Odată cu acest număr, BiblioFeed intră în vacanță. Ne revedem la finalul lunii august.
Biblioteci românești
Un demers mult așteptat în sprijinul bibliotecilor și al bibliotecarilor
Am scris în paginile pixelate ale BiblioFeed, în mai multe rânduri, despre activitatea celor două mari asociații de bibliotecari, ABR și ANBPR. Atunci când am criticat, am făcut-o sperând nu doar că aspectele semnalate vor fi îndreptate, ci și că observațiile noastre vor genera o reacție, că vor stimula interacțiunea într-o comunitate profesională care n-a demonstrat până acum o înclinație particulară pentru dialog și dezbatere.
Unul dintre reproșurile recurente venite dinspre membri către conducerile celor două asociații vizează aspecte legate de salarizare și de condițiile de lucru din biblioteci. Răspunsul livrat, uneori sec, a fost că asociațiile profesionale nu sunt sindicate - ceea ce este adevărat. În același timp, cele două asociații au putere de reprezentare la nivel național - ANBPR are chiar statut de asociație de utilitate publică - și trebuie să susțină interesele profesionale ale membrilor lor. A atrage atenția în mod public asupra unor probleme, inclusiv de natură salarială, care afectează negativ activitatea bibliotecilor, a milita pentru o mai bună recunoaștere a statutului profesiei constituie, în opinia noastră, o obligație care nu poate fi ignorată sub pretextul unei interferențe cu zona sindicală și nici sub cel, fatalist, că „oricum nu ne bagă nimeni în seamă”. Asociațiile profesionale trebuie să își facă auzită vocea de fiecare dată când o decizie politică, un act legislativ sau orice eveniment din societate are consecințe în zona lor de competență statutară.
Este ceea ce a făcut ANBPR în urmă cu câteva zile, printr-un Apel pentru protejarea bibliotecilor publice din România. Documentul atrage atenția asupra marginalizării, subfinanțării și ignorării bibliotecilor, care „riscă să [le] compromită ireversibil rolul social, educațional și cultural”.
O astfel de luare de poziție, care solicită „respectarea demnității profesionale a bibliotecarilor, prin salarii decente, formare continuă și valorizare instituțională reală” era așteptată de membrii comunității bibliotecare, aflați între alte categorii de lucrători culturali puși în fața unor măsuri guvernamentale de natură să le afecteze veniturile.
Nu suntem naivi și nu ne facem iluzii că demersul ANBPR va clinti în vreun fel decizia de reducere a cheltuielilor statului sau atitudinea autorităților față de bibliotecile publice pe care ar trebui să le finanțeze în conformitate cu cadrul legal (care există, dar nu e respectat). Pe termen mediu și lung, însă, cu condiția să nu rămână un eveniment izolat și să fie însoțit de alte demersuri de a aduce în atenție importanța bibliotecilor în lumea de azi și problemele cu care se confruntă cele din țara noastră, se poate spera la efecte pozitive.
Evident, ar fi fost de dorit ca apelul să se refere la toate tipurile de biblioteci, nu doar la cele publice, dar pentru asta era nevoie să se reunească într-o singură voce ambele asociații profesionale cu anvergură națională - sau, dacă acest lucru n-a fost posibil, să vedem o inițiativă similară a asociației care reprezintă în special bibliotecarii școlari și universitari. ABR, însă, a tăcut înțelept, fiind probabil absorbită de preocupări mai înalte. (R.C.)
O discuție despre biblioteca și mediateca Universității Naționale de Arte „G. Enescu” din Iași
Apollonia TV, post de televiziune administrat de universitatea cu același nume din Iași, i-a avut recent ca invitați pe reprezentanții bibliotecii și mediatecii UAGE Iași. Înregistrarea emisiunii poate fi vizionată pe YouTube. (R.C.)
Stațiunea Băile Felix are din nou… bibliotecă?
După ce filiala din Băile Felix a Bibliotecii Județene Bihor a fost închisă într-o altă perioadă de restrângere a cheltuielilor, stațiunea balneară are din nou o clădire care poartă denumirea de bibliotecă, odată cu renovarea și modernizarea ei prin fonduri PNRR.
Personal, nu sunt de acord cu folosirea termenului „bibliotecă” pentru o clădire care - după cum rezultă din articolul indicat mai sus - nu este altceva decât un spațiu pe care utilizatorii îl pot folosi pentru împrumutul de publicații în sistem self-service. Utilitatea unor astfel de soluții în zone fără acces la bibliotecă este, însă, indiscutabilă. Rămâne să vedem dacă ele vor fi folosite pentru a extinde accesul populației la servicii de bibliotecă și nu pentru a reduce costurile, golind bibliotecile de bibliotecari și transformându-le în puncte de livrare și de returnare a cărților. (M.C.)
Wiki Loves Film 2025: Bibliotecarii, încurajați să îmbogățească patrimoniul cinematografic digital
În premieră în România, campania online Wiki Loves Film 2025 este organizată în perioada 10 iulie – 31 august 2025 de grupul de voluntari Wikimedians of Romania and Moldova (WMROMD), aducând în prim-plan un demers colaborativ menit să îmbogățească conținutul despre filme pe Wikipedia. Inițiativa face parte dintr-un efort internațional de a reflecta mai bine patrimoniul cinematografic - românesc și internațional - într-o enciclopedie accesibilă oricui, oriunde.
Rolul esențial al bibliotecarilor
Bibliotecarii sunt într-o poziție privilegiată în cadrul acestei campanii. Accesul la baze de date academice, colecții de arhivă, reviste de specialitate, cărți rare și monografii despre cinematografie transformă bibliotecile în centre vitale de cunoaștere pentru un proiect colaborativ precum Wikipedia.
Contribuțiile pot lua forma redactării sau extinderii articolelor despre:
filme clasice românești - multe dintre ele insuficient documentate online;
regizori, actori și scenariști din istoria cinematografiei naționale și internaționale;
festivaluri de film, curente estetice și tehnici de filmare;
recenzii apărute în presa de epocă sau în reviste culturale de prestigiu.
De ce să participe bibliotecarii?
Expertiza informațională: bibliotecarii știu să identifice surse credibile, să citeze corect și să structureze informația într-un mod accesibil.
Pasiunea pentru cunoaștere: mulți dintre cei care lucrează în biblioteci au o afinitate personală pentru artă, cultură și istorie, fiind deja conectați la lumea filmului.
Contribuție la patrimoniul digital deschis: oricine poate edita Wikipedia, dar nu oricine o face cu discernământul unui specialist în informare și documentare.
Cum se poate participa?
Participarea se face prin contul de utilizator Wikipedia. Pe pagina oficială a campaniei - Wikipedia:Wiki Loves Film 2025 - sunt disponibile ghiduri, sugestii de articole de completat și surse de referință.
Un gest mic, un impact mare
Este un moment prielnic ca vocile din biblioteci să se audă clar în spațiul digital, aducând în lumină comori ale cinematografiei care riscă să fie uitate.
Fie că este vorba despre adăugarea unei referințe solide într-un articol deja existent sau despre redactarea unei biografii uitate, fiecare contribuție contează. Într-o epocă a dezinformării și a surplusului de conținut superficial, a crea și susține informație de calitate este un act de responsabilitate culturală. (E.D.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:
biblioteci școlare din București, Brașov, Covasna, Gorj, Hunedoara (Petroșani);
biblioteci publice din Dolj, Mureș.
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Cât cheltuiește Suedia pe literatură științifică?
Ca parte a misiunii sale de „a coordona, monitoriza și promova colaborarea în rețeaua națională de biblioteci”, Biblioteca Regală a Suediei publică anual o serie de documente de analiză și sinteză, printre care raportul privind costurile literaturii științifice și raportul privind evoluția accesului deschis.
Din primul document reiese că universitățile suedeze au cheltuit peste 72 de milioane de euro pentru literatură științifică, din care aproximativ 40 de milioane pentru acorduri transformative de tipul „citește și publică” și doar 17,3 milioane pentru abonamente clasice (prin consorțiu sau individual). Publicarea în acces deschis în reviste cu APC-uri a costat la rândul ei peste 10 milioane, iar costurile cu infrastructura necesară accesului deschis au fost de peste un milion de euro. Cheltuielile cu literatura științifică au crescut cu 1% comparativ cu anul precedent (sub nivelul inflației) și s-au situat în jurul a 1,5% din bugetul de aproape 5 miliarde de euro al instituțiilor de învățământ superior. Având în vedere costurile mari cu modelului „citește și publică” și pentru a preveni permanentizarea acestuia, asociația universităților suedeze a făcut o serie de recomandări care vizează renunțarea la aceste acorduri, dar efectele lor nu se observă încă.
Raportul privind evoluția accesului deschis are și el o legătură cu costurile accesului la literatura științifică. Documentul constată stagnarea în ultimii trei ani a procentului de articole publicate în acces deschis (în jur de 76%). O concluzie pozitivă reiese totuși din creșterea procentului de cărți publicate în acces deschis (până la 25%). Tot din capitolul dedicat cărților publicate în acces deschis aflăm și câteva date despre Book Processing Charges - echivalentul în lumea cărților al Article Processing Charges (APC). Universitățile suedeze au plătit între 15.000 și 47.000 de euro pentru o astfel de taxă, cu o medie de sub 10.000 de euro per volum. Printre posibilele soluții pentru creșterea procentului de literatură științifică publicată în acces deschis menționate în raport se numără șu utilizarea Open Research Europe, platformă de publicare care va fi relansată și se va baza pe soluții software de la Public Knowledge Project (Open Journal System și Open Monograph Press). (M.C.)
Efectul încălzirii globale asupra colecțiilor unei biblioteci milenare
Arhiepiscopia din Pannonhalma, cunoscută drept prima instituție educațională și primul centru religios din Ungaria, înființată în anul 996, deține o bibliotecă impresionantă, ale cărei colecții sunt puse în pericol de insecte. Infestarea cu dăunători a fost pusă pe seama schimbărilor climatice: „temperaturile mai ridicate au permis gândacilor să treacă prin mai multe cicluri de dezvoltare pe an decât ar fi putut în condiții climatice mai reci”, după cum aflăm dintr-un articol de pe platforma Hotnews. Valoroasele publicații sunt supuse unui proces sistematic de dezinsecție și restaurare. (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
Curs de inițiere în utilizarea inteligenței artificiale
Clarivate și LibTech Insights oferă un curs de alfabetizare în folosirea inteligenței artificiale dedicat personalului din bibliotecile universitare.
Cursul, cu durata de opt săptămâni, va trata conceptele de bază din zona inteligenței artificiale generative și va cuprinde materiale multimedia, studii de caz și teste, iar la final participanții vor primi un certificat care atestă finalizarea lui. (M.C.)
Wikipedia văzută din perspectiva unui bibliotecar
Blogul ACRL (Association of College and Research Libraries) găzduiește un articol care prezintă opinia unui bibliotecar universitar despre Wikipedia și experiențele sale cu această enciclopedie a Internetului.
Autorul arată cum s-a schimbat de-a lungul timpului atitudinea bibliotecarilor față de Wikipedia, comparând perioada în care era student, când enciclopedia online era văzută drept un concurent lipsit de calitate și de evitat în orice muncă intelectuală serioasă (afirmație care pentru unii dintre noi sună familiar…), cu cea de azi, în care bibliotecile se implică activ în atragerea de editori ai enciclopediei. Sunt atinse și subiecte foarte actuale, precum climatul politic nefavorabil neutralității, principiul care stă la baza Wikipedia, și dezvoltarea inteligenței artificiale generative, care pare că are potențialul de a o concura, dar care se bazează de multe ori chiar pe conținutul ei pentru răspunsurile pe care le furnizează. (M.C.)
Știință și informație
Ce a mai făcut Trump?!
După o pauză de o ediție (până și Superman are nevoie de o pauză din când în când), cel mai iubitor de știință președinte revine în atenția noastră. Administrația sa și-a anunțat intenția de a anula abonamentele organizațiilor federale americane la revistele din grupul Springer Nature, criticate pentru că ar fi „woke” și „corupte”.
Încă nu e clar ce se va întâmpla în cele din urmă, deoarece cele mai recente declarații venite dinspre administrația americană vorbesc despre intenția de a obține „o afacere mai bună” și nu despre anularea integrală a abonamentelor. Suntem obișnuiți ca Trump să treacă de la amenințări cu taxe de 500% la acorduri cu valori de câteva zeci de ori mai mici, deci așteptăm și în cazul acesta manifestarea marilor, uriașelor, nemaiîntâlnitelor sale talente de negociator. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Drept de autor asupra propriei înfățișări
Confruntată cu pericolul reprezentat de ușurința cu care se produc falsuri din categoria deepfakes, Danemarca a găsit o soluție legislativă inovatoare: cetățenii vor avea drept de autor asupra propriei înfățișări.
Deși nu face nimic în mod direct pentru a contracara aceste falsuri, legislația are potențialul de a le stăvili, deoarece le permite celor afectați să acționeze legal (practic, orice deepfake realizat fără acordul autorului devine un produs ilegal). (M.C.)
Global Fact - întâlnirea verificatorilor de fapte din lumea întreagă
La sfârșitul lunii iunie a avut loc, în Brazilia, conferința Global Fact 12, cel mai mare eveniment dedicat fact-checkingului din lumea întreagă.
Așa cum era de așteptat, printre subiectele discutate a fost inteligența artificială și impactul ei asupra verificării faptelor, menționându-se inclusiv importanța folosirii datelor provenite din fact-checking în antrenarea programelor AI. În cadrul evenimentului au fost decernate mai multe premii care celebrează persoanele sau organizațiile cu reușite în domeniu în ultimul an. Astfel, agenția France Presse a primit premiul Gold Standard pentru o investigație în urma căreia a fost descoperită rețeaua care răspândea falsuri despre o posibilă confruntare armată între China și Filipine. (M.C.)
Miscellanea
Cărți de unică folosință
Una dintre soluțiile folosite de companiile de software pentru a „antrena” programele de inteligență artificială este să scaneze un volum uriaș de cărți, al căror conținut servește ulterior drept bază pentru „gândirea” artificială.
În cadrul unui proces legat de posibila încălcare a drepturilor de autor prin acest gen de folosire, compania Anthropic a dezvăluit că a cumpărat, scanat și apoi distrus milioane de cărți în format tipărit.
Întrebat despre acest sacrificiu făcut pentru dezvoltarea sa, programul de inteligență artificială Claude a răspuns: „Este ca și cum aș fi construit din cenușa unei biblioteci”. Din milioanele de cărți distruse, măcar a rezultat o formulare memorabilă. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: fotografie de Mihai Constantinescu. La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Elena Damian (E.D.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
