BiblioFeed #79

15 ianuarie 2025

Jan 15, 2025

Eminescu - 175 de ani de la naștere

Să-l sărbătorim pe Eminescu - pe autenticul Eminescu, nu fantoșa afișată doar la ocazii festive - (re)citindu-l.

Înzădar în colbul școlii

Text within this block will maintain its original spacing when published

Înzădar în colbul școlii,
Prin autori mîncați de molii,
Cauți urma frumuseții
Și îndemnurile vieții,
Și pe foile lor unse
Cauți taine nepătrunse
Și cu slovele lor strîmbe
Ai vrea lumea să se schimbe.
Nu e carte să înveți
Ca viața s-aibă preț -
Ci trăiește, chinuiește
Și de toate pătimește
Și-ai s-auzi cum iarba crește.

Mihai Eminescu, Public domain, via Wikimedia Commons

Anul BiblioFeed, în cifre

La început de 2025, tradiționalul bilanț al BiblioFeed ne arată că, în cel de-al patrulea an de apariție, newsletterul nostru a ajuns la cifra de 682 de abonați (cu 173 mai mulți decât numărul abonaților înregistrați la finalul anului 2023). Mesajele electronice prin care cele 26 de apariții de anul trecut au fost diseminate au fost deschise, în medie, de 45% dintre abonați. În total, conținutul BiblioFeed a fost accesat de 26.521 de ori (medie de 73 de accesări/zi).

Biblioteci românești

Interviu cu Valer Simion Cosma

Turnul Sfatului publică la început de an un interviu cu directorul Bibliotecii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, Valer Simion Cosma (care, reamintim, a fost eroul primului interviu publicat în BiblioFeed).

Din discuție aflăm lucruri interesante, între altele despre schimbările pe care intervievatul le-a introdus după preluarea postului de director, nu înainte de a fi recunoscut că „le-am spus și colegilor că mie îmi trebuie un an ca să învăț, ca să înțeleg ce se întâmplă în instituție, să văd cum funcționează” (puțini dintre cei fără experiență în biblioteci care au trecut printr-o experiență similară au avut bunul simț și modestia să adopte o asemenea atitudine și n-au pornit de la premisa că „la fotbal și la biblioteci se pricepe toată lumea”):

Am venit cu niște lucruri foarte simple. […] Biblioteca trebuie să fie mai mult decât un depozit de cărți sau un spațiu unde te duci și citești în liniște. Trebuie să fie un spațiu dinamic, viu. Primul lucru pe care l-am zis că vreau să-l fac e să aducem canapele la parter și că trebuie creată o zonă de socializare în care să permită zgomot, să permită interacțiunea și în care studenții să poată să stea. […]

Studenții n-aveau spațiu unde să poată să mănânce, să iasă cu o cafea. Le-am dat dreptul să intre cu apă, cu cafea. Să le creăm un anumit confort, o anumită lejeritate, să nu mai resimtă ca pe un spațiu în care intri speriat. Am vrut să văd că studenții își asumă spațiul acesta, chiar dacă asta poate fi un pic inconfortabil […] e mai ok așa decât să-i vezi că sunt crispați și că au tot timpul temerea să nu facă vreo greșeală.

[…] i-am întrebat ce vor să schimbe la bibliotecă, pentru ca să fie mai ofertantă. Prima chestie pe care ne-au spus-o foarte mulți studenți - ne-au cerut să schimbăm ușa de la intrare. Ea era mată și mulți, cum ea e automată la noi, credeau că e închis de la distanță. În momentul în care am pus sticlă transparentă, oamenii văd că e mișcare în interior. Și atunci se apropie și ușa se deschide. Nu m-am gândit că poate fi atât de important acest lucru.

Apoi am făcut mici reorganizări - spațiu unde studenții să poată să iasă pe fiecare etaj, să mănânce, să se întindă, să se relaxeze. Erau momente în care unii studenți se puneau să tragă un mic pui de somn, mai ales cei care vin și stau de dimineață. […]

Noi și biblioteca am gândit-o cumva în sensul acesta: poate nu toți studenții își permit să meargă să stea două ore la o cafenea în centru cu 15 lei cafeaua și au nevoie de un spațiu unde să stea și ei, să bea o cafea cu 4 lei, să vorbească. A fost și unul dintre motivele pentru care am împins programul până la 22:00 în timpul săptămânii, pentru că mi s-a întâmplat să vorbesc cu studenți, inclusiv care veneau la mine la curs, și să-i întreb, că nu îi prea văd la bibliotecă. Îmi spuneau că lucrează, abia au timp să vină la cursuri. Zice când termin la 6 munca, mai are rost să vin la bibliotecă pentru o oră-două, că se închidea la 8.

Interviul reflectă o experiență profesională și managerială din care se poate învăța și merită citit integral, în special de cei care lucrează în biblioteci universitare. (R.C.)

„Wikimedian in residence” – cu și pentru GLAM

Anunț pentru instituțiile de cultură din țară care doresc să găzduiască un wikipedist pentru a facilita accesul deschis la colecțiile proprii și pentru editorii Wikipedia care doresc să se înscrie în program

Wikimedians of Romania and Moldova organizează anul acesta, pentru a doua oară, proiectul Wikimedian in residence (WIR), ca parte a grantului Growing our community - one volunteer, campaign, program at the time. În limita bugetului existent, WMROMD va susține un wikipedist cu experiență pentru a lucra aproximativ 5 zile cu o instituție de cultură (bibliotecă, muzeu) ca „Wikimedian in residence”.

Wikipediștii care doresc să participe la program trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

experiență de minim 1 an în comunitatea de editori;
peste 1.000 de editări;
să se fi implicat în activități cu și pentru comunitatea wikipediștilor de limba română.

Pentru a participa la selecția WIR 2025, cei interesați pot trimite până pe 1 aprilie 2025 un mesaj pe adresa wikiromd@gmail.com care să conțină o descriere a propunerii împreună cu:

confirmarea unui acord de principiu cu instituția gazdă;
perioada programului;
temele pe care planificați să lucrați cu instituția gazdă;
ce rezultate vă propuneți să obțineți (număr de pagini noi/îmbunătățite, număr de imagini în Wikimedia Commons ș.a.)
schiță de buget (ce cheltuieli estimați că veți avea pentru transport, cazare, masa în perioada programului).

Ce este un „Wikimedian in residence”?

Puteți afla povestea despre cunoaștere deschisă și cum a început totul în urmă cu 15 ani. Voluntarii Wikimedia lucrează împreună și pun bazele unei comunități deschise, pentru ca fiecare cititor și utilizator al serviciilor virtuale oferite de cea mai vastă enciclopedie online să beneficieze de informație la standarde adecvate.

În 2024, primul „Wikimedian in residence” din România a fost Elena Damian de la Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu” Giurgiu. Proiectul s-a derulat în colaborare cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj și Muzeul Cărții și Exilului Românesc din Craiova, o instituție de cultură unică în țară, ale cărei colecții reliefează o parte semnificativă din istoria țării noastre. Timp de 5 zile, Elena a documentat prin pagini Wikipedia și imagini pe Wikimedia Commons temele, organizațiile și personalitățile istorice importante din colecțiile bibliotecii și ale muzeului, perioadă finalizată cu 10 articole noi pe Wikipedia și peste 70 de imagini încărcate pe Wikimedia Commons.

Un „Wikimedian in residence” desfășoară o activitate profesională de transmitere a cunoștințelor în cadrul platformelor din Wikipedia/Wikimedia/Wikidata, calcularea impactului obținut și promovarea Wikipediei prin programe de training. Într-un astfel de program pot fi implicate organizații non-profit, organizații non-guvernamentale, universități, institute de cercetare, biblioteci publice, muzee, care pot oferi conținut, surse și expertiză de lucru pentru aceste platforme. Pe scurt, un „Wikimedian in residence” reprezintă legătura dintre instituție și comunitatea Wikimedia, persoana care asigură o mai bună înțelegere reciprocă și o colaborare fructuoasă pentru ambele părți implicate.

Beneficii pentru instituția gazdă:

diseminarea datelor și informațiilor despre instituția respectivă în cadrul platformelor de larg acces Wikimedia;
crearea de strategii care să ajute instituția să acceseze proiecte pentru GLAM (Galleries, Libraries, Archives, Museums) și alte strategii publice de dezvoltare și cooperare, de la nivel regional sau național la nivel internațional, precum și atragerea de fonduri și investiții;
activitățile de editare în platformele Wikimedia nu necesită o investiție de întreținere din partea instituției, deoarece vor beneficia de dezvoltare și perfecționare din partea întregii comunități Wikimedia;
colaborarea cu comunități internaționale de voluntari și crearea unor contexte culturale la care instituția nu ar avea acces în mod normal.

Atribuțiile unui wikimedian:

extinderea ariei de comunicare a colecțiilor (informații media, statistici, cercetare) via platformele Wikimedia, consolidând astfel misiunea instituției de a transmite informațiile proprii;
dezvoltarea abilităților digitale și educaționale pentru personalul angajat, voluntari și alți colaboratori, scopul final fiind de a dezvolta abilități proprii de editare Wikimedia pentru ca activitatea să continue după încheierea perioadei de rezidențiat;
oferirea de suport instituției pentru a organiza evenimente publice și sesiuni de comunicare prin care să transmită relevanța colecțiilor deținute unui public mai larg;
promovarea de noi oportunități de formare și perfecționare profesională, ca parte din politica de dezvoltare profesională a instituției;
facilitarea colaborărilor Wikimedia cu o comunitate vastă, încheierea de noi parteneriate culturale și dezvoltare multilaterală pentru ambele părți implicate.

Oportunități de angajare

Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi disponibile în:

biblioteci școlare din București, Caraș Severin, Constanța, Ilfov, Neamț;
biblioteci publice din Argeș, Bacău, Brașov, Vrancea;
biblioteci universitare din Mureș (UMFST „G.E. Palade” din Târgu Mureș)

(R.C.)

Biblioteci din lumea largă

Rabat - capitala mondială a cărții în 2026

Programul UNESCO „Capitala mondială a cărții” se desfășoară de peste 20 de ani, construind o comunitate de orașe pregătite să devină lideri în promovarea cărților și a lecturii ca parte esențială a strategiilor lor mai ample de dezvoltare.

Rabat, capitala Marocului, a fost desemnată să preia de la Rio de Janeiro titlul de Capitală mondială a cărții, pe care îl va onora în perioada 23 aprilie 2026 - 22 aprilie 2027. Candidatura Rabatului se bazează pe o istorie solidă a orașului în raport cu cărțile, pe rețeaua sa vibrantă de biblioteci și pe experiența în organizarea târgurilor internaționale de carte. Candidatura pune un accent deosebit pe crearea obiceiului de a citi, precum și pe promovarea inovării și pe valorificarea experienței internaționale. Un merit important îl au bibliotecile, acestea implicându-se atât în pregătirea candidaturii, dar și în punerea în aplicare a programului.

În calitate de Capitală mondială a cărții pentru 2026, Rabat va lansa o serie de inițiative cu scopul de a promova creșterea economică durabilă și beneficiile sociale prin îmbunătățirea accesului la cărți și sprijinirea industriei editoriale locale. În particular, orașul va lansa o inițiativă majoră pentru a consolida alfabetizarea tuturor cetățenilor săi. (BNaR)

Biblioteca cu grădină botanică pe acoperiș

Revista de tehnologie Wired prezintă Biblioteca Universității din Varșovia, pe care o numește „cea mai inovativă bibliotecă din Europa”. Articolul vorbește despre atracția pe care o exercită library tourism și propune biblioteca menționată drept un loc care merită vizitat, menționând arhitectura modernă plină de simboluri ale trecutului și numeroasele descoperiri neașteptate într-un astfel de loc (cum ar fi pavilionul japonez de ceai sau grădina de 6.400 de metri pătrați de pe acoperiș). Sună a locul perfect pentru un nou articol „Bibliotecari plecați de-acasă”. (M.C.)

Conferințe, seminare, ateliere

Webinarul How to internationalize the work in Library Associations?

În data de 28 noiembrie 2024, IFLA’s Europe Regional Division Committee, împreună cu Management of Library Associations Section (MLAS), în colaborare cu New Professionals Special Interest Group (NPSIG) și Women, Information and Libraries Special Interest Group (WILSIG) au susținut un webinar pe tema internaționalizării activității asociațiilor de biblioteci, a cărui înregistrare este acum disponibilă online. Acest eveniment a deschis o nouă serie de webinare organizate sub titlul Building Strong Library Associations.

Webinarul și-a propus să demonstreze modul în care activitatea internațională aduce beneficii membrilor și bibliotecilor la nivel național și local și modul în care această activitate sprijină, de asemenea, păstrarea membrilor, sustenabilitatea financiară și planificarea strategică.

Invitați să țină prelegeri în cadrul evenimentului au fost: Lucia Werder – director, Bremen Public Library; Silvia Ernhagen – secretar general, Swedish Library Association; Argyro Tzormpatzaki – vicepreședinte, Association of Greek Librarians and Information Scientists. (BNaR)

Publicații și alte resurse de specialitate

„Handbook for Information Specialists”

Semnalăm apariția volumului Handbook for Information Specialists (Universitat Politècnica de Valencia, 2024, ISBN 978-84-09-68689-6) editată de Angela Repanovici și Santiago Ferrándiz Bou.

Lucrarea, care este disponibilă în acces deschis, a fost elaborată ca parte a proiectului Erasmus + nr. 2021-1-IE02-KA220-HED-000035812 “Developing Information and Research Skills for Business, Innovation and Entrepreneurship (InRS)”. (R.C.)

Imaginea unui mare sportiv oglindită într-o bibliografie adnotată

Am găsit pe site-ul Bibliotecii Județene „Panait Cerna” din Tulcea un anunț recent privind apariția unei lucrări bibliografice care și-a propus un țel îndrăzneț - să urmărească întreaga activitate competițională a unui mare sportiv român, așa cum a fost ea reflectată de cel mai important cotidian sportiv din perioada comunistă.

Cartea Ivan Patzaichin în ziarul Sportul: Indice bibliografic adnotat: 1967-1984, al cărei text integral este disponibil online, poartă semnătura unuia dintre specialiștii bibliotecii, Marian Druncea.

Pentru că bibliotecile județene au ca misiune principală și promovarea personalităților locale cu rezultate deosebite în domeniul lor de activitate, lucrarea de față, o bibliografie locală, personală, de semnalare și de evidență, cu o succintă introducere biografică, se vrea a fi și prima bibliografie care semnalează în mod exhaustiv articolele publicate despre un sportiv român într-un ziar specializat cu privire la întreaga sa activitate competițională.

(Marian Druncea)

Autorul valorifică astfel disertația elaborată sub coordonarea conf. univ. dr. Cristina Popescu pe care a susținut-o în urmă cu nu multă vreme pentru finalizarea programului de master Gestionarea informației în societatea contemporană pe care l-a urmat la Facultatea de Litere a Universității din București. (R.C.)

Articol despre managementul datelor de cercetare din perspectiva bibliotecarilor din Republica Moldova

Articolul Moldovan academic librarians’ perception on research data management semnat de Viorica Lupu, Nelly Țurcan și Rodica Cujba în IFLA Journal. Textul articolului este accesibil doar abonaților.

Studiul, realizat pe baza rezultatelor unui sondaj la care au răspuns 93 de bibliotecari din 10 universități importante, investighează percepțiile și atitudinile bibliotecarilor din Republica Moldova față de managementul datelor de cercetare (research data management - RDM), familiarizarea lor cu conceptele RDM, serviciile RDM pe care le furnizează și provocările pe care le întâmpină în implementarea acestor servicii. (R.C.)

Înscrieri pentru 2025 IFLA PressReader International Marketing Award

IFLA Section on Management and Marketing, în parteneriat cu PressReader, anunță deschiderea sesiunii de înscrieri pentru premiul IFLA PressReader International Library Marketing 2025.

Obiectivele premiului:

recunoașterea celor mai bune proiecte de marketing ale bibliotecilor, derulate în 2024;
încurajarea folosirii marketingului în biblioteci;
oferirea contextului ca bibliotecile să-și poată împărtăși experiența și expertiza de marketing la nivel global.

Apelul este deschis pentru toate tipurile de biblioteci, care doresc să-și prezinte campaniile unice de marketing, programele de informare sau orice alte inițiative care au promovat cu succes serviciile bibliotecii. Acest premiu prestigios celebrează rolul transformator pe care bibliotecile îl joacă în promovarea accesului la informație, cultură și educație.

Vor fi selectate trei biblioteci finaliste în urma analizei contribuțiilor inovatoare aduse de acestea în marketingul de bibliotecă. Locul întâi primește 3500 euro, locul 2 – 2500 euro și locul 3 – 2000 euro, sume ce vor fi folosite pentru susținerea participării la IFLA World Library and Information Congress 2025 de la Astana, Kazahstan. De asemenea, primele 10 clasate vor primi certificate de recunoaștere și un cont de acces Premium PressReader.

Câștigătorii vor fi invitați să își prezinte cele mai bune practici în domeniul marketingului în cadrul unei ceremonii de premiere organizate în cadrul IFLA WLIC 2025. Aceasta reprezintă o oportunitate extraordinară pentru bibliotecile din întreaga lume de a-și pune în evidență realizările excepționale și de a împărtăși informații valoroase cu o comunitate internațională.

Aplicațiile pot fi trimise până la data de 25 februarie 2025. (BNaR)

Materiale prezentate în cadrul webinarului „Legal Deposit: A Strategic Tool for Building Tomorrow’s Heritage”

Biblioteca Națională din Singapore a găzduit în data de 20 noiembrie 2024 webinarul Legal Deposit: A Strategic Tool for Building Tomorrow’s Heritage, organizat de secțiunea Biblioteci Naționale a IFLA cu scopul de a prezenta exemple de bună practică privind depozitul legal în diverse biblioteci naționale. Evenimentul a atras 265 de participanți din întreaga lume, care s-au reunit pentru discuții aprofundate privind viitorul colecțiilor de depozit legal în contextul digitalizării accentuate.

Webinarul a fost împărțit în două secțiuni. Prima, Inclusive Legal Deposit & Engagement, a găzduit șase vorbitori din Australia, Letonia, Malaezia, Scoția și Noua Zeelandă care au împărtășit abordări inovatoare ale educației publice cu privire la depozitul legal, principii de colectare în peisajul editorial dinamic de astăzi și eforturi de a include voci subreprezentate. Cea de-a doua secțiune, The (Long) Road to e-Legal Deposit, a explorat provocările și succesele colectării publicațiilor digitale în diverse formate. Invitații, specialiști de la bibliotecile naționale din Estonia, Republica Cehă, Germania și Regatul Unit al Marii Britanii, au oferit informații valoroase despre experiențele lor în ceea ce privește legiferarea depozitului legal electronic și securitatea cibernetică pentru prezervarea colecțiilor de depozit legal. În plus, două runde de discuții interactive au permis participanților să aprofundeze subiectele și să facă schimb de idei. Evenimentul a urmărit, de asemenea, obținerea de feedback cu privire la viitoarea revizuire a liniilor directoare IFLA privind legislația în materie de depozit legal pentru a răspunde mai bine nevoilor formatelor digitale.

Materialele prezentate în cadrul acestui webinar sunt disponibile în depozitul digital al IFLA. (BNaR)

Știință și informație

Între confuzie și speranță

România are un nou program de guvernare, document în care apare și un subcapitol intitulat Creșterea contribuției cercetării la alfabetizarea științifică a populației și combaterea pseudoștiinței. Titlul sună bine, dar dacă ne aruncăm o privire asupra conținutului găsim lucruri bune precum „Dezvoltarea unui portal național de informare științifică, în care să se publice în regim open science și care să cuprindă toate rezultatele cercetărilor finanțate din surse publice” dar care nu au de-a face cu alfabetizarea științifică și combaterea pseudoștiinței.

Guvernanții (apelez la acest termen general pentru că nu găsesc asumări de responsabilitate pentru această parte din programul de guvernare) fac o confuzie gravă atunci când consideră că accesul deschis/știința deschisă ajută la alfabetizarea științifică, pentru simplul motiv că știința este, în general, imposibil de citit de către oamenii de rând, fiind plină de exprimări și noțiuni pe care populația de rând nu are de unde și nici de ce să le stăpânească. Exprimări de tipul: „An inbuilt algorithm was used to perform nuclear segmentation by locating nuclear boundaries on the basis of hematoxylin and DAB stains and edge detection of membranes on the basis of teal and purple stains” (sursa) sau „The Photoluminescence (PL) emission spectra of the PVA/Cs- Ag2WO4 nanocomposite films at an excitation wavelength of λexc = 434 nm are presented in Fig. 11. No PL emission peaks are found in pure PVA/Cs polymer blend. A distinct PL broad band emerges centered at 434 nm” (sursa) nu vor ajuta vreodată în alfabetizarea științifică a populației, chit că sunt exemple de știință disponibilă în acces deschis. Pentru așa ceva e nevoie de lucrări de popularizare a științei, adică de lucrări care să explice știința pe înțelesul oamenilor. Aici se încadrează activitatea unor specialiști precum Cristian Presură sau Alexandru Toma-Pătrașcu din spațiul românesc sau Carl Sagan, dacă e să dau ca exemplu probabil cel mai celebru popularizator al științei.

În plus, pseudoștiința (termen scris când „pseudoștiință” când „pseudo-știință” la distanță de câteva rânduri în programul de guvernare) este văzută drept o problemă de acces la informație (rezolvată de guvern și prin portalul menționat), o viziune ce 1. ignoră faptul că dezvoltarea pseudoștiinței este parte a unui fenomen mai larg și deosebit de complex de raportare la evaluarea informațiilor în general, și 2. ignoră literatura de specialitate, unde s-a evidențiat în numeroase ocazii că mai multă informație, fie ea și de calitate, nu înseamnă neapărat mai multă cunoaștere.

Confuziile despre care am vorbit aici ar putea părea de înțeles dacă ar veni din partea unor persoane fără preocupări în domeniu. Din păcate, ele vin din partea Ministerului Educației și Cercetării (sau exprimă programul de viitor al acestui minister). Ne rămâne totuși speranța că noul ministru va trata cu seriozitate subiectul pseudoștiinței în ciuda erorilor semnalate. Nu putem să nu recunoaștem că, pentru prima dată după mulți ani, ministrul Educației este totuși un specialist care justifică o asemenea speranță. (M.C.)

Detectarea imaginilor falsificate în cercetare

STM (Asociația Internațională a Editurilor Științifice, Tehnice și Medicale) a finanțat un raport publicat de MoreBrains Cooperative care tratează fezabilitatea soluțiilor tehnice în detectarea imaginilor falsificate folosite în cercetare. Raportul este disponibil gratuit pe platforma Zenodo și cuprinde inclusiv interviuri semistructurate cu editori, cercetători și persoane din mediul tehnic. Principala concluzie este că implementarea unui sistem de verificare a integrității imaginilor este posibilă folosind tehnologia existentă, cu condiția unor investiții și a unei mai bune colaborări între părțile implicate în procesul de cercetare și publicare. (M.C.)

Despre „știința ChatGPT” din Google Scholar

Revista Misinformation Review a publicat un articol despre știința fabricată cu ajutorul diverselor programe de inteligență artificială care ajunge să fie prezentă în Google Scholar. Echipa din spatele articolului a descoperit că mai mult de jumătate dintre articolele problematice erau din domenii cu potențial de a influența politicile publice cum ar fi medicina sau mediul și că aceste articole sunt prezente în mai multe locuri în același timp (arhive, depozite digitale, platforme de social media). O altă concluzie a studiului atrage atenția asupra riscului ca aceste publicații să dăuneze științei prin faptul că, pentru un om obișnuit, ele devin greu de distins de articolele științifice autentice, nu doar din cauza aspectului similar ci și a indexării în baze de date precum Google Scholar.

Poate că a venit momentul să recunoaștem că știința are nevoie să treacă la sisteme open source de indexare a publicațiilor, ba chiar că indexarea poate dura ceva mai mult - dacă asta este echivalentă cu o verificare umană și de calitate. Resurse financiare există: e suficient să aruncăm un ochi pe costurile anuale ale accesului la literatura științifică. (M.C.)

Miscellanea

Interviu cu Mircea Cărtărescu

Cu ocazia festivalului Louisiana Literature, Mircea Cărtărescu a acordat un interviu disponibil pe canalul Muzeului de Artă Modernă din Louisiana. Scriitorul vorbește despre felul în care scrie („scriu fără un plan”) și despre viziunea sa asupra literaturii (pe care o descrie, printre altele, ca fiind „o chestiune de credință”). (M.C.)

Universul cărților imaginare

Literatura conține numeroase exemple de cărți inexistente, fie că este vorba despre volume dispărute sau a căror existență nu a fost vreodată certă fie că este vorba de cărți ce există doar în universurile imaginare. Volume care au stârnit mereu curiozitatea cititorilor, precum partea a doua din Poetica lui Aristotel, memoriile lui Byron, o piesa pierdută a lui Shakespeare (sau a lui Bacon sau a cine știe cui) sunt acum expuse într-o expoziție a cărților imaginare dintr-un mic muzeu din Manhattan. Reid Byers, creatorul și curatorul expoziției, a selectat 114 cărți fictive pe care le-a adus apoi în realitate cu ajutorul unei echipe de specialiști în tipografie, caligrafie și legătorie. Rămâne să sperăm că expoziția se va transforma într-una itinerantă. (M.C.)

Poezie la început de an

Literary Hub contribuie la nesfârșita listă de topuri ale anului trecut cu o listă de 93 de poezii apărute în 2024. Selecția este compusă din recomandările venite de la 50 de poeți, conține un link către fiecare poezie selectată și o scurtă descriere. (M.C.)

Test deepfake

Directoratul Național de Securitate Cibernetică propune un test de identificare a deepfake-urilor, încercând să contribuie la conștientizarea populației cu privire la pericolele înșelătoriilor și manipulărilor care exploatează această tehnologie. (R.C.)