Biblioteci românești
Noua lege a bibliotecilor
Aflăm de la Agerpres că noul proiect al legii bibliotecilor a mai făcut un pas în procesul de adoptare în Parlament. „Pe surse” am auzit, în anii din urmă, de acest proiect care-și propune să ofere un cadru actualizat așa-numitului sistem național de biblioteci - o expresie pe care Maiorescu nu s-ar fi sfiit s-o pironească în categoria formelor fără fond (de ce nu avem, în fapt, un „sistem național” de biblioteci necesită o discuție mai largă - menționăm un singur argument: un sistem nu înseamnă o sumă de elemente necoordonate, care nu funcționează după aceleași reguli și nu acționează ca un întreg).
Așteptând cu interes noua formă a legii, îi invităm pe cititorii BiblioFeed să ia cum grano salis afirmația din știrea Agerpres conform căreia inițiatorul legii este deputatul Ionuț Vulpescu. Deși, formal, așa stau lucrurile, mai corect este să presupunem că dl. Vulpescu poate fi lăudat pentru susținerea acestei legi, nu pentru inițierea ei. La fel cum, în cazul Legii bibliotecilor din 2002, în documentele oficiale apare ca inițiator deputatul Dumitru Bălăeț, dar efortul de elaborare le-a aparținut unor specialiști din domeniu, și acum trebuie să căutăm în spatele inițiatorului oficial numele celor care i-au dat noua formă. În cazul legii încă în vigoare (334/2002), aceste nume au fost Florin Rotaru, Mircea Regneală, Ion Stoica, Traian Brad, Constantin Bostan, Liviu Butuc, Victoria Stoian și mulți alții care au contribuit la împlinirea unui deziderat care s-a impus imediat după Revoluția din decembrie 1989. Și atunci, ca și acum, lor le revine răspunderea atât pentru câștigurile, cât și pentru punctele slabe ale legii - în orice caz, în mult mai mare măsură decât unui politician care și-a legat numele de ea. (R.C.)
Un interviu cu Eugenia Bejan
Pe Facebook este disponibil un interviu cu directoarea Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” din Republica Moldova, Eugenia Bejan, pe care vă invităm să-l urmăriți (nu doar) pentru opiniile profesionale ale intervievatei. De remarcat că frații noștri de peste Prut, în ciuda problemelor sociale și economice mult mai mari cu care se confruntă, au bunul obicei ca după retragerea unor manageri de bibliotecă să încredințeze mandatul tot unor oameni cu experiență în domeniu. Cu siguranță, și acesta e un motiv pentru care, din punct de vedere profesional, în ciuda resurselor mai modeste de care dispun, marile lor biblioteci se prezintă deseori mai bine decât ale noastre și sunt mai conectate la tendințele de modernizare care se manifestă pe plan internațional. (R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Sonet de Shakespeare într-un miscelaneu din colecțiile Bodleyan Library
O profesoară de la Oxford a descoperit o copie manuscrisă a unui sonet de Shakespeare într-un volum de poezie din secolul XVII deținut de Bodleyan Library. Această versiune a Sonetului 116 este adaptată pentru a fi cântată, iar primele versuri sunt modificate semnificativ, ceea ce explică de ce sonetul nu a fost identificat la catalogarea volumului. (M.C.)
Conferințe, seminare, ateliere
Conferința „No Time to Wait” la Biblioteca Națională a Irlandei
Biblioteca Națională a Irlandei și MediaArea.net vă invită la conferința No Time to Wait, care se va desfășura în perioada 15-17 octombrie 2025. Ajunsă la a 9-a ediție, conferința este dedicată explorării mediilor deschise, standardelor deschise și conservării audiovizualului digital.
Biblioteca Națională a Irlandei se declară încântată să găzduiască acest eveniment prestigios pentru profesioniștii, cercetătorii și susținătorii comunității de arhivare audiovizuală și conservare digitală. Fiind una dintre principalele instituții naționale de memorie din Irlanda, BNI se află de peste 15 ani în fruntea colectării digitale. Echipele multidisciplinare, ce cuprind inclusiv specialiști în arhive born-digital, arhivare web și digitizare, lucrează în colaborare pentru a asigura conservarea pe termen lung a colecțiilor digitale și fizice.
Sesiunea de înregistrare în vederea participării la această conferință, atât în persoană, cât și online, este deschisă.
Un apel de lucrări va fi publicat la începutul acestui an. Dezvoltatori, cadre universitare și practicieni ai domeniului sunt invitați să contribuie cu opiniile lor privind mediile deschise și arhivarea audiovizuală.
Pentru mai multe informații despre No Time to Wait, puteți accesa înregistrările conferințelor anterioare, disponibile pe YouTube. (BNaR)
Webinar: „The Internet of Musical Events: Co-designing for Participation, Inclusion and the Ephemeral in Three Community Digital Archiving Projects”
Inclusive Collections, Inclusive Libraries (RLUK ICIL) este un program de evenimente online derulat de Research Libraries UK care își propune să încurajeze conversația privind decolonizarea și practicile incluzive în colectarea, descrierea, prezentarea și implicarea în conținutul colecțiilor. Dezvoltarea unor colecții mai incluzive, în care să fie reprezentată o varietate de voci, este necesară pentru a crea o cultură în care echitatea, incluziunea și diversitatea sunt forțele motrice și în care erudiția și învățarea pot prospera.
Webinarul The Internet of Musical Events: Co-designing for Participation, Inclusion and the Ephemeral in Three Community Digital Archiving Projects este programat să se desfășoare miercuri, 2 aprilie 2025.
Evenimentele muzicale, deși sunt expresii vibrante ale culturii și identității, sunt întruchiparea efemerului – spectacolele, o dată susținute, dispar pentru totdeauna, dacă nu sunt înregistrate. În ceea ce privește spectacolele realizate în perioada dinaintea apariției tehnicilor de înregistrare, efemeritatea este evidentă. Cu toate acestea, colaționarea și digitizarea programelor de concerte, a anunțurilor din ziare sau a altor documente care s-au păstrat, pot furniza date care ne ajută să înțelegem fenomenul și să analizăm modelele și schimbările din cultura spectacolului de-a lungul timpului.
În cadrul acestui eveniment, vor fi explorate diferite abordări ale acestor provocări, prin exemplificarea a trei proiecte de cercetare axate pe această direcție. (BNaR)
Publicații și alte resurse de specialitate
Apel de lucrări – Libri Best Student Research Paper Award 2025
Din 1950, prin intermediul a 74 de volume publicate, Libri: International Journal of Libraries and Information Studies este considerat unul dintre liderii revistelor științifice internaționale dedicate științelor informării și documentării. Ca parte a strategiei sale de a rămâne una dintre cele mai importante reviste în domeniul său de activitate, Libri a anunțat deschiderea unui nou apel de lucrări adresat noii generații de bibliotecari - Best Student Research Paper of 2025. Prin acest concurs, Libri își propune să publice cele mai bune articole scrise de generația următoare de profesioniști din domeniul de activitate al bibliotecilor.
Autorul articolului câștigător va primi un premiu de 500 euro. În cazul în care calitatea articolelor primite justifică acest lucru, una sau mai multe lucrări suplimentare pot primi mențiuni de onoare. Articolul/articolele câștigătoare vor fi publicate în numărul 4/2025 al revistei.
Pot trimite propuneri de articole persoanele care urmează în prezent un program de master sau doctorat în domeniu sau care au terminat un astfel de program cu cel mult 24 de luni în urmă. Nu există o temă impusă, dar articolul trebuie să se înscrie în aria preocupărilor de cercetare urmărite de Libri de-a lungul timpului. Lucrările trebuie să se refere la una din temele importante de pe agenda actuală a bibliotecilor și pot fi redactate sub formă de studii de caz, prezentări de modele de bună practică sau ca lucrări de cercetare.
Lucrarea, redactate în limba engleză, trebuie să conțină între 5000 și 7000 de cuvinte (excluzând rezumatul, tabelele și bibliografia) și să respecte instrucțiunile pentru autori de pe site-ul Libri. Nu se acceptă lucrări scrise de mai mulți autori, fie că este vorba de cercetări comune ale unui grup de studenți, fie că este vorba de un student și de îndrumătorul său.
Termenul limită de trimitere este 30 iunie 2025.
Cea mai bună lucrare va fi selectată de un juriu independent, format din membri ai colegiului editorial și alți experți recunoscuți la nivel internațional, pe baza următoarelor criterii:
originalitatea gândirii și a observațiilor;
profunzimea cercetării;
actualitatea problemelor abordate;
relevanța internațională;
calitatea elaborării.
(BNaR)
Granturi pentru tinerii specialiști în vederea participării la IFLA WLIC 2025
Grație grantului Angela Bersekowski, IFLA va oferi 10 burse de participare tinerilor profesioniști pentru a participa la IFLA WLIC 2025. Scopul bursei este acela de a aduce pe scena globală energia și ideile proaspete ale următoarei generații de lideri din domeniul bibliotecilor, încurajând noi conversații și construind conexiuni care vor modela viitorul profesiei de bibliotecar.
Bursa include acoperirea integrală a taxei de înregistrare, împreună cu o contribuție de 400 EUR pentru a ajuta la acoperirea cheltuielilor de călătorie sau cazare pentru cei 10 candidați selectați.
Bursa se adresează bibliotecarilor și altor tipuri de profesioniști angajați într-o bibliotecă, indiferent de tipul acesteia. Pentru a fi eligibil, solicitantul trebuie:
să aibă vârsta sub 35 de ani;
să fie membru al unei asociații membre IFLA - fie o asociație națională, fie altă asociație de biblioteci/bibliotecari;
să aibă un nivel rezonabil de cunoaștere a limbii engleze, deoarece urmează să fie implicați într-un program pe parcursul conferinței.
Se va acorda prioritate solicitanților care participă pentru prima dată la Congresul mondial IFLA.
Pentru a aplica, trebuie să completați formularul de candidatură (prin care se solicită și o scrisoare de motivație de cel mult 300 de cuvinte) și să încărcați un singur fișier PDF, care să cuprindă următoarele documente:
curriculum vitae (o pagină): furnizați o scurtă prezentare a parcursului dumneavoastră educațional, a experienței profesionale și a oricăror realizări sau contribuții relevante în domeniul biblioteconomic;
dovada calității de membru: prezentați documente care să confirme că sunteți membru al unei asociații membre IFLA;
declarație sau scrisoare din partea angajatorului prin care susține participarea dumneavoastră la WLIC.
Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 28 martie 2025, iar candidații selectați vor fi notificați până la 1 mai 2025. (BNaR)
Apel de proiecte de cooperare în cadrul acțiunii European Cooperation Projects, Creative Europe Programme
Uniunea Europeană a lansat un nou apel de proiecte de cooperare, dedicat componentei Cultură, sub umbrela programului Creative Europe.
Acțiunea European Cooperation Projects sprijină proiecte care implică organizații din sectoarele culturale și creative, de toate dimensiunile, inclusiv micro-organizații, din țări diferite, pentru a întreprinde activități sectoriale sau transsectoriale.
Proiectele propuse trebuie să demonstreze o dimensiune de cooperare transfrontalieră și să se înscrie în prioritățile generale UE.
Apelul este împărțit în trei categorii, în funcție de dimensiunea proiectului:
European Cooperation Projects Small Scale (CREA-CULT-2025-COOP-1)
Condiții:
Consorțiul trebuie să fie compus din minimum 3 entități din 3 țări eligibile diferite.
Valoarea maximă a subvenției UE este de 200 000 EUR pe proiect.
Rata de finanțare este de maximum 80%.
Proiectele la scară mică sunt deosebit de potrivite pentru a promova accesul organizațiilor comunitare și pentru a sprijini aceste organizații în crearea de noi parteneriate, în dezvoltarea de noi activități și idei inovatoare (cum ar fi festivaluri, târguri de artă, expoziții, spectacole etc.).
European Cooperation Projects Medium Scale (CREA-CULT-2025-COOP-2)
Condiții:
Consorțiul trebuie să fie compus din minimum 5 entități din 5 țări eligibile diferite.
Valoarea maximă a subvenției UE este de 1 000 000 EUR pe proiect.
Rata de finanțare este de maximum 70%.
European Cooperation Projects Large Scale (CREA-CULT-2025-COOP-3)
Condiții:
Consorțiul trebuie să fie compus din minimum 10 entități din 10 țări eligibile diferite.
Valoarea maximă a subvenției UE este de 2 000 000 EUR pe proiect.
Rata de finanțare este de maximum 60%.
Indiferent de categorie, proiectele ce se vor depune trebuie să contribuie la unul dintre următoarele obiective:
Obiectivul 1 - Creație și circulație transnațională: consolidarea creației și circulației transnaționale a operelor și artiștilor europeni.
Creația și circulația transnațională sunt importante pentru îmbunătățirea colaborărilor, creșterea gradului de difuzare/receptare și, în multe cazuri, pentru viabilitatea și dezvoltarea organizațiilor și instituțiilor culturale, cât și a profesioniștilor din domeniu. Coproducția este, de asemenea, un instrument de stimulare a creativității, de partajare a resurselor și de facilitare a distribuției transnaționale a conținutului și a circulației artiștilor. Proiectele vor lua în considerare noul context, cum ar fi problemele de sănătate sau de mediu, și vor integra modalități inovatoare (digitale) de producere și diseminare a conținutului.
Obiectivul 2 - Inovare: consolidarea capacității sectoarelor culturale și creative europene de a stimula talentele, de a inova, de a prospera și de a genera locuri de muncă și creștere economică.
Proiectele care răspund acestui obiectiv ar trebui să aibă ca scop consolidarea capacităților, care pot fi de natură tehnologică și/sau artistică, și pot include dezvoltarea și experimentarea de noi practici sau modele, precum și transferul și diseminarea de practici inovatoare. Domeniile de inovare pot cuprinde o dimensiune socială sau societală, cum ar fi: implicarea/dezvoltarea publicului, egalitatea de gen, incluziunea persoanelor cu handicap, a persoanelor aparținând minorităților și a persoanelor aparținând grupurilor marginalizate din punct de vedere social, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea etc., precum și contribuția culturii la sănătate și bunăstare, în special sănătatea mintală.
Data limită pentru depunerea proiectelor este 13 mai 2025.
Știință și informație
„Morile de patente” - o nouă ramură în „știința” prădătoare
Science scrie despre o serie de firme care s-au specializat în vânzarea de brevete de invenții înregistrate la Oficiul pentru Protecția Proprietății Intelectuale din Regatul Unit. Bineînțeles, este vorba despre pseudoinvenții în stadiul de desen, cum ar fi un pistol cu ecran prezentat drept „dispozitiv de inspecție a cancerului de piele pe baza inteligenței artificiale”.
Autorii studiului au descoperit câteva companii recent înființate care au deja mii de brevete înregistrate sub numele unor persoane afiliate de cele mai multe ori la universități și instituții din India și Pakistan. Cercetătorii (?) în cauză plătesc sume de până la 400 de dolari pentru un astfel de brevet care le facilitează promovarea profesională. Articolul prezintă posibile soluții de acțiune împotriva acestei fraude academice, precum introducerea unor schimbări în procesul de brevetare, dar poate că cel mai simplu ar fi ca universitățile și institutele de cercetare să verifice ce declară angajații lor ca fiind știință. (M.C.)
Citări fictive într-o revistă UAIC
Emilia Șercan scrie în PressOne despre cazul unui conferențiar care a profitat de poziția sa redacțională în cadrul Journal of Public Administration, Finance and Law pentru a insera citări ale articolelor sale în articolele publicate în revistă. Începând din 2020, cadrul didactic de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (UAIC) a introdus 280 de citări ale publicațiilor sale în aproape 200 de articole apărute în publicația menționată (din al cărei comitet editorial fac parte exclusiv reprezentanți ai UAIC), cu scopul de a-și spori fraudulos indicatorii bibliometrici.
Situația surprinde prin mai multe aspecte: pe de-o parte, avem o înșelătorie cât se poate de simplă și ușor de depistat (ce bine că împricinatul nu a auzit de metode mai avansate, precum rețelele de citări circulare!), iar pe de altă parte avem o perioadă de cinci ani în care nimeni din conducerea revistei nu a realizat înșelătoria (sau a văzut-o, dar a întors capul). O astfel de situație putea fi prevenită foarte ușor dacă România ar fi avut un indice bibliometric național, în care s-ar fi putut constata cu ușurință că un autor primește o proporție suspect de mare de citări de la revista în cadrul căreia activează, sau dacă revista ar fi avut mecanisme de prevenție a unor astfel de situații - ceva mai greu de implementat la nivelul unei singure reviste, dar posibile și necesare în cazul unei universități sub a cărei egidă apar nu doar una, ci o serie întreagă de reviste.
Din păcate, autoarea articolului care demască frauda face și o remarcă ce trădează superficialitate, afirmând despre revista de la Iași că „nu este clasificată ISI (Web of Science), ceea ce înseamnă că nu are factor de impact (un indicator academic internațional), și nu trece printr-un proces riguros de selecție a articolelor.” Ne-am fi așteptat ca un cadru didactic universitar să cunoască faptul că nu doar revistele indexate în Web of Science au un proces riguros de selecție a articolelor, existând chiar reviste WoS prădătoare - un exemplu fiind Metalurgia International, care a avut practici dubioase câțiva ani înainte de a fi exclusă din cea mai cunoscută bază de date bibliometrice.
Întreaga poveste - ușor ridicolă, cum spuneam, prin naivitatea înșelătoriei - arată încă o dată nevoia de profesionalizare a activității de publicare academică din România și nevoia dezvoltării unor baze de date care să asigure atât accesul la conținutul acestor publicații, cât și la date bibliometrice cu ajutorul cărora se poate automatiza detecția unor situații suspecte, cum a fost cazul expus. (M.C.)
Miscellanea
Cărtărescu în lista lungă de la Booker
După ce am scris în mai multe ediții despre acest important premiu literar, a venit momentul să ne bucurăm și de o prezență românească în rândul celor nominalizați la International Booker Prize - pentru cei care nu știu, aceasta este denumirea completă a premiului dedicat unor opere scrise în altă limbă decât engleza, pentru cele în limba lui Shakespeare existând Booker Prize). Volumul nominalizat este Solenoid, romanul lui Mircea Cărtărescu în traducerea lui Sean Cotter, care a câștigat anul trecut premiul Dublin Literary Award. Pe 8 aprilie urmează selecția celor șase volume care vor intra pe lista scurtă, iar câștigătorul va fi anunțat pe 20 mai. (M.C.)
„Minunata lume nouă” își extinde teritoriul
După ce am scris în numărul trecut despre lupta administrației Trump împotriva științei, revenim în această ediție cu o știre din lumea jurnalismului: Jeff Bezos, patronul Washington Post, a stabilit printr-o directivă care sunt punctele de vedere permise în rubrica de opinii a ziarului american și faptul că „punctele de vedere opuse […] vor fi lăsate pentru a fi publicate de alții”. Ca urmare a acestei intruziuni în politica editorială, mai mulți editori (între care și editorul responsabil de rubrica de opinii) și-au anunțat încheierea colaborării cu ziarul american.
Partea bună în toată povestea asta? Rolul bibliotecilor devine din ce în ce mai important într-o lume în care universul informațional ajunge să fie controlat (prin algoritmi sau directive de la patroni) pentru a reflecta anumite puncte de vedere. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: "Library warning poster" by Phil Bradley "Library warning poster" by Phil Bradley is licensed under CC BY-NC-SA 2.0. La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
