua
Reluăm invitația adresată bibliotecarilor care ne citesc să ne trimită fotografii cu brazii pe care i-au împodobit în bibliotecile unde lucrează, noi luându-ne angajamentul pioneresc să-i facem celebri pe cei mai arătoși purtători de cetină tot verde în următorul număr din BiblioFeed și pe pagina noastră de Instagram. Condiții de participare:
fotografiile vor fi trimise prin e-mail, la adresa bibliofeedmarcel@gmail.com, de la o adresă aparținând unui abonat al newsletterului nostru (dacă nu sunteți abonați, o puteți face într-un mod foarte simplu folosind căsuța de mai jos);
în mesaj vă rugăm să includeți numele dumneavoastră și denumirea instituției în care este expus bradul imortalizat;
nu trimiteți mai mult de trei fotografii!
data limită: 16 decembrie 2024
Biblioteca Județeană din Brașov, în format 3D
Spațiile sediului central al Bibliotecii Județene „G. Barițiu” din Brașov pot fi vizitate virtual, în format 3D, printr-un tur interactiv. Turul a fost realizat în cadrul proiectului „Brașovul - Obiectiv cultural virtual 3”. (R.C.)
Biblioteca de la Casa Capșa
Mai nou, faimoasa cofetărie Casa Capșa din București își îmbie clienții cu o bibliotecă proprie, propunându-le „spații primitoare, perfecte pentru momente de relaxare intelectuală” în care pot găsi „o colecție atent selectată de cărți clasice și contemporane”, „volume despre istoria Bucureștiului și povești despre epoca de aur a orașului”. În plus, lectura, spre deosebire de dulciuri, nu provoacă diabet. (R.C.)
Arhiva foto a revistei „Új Élet”
Un grup de voluntari a creat un site dedicat revistei Új Élet (Viața nouă) unde au fost publicate peste 5000 de fotografii din istoria acestei publicații din Târgu Mureș, acoperind perioada 1958 - 1996. Ideea de a dezvolta această arhivă a venit după ce Edgar Szocs, cel care a avut inițiativa, a descoperit într-o bibliotecă rurală din Transilvania zeci de cutii cu fotografii realizate de reporterii revistei. Cine știe câte astfel de comori mai stau ascunse în bibliotecile din România, așteptând să fie descoperite? (M.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:
biblioteci școlare din Bacău, București, Călărași, Constanța, Ialomița, Maramureș, Reșița, Timiș;
biblioteci publice din Neamț (Biblioteca Județeană - 2 posturi bibliotecar și 1 post documentarist).
(R.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Apel de lucrări - Conferința anuală LIBER 2025
Conferința Anuală LIBER 2025, cu tema Engage, Collaborate, Innovate: Libraries Working to Address Global Challenges, se va desfășura în perioada 2-4 iulie 2025 la Lausanne, Elveția. În vederea participării cu lucrare în cadrul acestei conferințe, LIBER a lansat un apel cu termen-limită în 3 ianuarie 2025.
Sunt așteptate propuneri de lucrări care descriu și analizează, într-o manieră atractivă, subiecte precum:
Inteligența artificială pentru/în/și bibliotecile de cercetare;
Parteneriate între biblioteci pentru impact societal;
Monitorizarea și evaluarea cercetării deschise;
Funcționare și dezvoltare durabilă;
Medii de bibliotecă echitabile și incluzive;
Implicarea bibliotecilor în conturarea politicilor pentru toți;
Perfecționarea competențelor pentru viitor.
LIBER 2025 vă invită să trimiteți lucrări pe tema și subiectele conferinței, care să urmărească oricare dintre următoarele direcții:
Lucrări orientate spre viitor, ca rezultat al unor cercetări actuale;
Prezentarea de soluții bazate pe cercetare, cu o ilustrare clară a metodelor utilizate, a modurilor în care acestea pot fi aplicate și/sau a rezultatelor;
Descrieri ale unor inițiative în lucru sau ale unor proiecte pilot, suficient de avansate pentru a suscita atenția;
Experiențe, bune practici și studii de caz care specifică cerințe, provocări sau oportunități.
Propunerile trebuie înaintate sub forma unor rezumate în limba engleză, cuprinzând între 250-500 de cuvinte.
Toate lucrările acceptate vor fi luate în considerare pentru acordarea Premiilor LIBER pentru Inovare. Lucrările acceptate pot fi trimise spre publicare în LIBER Quarterly. (BNaR)
Apel de lucrări - 6th Annual Collections Symposium: Future of Collections
Slavic Reference Service (SRS) din cadrul Bibliotecii Universității Illinois organizează online, via Zoom, simpozionul cu tema Viitorul colecțiilor, pe 6-7 februarie 2025, între orele 9:00 și 12:00 CST.
Organizatorii sunt interesați de lucrări care prezintă studii de caz referitoare la utilizarea de modele și abordări inovatoare pentru colectarea, selectarea, evaluarea și gestionarea generală a colecțiilor academice. Un alt subiect de interes sunt politicile de dezvoltare a colecțiilor și de acces către acestea, în bibliotecile academice, speciale, tehnice și naționale. Termenul-limită pentru trimiterea rezumatelor este 10 ianuarie 2025.
Persoanele interesate să participe cu lucrare sunt rugate să acceseze acest link. Pentru a participa ca audient, este nevoie de înregistrare. (BNaR)
Webinar RLUK - „The Open Source Movement and AI”
RLUK’s Digital Shift Forum (#RLUKDSF) reunește specialiști ce lucrează în sectoarele de informare, cercetare, culturale și de patrimoniu, precum și în domenii conexe, inclusiv în sectorul comercial, pentru a discuta despre viitorul colecțiilor, serviciilor și al publicului sub impactul schimbărilor digitale.
Evenimentele virtuale organizate de RLUK’s Digital Shift Forum urmăresc să promoveze discuțiile și dezbaterile intersectoriale, să permită schimbul de cunoștințe și să inspire eforturile de colaborare între sectoare și comunități. Evenimentele RLUK DSF sunt deschise tuturor și sunt gratuite.
Următorul eveniment al seriei, cu tema The Open Source Movement and AI (link înscriere), va avea loc azi, 4 decembrie 2024, între orele 15:00-16:00 (CET) (BNaR)
Webinarul „Libraries and positive climate action: community change-makers”
British Library găzduiește o serie de webinarii axate pe biblioteci și modalitățile prin care acestea pot aborda criza climatică. Scopul acestei serii este de a reuni lideri din domeniul bibliotecilor pentru a discuta despre măsurile luate de aceștia pentru a răspunde urgenței climatice.
Webinarul organizat în data de 5 decembrie 2024 își propune să discute despre Green Libraries Manifesto, document ce pune accent pe potențialul bibliotecilor de a stimula oamenii din cadrul comunităților deservite să ia măsuri pentru protejarea mediului, prin demararea de inițiative ecologice locale. Acest webinar se va axa pe exemple practice din biblioteci din mai multe zone ale lumii care colaborează cu comunitățile la realizarea unor astfel de programe. Webinarul este gratuit, însă este necesară înregistrarea prealabilă. (BNaR)
Oportunitate pentru bibliotecari: ETS Best Emerging Technology Application Award
Ați folosit tehnologia într-un mod inovator pentru a îmbunătăți activitatea din bibliotecă sau serviciile pentru utilizatori? Dacă răspunsul este afirmativ, puteți candida pentru unul dintre cele două premii RUSA/ETS Best Emerging Technology Application. Fiecare premiu constă în oferirea a câte 3.000 de dolari unei persoane sau unui grup în semn de recunoaștere a succesului unui proiect tehnologic care aduce beneficii directe bibliotecii și utilizatorilor săi. Se vor acorda două premii în valoare de 3.000 de dolari, câte unul pentru fiecare dintre categoriile de proiecte care:
Dezvoltă o tehnologie originală sau modifică semnificativ o tehnologie existentă pentru o utilizare complet nouă care aduce beneficii bibliotecii și utilizatorilor săi;
Utilizează o tehnologie existentă și o aplică într-un mod nou, în beneficiul bibliotecii și al utilizatorilor săi.
Bibliotecarii internaționali sunt eligibili (pentru a candida, nu este necesară calitatea de membru ALA sau RUSA). Solicitanții pot aplica pentru o singură categorie (nu pot aplica cei care au câștigat în anul precedent). Premiul poate fi acordat oricărui angajat de bibliotecă sau grup de angajați de bibliotecă, cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții:
candidatura pentru premiu descrie o implementare a unei tehnologii care a avut un impact direct asupra unei biblioteci și a utilizatorilor acesteia;
implementarea a avut loc cu cel mult doi ani înainte de data limită de depunere a candidaturii.
Fiecare candidatură va fi evaluată pe baza următoarelor criterii:
creativitatea utilizării tehnologiei pentru îmbunătățirea activității bibliotecii și a serviciilor pentru utilizatori;
impactul asupra bibliotecii și a utilizatorilor săi;
impactul potențial asupra altor biblioteci și asupra utilizatorilor acestora;
sustenabilitatea aplicației tehnologice;
modul în care proiectul abordează echitatea, incluziunea și accesibilitatea.
Candidaturile sunt așteptate până la data de 21 februarie 2025. (BNaR)
Cea de-a șasea întâlnire a utilizatorilor UNIMARC
În data de 12 noiembrie 2024, la Maribor, Slovenia, a avut loc cea de-a 6-a întâlnire a utilizatorilor de UNIMARC, desfășurată sub titlul Charting the Course: Future-Forward Cataloguing with UNIMARC.
Formatul UNIMARC a suferit o transformare majoră în ultima perioadă, care aduce abordări inovatoare de catalogare pentru mediul digital. Această schimbare față de practicile tradiționale de creare a metadatelor promite beneficii atât pentru biblioteci, cât și pentru utilizatorii săi finali.
Atât slide-urile prezentate în cadrul acestei întâlniri, cât și înregistrările întâlnirii sunt disponibile pe pagina evenimentului. (BNaR)
Știință și informație
Identitățile de încredere și publicarea științifică
Asociația Internațională a Editorilor Științifici, Medicali și Tehnici a publicat raportul Identitatea de încredere în publicarea științifică. Documentul reflectă importanța pe care o prezintă stabilirea cu certitudine a identității în procesul de publicare științifică. Sunt prezentate o parte dintre metodele folosite atât de indivizi, cât și de entități comerciale pentru a crea aparența unei identități științifice de pe urma căreia se poate profita (de ex. cele deja clasice, de tipul revistelorprădătoare, dar și unele precum inventarea unor falși specialiști care să certifice prin peer-review calitatea unui articol). Deși există o serie de posibile soluții IT (impunerea folosirii exclusive a adreselor de e-mail instituționale, de exemplu), acestea rămân soluții parțiale, care nu pot înlocui vigilența celor implicați în procesul de publicare științifică. (M.C.)
Încă un model de acces deschis
De ce avem nevoie ca să trecem mai repede la publicarea exclusiv în acces deschis? De încă un model diferit de publicare în acces deschis, bineînțeles! - sau cel puțin așa cred cei de la Taylor & Francis, care propun acum Collective Pathway to Open Publishing (CPOP), un model în care revistele hibride ar trece la acces deschis complet, dacă se îndeplinesc anumite praguri anuale de venituri. Practic, soluția propusă de editură asigură menținerea veniturilor la un anumit nivel prin continuarea acordurilor de tipul Read and Publish și a abonamentelor clasice, revistele navigând anual între accesul deschis total și cel hibrid, în funcție de atingerea pragului. Ca model comercial, merită lăudat: asigură un risc zero pentru editură și un venit constant peste o anumită valoare. Ca posibil model de tranziție spre accesul deschis… am dubii. (M.C.)
Cum se acționează în cazul unei fraude în cercetare
Revista The Atlantic pleacă de la un caz cunoscut de fraudă prin manipularea datelor (cel al profesoarei Francesca Gino de la Harvard Business School) pentru a arăta cum o astfel de situație poate crește exponențial pe măsură ce sunt investigate în mod profesionist toate suspiciunile (frauda dovedită inițial viza doar patru articole). Articolul urmărește demersurile întreprinse de o cercetătoare care a semnat alături de Francesca Gino mai multe articole în încercarea de a identifica eventuale probleme în publicațiile comune. Investigația s-a extins și a luat forma unui proiect care a urmărit să evalueze impactul acestui caz asupra întregului domeniu. În urma ei, au fost descoperite nici mai mult, nici mai puțin de 167 de articole în care profesoara vinovată de fraudă a fost implicată în culegerea datelor. Deși astfel de dezvăluiri au potențialul să zdruncine încrederea în știință, ele sunt nu doar necesare, ci și exemple de cum trebuie acționat într-o astfel de situație. Ca să vă faceți o imagine, raportul de la Harvard Business School în care este analizat cazul profesoarei menționate are aproape 1300 de pagini. Greu de comparat cu situațiile în care universități din România trec cu vederea plagiate evidente… (M.C.)
Miscellanea
Lista Time a cărților de citit din 2024
Revista Time și-a făcut un obicei din a publica o listă anuală de o sută de cărți „must-read”. La fel ca orice astfel de listă, și clasamentul Time 2024 reprezintă o selecție inerent subiectivă și expusă unei anumite influențe a modelor timpului. Rămâne de văzut câte dintre cărțile recomandate se vor păstra peste timp în memoria colectivă, dar selecția este una interesantă și utilă, mai ales având în vedere faptul că fiecare carte beneficiază și de o scurtă descriere. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
