BiblioFeed #93
27 august 2025
Revenim după vacanță cu un sumar bogat, în care veți găsi știri despre
Comisia Națională a Bibliotecilor
Școala de Vară ASTRA
Biblioteca Națională a României
Apariții editoriale din țară și din străinătate
Admiterea de toamnă la programele de studii în domeniul științelor informării și documentării - licență și masterat - la Universitatea din București
Oportunități de participare la conferințe și alte evenimente profesionale
Evoluții și involuții în lumea științei
Ce înseamnă când ți se învinețește televizorul și de ce pământul e (totuși) rotund
… și multe altele.
Biblioteci românești
Comunicatul CNB cu privire la starea bibliotecilor
În ultima zi a lunii iulie, când i-e mai drag bugetarului cu un picior sau cu ambele în vacanță, mult după ce discuția despre luxul pe care l-ar reprezenta existența unei biblioteci în fiecare comună a fost lansată în spațiul public de premierul Bolojan, după ce Fundația Progress i-a adresat acestuia o scrisoare deschisă în care argumentează importanța bibliotecarilor publici și după ce au apărut articole la subiect prin care, între altele, s-a făcut auzită și vocea unora dintre bibliotecarii care dovedesc cu asupra de măsură că își justifică rolul în comunitate, Comisia Națională a Bibliotecilor a transmis un comunicat de presă intitulat Starea critică a sistemului național de biblioteci din România (2020–2023): Apel urgent la acțiune.
Comunicatul folosește date dintr-un recent Raport privind starea bibliotecilor din România în perioada 2020-2023 elaborat de Subcomisia de statistică a CNB.
Ca să nu fim acuzați că suntem (excesiv de) cârcotași, trebuie să spunem că, după apelul la protejarea bibliotecilor publice al ANBPR pe care l-am semnalat în numărul anterior al BiblioFeed, această luare de poziție a CNB ne oferă motive să sperăm că unele dintre organismele care sunt statutar îndreptățite să susțină și să promoveze interesele bibliotecilor și bibliotecarilor din România au decis să fie mult mai prezente în spațiul public.
În același timp, o lectură atentă a comunicatului și a raportului la care acesta face referire dezvăluie hibe, inadvertențe și posibile erori. Un comentariu extins pe marginea acestora, semnat de Mihai Constantinescu, găsiți în noua secțiune a site-ului nostru, intitulată Analizele BiblioFeed. (R.C.)
Școala de Vară ASTRA, la final
Cea de-a cincea ediție a Școlii de Vară ASTRA, organizată de Biblioteca Județeană „Astra” din Sibiu în perioada 20-22 august 2025, a reunit participanți din Alba, București, Brașov, Cluj, Constanța, Sibiu și Republica Moldova. Celor 11 bibliotecari selectați din biblioteci publice, universitare, specializate și școlare, și doctorandului (reprezentând Școala doctorală de Litere a Universității din București) invitat de organizatori li s-au adăugat 6 bibliotecari de la instituția-gazdă, ceea ce a făcut ca la această ediție să se înregistreze cea mai largă participare.
Programul cursurilor susținute de lectorii Mihai Constantinescu, Lenuța Ursachi, Nicolaie Constantinescu și Robert Coravu a fost completat de un tur al centrului istoric al orașului Sibiu și de prezentarea colecțiilor și serviciilor bibliotecii județene, asigurate ca în fiecare an de către istoricul Răzvan C. Pop, directorul acesteia, precum și de programul cultural, care a inclus vizite la abația cisterciană din Cârța și la muzeul „Badea Cârțan” din Cârțișoara. (R.C.)
Accesul în Biblioteca Națională devine un lux
În contextul măsurilor de austeritate care provoacă daune în zona educației și culturii, cineva, nu știm dacă ministerul tutelar sau conducerea Bibliotecii Naționale a României, a avut ideea să mărească tarifele pentru serviciile furnizate utilizatorilor.
În anexele Ordinului ministrului culturii nr. 3132/29.07.2025 prin care sunt aprobate noile tarife, atrag atenția în mod special cele percepute pentru accesul în bibliotecă.
După cum se poate observa în tabelul de mai sus, emiterea unui card de acces costă nici mai mult, nici mai puțin decât 300 de lei, iar revalidarea anuală a cardului - 250 de lei. Cât despre tariful pentru „emiterea cardurilor de acces în cazul pierderii”, valoarea acestuia transmite ideea că e vorba de sancționarea unei contravenții deosebit de grave, încât e de mirare că ordinul ministrului nu prevede și o pedeapsă cu închisoarea.
Bibliotecile ar trebui să urmărească să atragă utilizatori, nu să le împiedice sau să le îngreuneze accesul sub pretextul unei rentabilizări prost înțelese. Înțelegem că Biblioteca Națională are un deficit grav de finanțare, dar creșterea tarifelor de acces, foarte probabil, nu-i va aduce mai multe încasări, deoarece este de așteptat să-i descurajeze pe potențialii utilizatori. În plus, se ignoră faptul că BN, cea mai importantă bibliotecă a țării, are și statut de bibliotecă publică, deci de instituție deschisă pentru întreaga comunitate. Or, în condițiile noilor tarife pentru eliberarea sau reînnoirea cardurilor, ideea echității accesului tuturor membrilor comunității nu mai intră în discuție. (R.C.)
Biblioteca Județeană Vaslui - un nou „hub pentru dezvoltarea competențelor digitale”
Aflăm de pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Vaslui că biblioteca județeană pe care o tutelează a fost complet modernizată prin proiectul Bibliohub Vaslui, finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul include, de asemenea, modernizarea Bibliotecii Municipale „Mihai Ralea” din Huși și a Bibliotecii Comunale Fălciu și dotarea cu tehnologie IT modernă a încă 26 de biblioteci din județ. (R.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:
biblioteci publice din Bacău (Biblioteca Municipală din Adjud), Cluj (Biblioteca Județeană);
biblioteci școlare din Bacău, Cluj, Iași.
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
Despre aplicații ale inteligenței artificiale în biblioteci
Deși se discută și se scrie mult pe această temă în ultimii ani, exemplele concrete de utilizare a inteligenței artificiale în biblioteci nu sunt chiar ușor de găsit.
Un articol din publicația online Katina descrie experiența bibliotecii unui institut de tehnologie veterinară din Pittsburgh (SUA), unde inteligența artificială a fost integrată în procesul de căutare, în asistarea 24/7 a utilizatorilor (chatbot), în investigarea și rezumarea literaturii științifice, prin punerea la dispoziție a unor instrumente precum Elicit și ResearchRabbit, în analiza colecțiilor și în procesul de deselecție, precum și în programele de educație informațională derulate de bibliotecă. (R.C.)
CILIP - parteneriat cu Google în cadrul programului Super Searchers
CILIP, organizația profesională a specialiștilor în informare din Marea Britanie, a încheiat un parteneriat cu Google pentru derularea unui program național care vizează „îmbunătățirea competențelor informaționale și a abilităților critice de căutare a informațiilor în școli, biblioteci și comunități”.
Denumit Super Searchers, programul include module care vizează:
înțelegerea motoarelor și algoritmilor de căutare;
utilizarea tehnicilor de căutare avansată;
evaluarea credibilității și fiabilității surselor;
utilizarea etică a informațiilor și a inteligenței artificiale.
Cât de util ar fi un asemenea program și la noi, unde multora continuă să li se învinețească televizorul, e inutil să mai subliniem. (R.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
„Bibliologie, biblioteconomie, științe ale informării și documentării: repere istorice și contemporane”
A apărut, la Editura Universității din București, volumul Bibliologie, biblioteconomie, științe ale informării și documentării: repere istorice și contemporane, coordonat de Robert Coravu și Cristina Popescu.
Volumul conține lucrări prezentate în cadrul secțiunii Științele Informării și Documentării a Colocviului Aniversar „Literele bucureștene. 160 de ani de existență”, desfășurat în perioada 2-4 noiembrie 2023 la Facultatea de Litere, Universitatea din București.
Printre autori se regăsesc nume cunoscute din literatura de specialitate românească, precum Corina Apostoleanu, Silviu Borș, Nicolaie Constantinescu, Gabriela Jurubiță, Victoria Frâncu, Raluca Man, Ivona Olariu, Cristina Popescu, Aurelian Popescu, Lenuța Ursachi ș.a.
Volumul poate fi comandat pe site-ul editurii. Extrase sunt disponibile pe platforma Google Books. (R.C.)
RRBSI nr. 1/2025
Primul număr din acest an al Revistei Române de Biblioteconomie și Știința Informării (Library and Information Science Review), cu tema „Digital Society”, are în cuprins următoarele articole:
Bridging the Digital Divide: Romania’s Academic Publishing at a Crossroads
(Angela Repanovici);
Digital Society: Intergenerational conflict between myth and reality (Cristina Haidu, Maria Micle);
Digital Society: Specific Concepts and Features (Elena Tîrziman);
Journal Editors views on Scientific Publishing in the Republic of Moldova: Results of a National Survey (Vitalie Minciună, Nelly Țurcan);
University of Bucharest Website: An Approach from the Perspective of Information and Documentation Resources for Students (Ștefan-Cristian Ciortan).
(R.C.)
Carte despre Emanoil Bucuța
Pe data de 19 iulie a avut loc lansarea volumului Emanoil Bucuța în memorii, semnat de Lucia Borș-Bucuța. Evenimentul a fost găzduit de biblioteca care poartă numele eroului cărții, înființată în localitatea sa natală, satul Dăișoara (jud. Brașov), de către Florin Bucuțea, „tânărul care dă viață poveștilor, construind biblioteci în satele uitate de lume” despre care am mai scris în BiblioFeed.
Cunoscut drept fondatorul și directorul revistei Boabe de grâu, una dintre cele mai renumite publicații culturale interbelice, Emanoil Bucuța a fost scriitor, poet și membru corespondent al Academiei Române, dar și bibliolog și istoric al biblioteconomiei românești. Despre personalitatea sa au vorbit la lansare, între alții, Ruxandra Nazare (Biblioteca Județeană „G. Barițiu” din Brașov) și Corina Apostoleanu (Biblioteca Județeană „I.N. Roman” din Constanța). De altfel, cea din urmă semnează, în volumul pe care l-am semnalat ceva mai sus (Bibliologie, biblioteconomie, științe ale informării și documentării: repere istorice și contemporane), o contribuție unde detaliază preocupările lui Bucuța referitoare la biblioteci și bibliotecari, din care am extras câteva citate (pp. 248-249):
„Importanța școlii de bibliotecari în formarea personalului specializat în domeniu este dezbătută de Emanoil Bucuța într-un articol dedicat celor dintâi cursuri oficiale pentru bibliotecile populare care s-au desfășurat la București, sub auspiciile Ministerului Instrucțiunii, prin Direcția Educației Poporului. Autorul subliniază că, urmând tradiția altor țări, bibliotecarul trebuie să existe primul, fiindcă altfel, bibliotecile ar fi doar inițiative legislative fără viață […] Publicistul observase că în spațiul public circula ideea că „bibliotecile populare” nu ar avea nevoie de personal de specialitate, și, în acest sens, voia să își exprime dezaprobarea față de această greșeală de apreciere a cerințelor unor astfel de instituții.”
„Emanoil Bucuța publică în „Boabe de grâu” o întreagă serie de articole pe teme biblioteconomice precum depozitul legal, Ziua Cărții, organizarea bibliotecilor din România, activitatea Secției bibliologice din cadrul Institutului Cultural Român, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca „V. A. Urechia” Galați, Biblioteca „Astra” și Biblioteca publică din Brașov, Biblioteca „Teleki” din Târgu-Mureș, Biblioteca Centrală din Blaj, Fundația Universitară „Carol I” București etc.”
„În 1936, Emanoil Bucuța a editat un îndrumar metodologic consistent cu titlul „Biblioteca satului” care include un istoric al înființării instituțiilor dedicate cărții în mai multe țări, cu o trecere în revistă a colecțiilor din marile capitale ale lumii, inclusiv numărul de unități pe care acestea le includ, și continuând cu Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Fundației Universitare „Carol I”, Biblioteca Universității din Cluj etc. În mediul rural, legătura dintre școală și bibliotecă trebuie să fie una firească și să urmeze interesele educaționale ale unui număr cât mai mare de tineri.”
(R.C.)
A doua sesiune de admitere la programele de studii în domeniul științelor informării și documentării - licență și masterat - la Universitatea din București
În sesiunea de admitere din luna septembrie, pentru programul de studii Științe ale informării și documentării din cadrul domeniului de licență Științe ale comunicării sunt disponibile 34 de locuri (17 la buget + 17 cu taxă).
Înscrierile se fac exclusiv online, pe platforma online a Universității din București (https://admitereonline.unibuc.ro), în perioada 26 august, ora 9:00 – 9 septembrie 2025, ora 15:00. Informații complete privind admiterea la programele de studii de licență sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Facultății de Litere.
Pentru programul de studii de master Gestionarea informației în societatea contemporană, în sesiunea din septembrie vor fi scoase la concurs 35 de locuri - 7 la buget și 28 cu taxă. Înscrierile se fac exclusiv online, pe platforma online a Universității din București (https://admitereonline.unibuc.ro), în perioada 5 septembrie 2025, ora 9:00 – 10 septembrie 2025, ora 15:00.
Interviul de admitere se va desfășura pe data de 12 septembrie, cu începere de la ora 10.00.
Informații complete privind admiterea la programele de studii de master sunt disponibile în secțiunea dedicată de pe site-ul Facultății de Litere. (R.C.)
O nouă publicație IFLA: „Libraries Driving Education for Sustainable Development”
Secțiunea IFLA Environment, Sustainability and Libraries, cunoscută sub acronimul ENSULIB, a anunțat publicarea unei noi cărți, cu titlul Libraries Driving Education for Sustainable Development. Versiunea electronică a lucrării este disponibilă în acces deschis.
Cartea face referire la programul educațional UNESCO Education for Sustainable Development (ESD) pentru 2030, care recunoaște bibliotecile ca instituții de învățare și parteneri activi de impulsionare a educației pentru dezvoltare durabilă. În conformitate cu Declarația de la Berlin privind ESD și cu programul UNESCO, cartea se concentrează pe abordări inovatoare și proiecte de educație informală, create și furnizate de biblioteci ecologice și sustenabile.
Lucrarea cuprinde trei părți:
o introducere în subiectele relevante și în programele ESD în general;
studii de caz care evidențiază abordări inovatoare ale ESD în bibliotecile publice și bibliotecile școlare din întreaga lume;
exemple și practici din sectorul bibliotecilor academice și din domeniul educației în biblioteconomie și științele informării.
(BNaR)
„Declarația IFLA 2025 privind controlul bibliografic universal” - o viziune strategică pentru metadate fiabile
Pe măsură ce tehnologia continuă să transforme modul în care informațiile sunt create, partajate și accesate, viziunea accesului global la metadate demne de încredere rămâne mai importantă ca niciodată. Creșterea rapidă a conținutului digital și complexitatea tot mai mare a peisajului informațional necesită metadate fiabile, standardizate și interoperabile. Acest lucru este esențial pentru a asigura accesul la cunoștințe globale veridice.
În acest context, IFLA anunță publicarea unei noi declarații privind controlul bibliografic universal, Professional Statement on Universal Bibliographic Control (UBC), o reafirmare strategică și actualizată a angajamentului său de lungă durată pentru coordonarea bibliografică globală.
Aprobată de Consiliul director al IFLA în iulie 2025, noua declarație actualizează și înlocuiește versiunea din 2012. Aceasta reafirmă importanța continuă a UBC ca principiu fundamental în ecosistemul bibliotecilor și al serviciilor de informare, sprijinind accesul tuturor la informații de încredere.
„Controlul bibliografic universal (UBC) este conceptul de realizare a coordonării și accesului global la metadatele bibliografice și de autoritate prin crearea și partajarea în timp util a informațiilor bibliografice esențiale orientate către utilizator.”
În timp ce misiunea principală a UBC rămâne neschimbată, noua declarație reflectă realitățile actuale ale creării, distribuției și utilizării metadatelor. Aceasta formulează clar obiectivele strategice, principiile fundamentale și responsabilitățile părților interesate, toate orientate către menținerea unor metadate de încredere și accesibile. UBC servește drept coloană vertebrală structurală pentru aplicarea suitei de standarde bibliografice IFLA. Aceasta oferă un cadru coerent pentru agențiile bibliografice naționale și bibliografiile naționale, pentru a funcționa într-un mod coordonat, consecvent și interoperabil.
Declarația prezintă un cadru concis, dar cuprinzător, pentru înțelegerea și promovarea UBC în lumea de astăzi:
definește conceptul și contextul istoric al UBC;
stabilește obiectivele strategice cheie și principiile directoare;
evidențiază beneficiile generale ale UBC pentru biblioteci, utilizatori și ecosistemul documentar mai larg;
identifică rolurile și responsabilitățile principalelor părți interesate;
se încheie cu un apel la acțiune, încurajând colaborarea și implicarea practică între sectoare.
(BNaR)
O nouă inițiativă a IFLA: Digital Cultural Heritage (DCH) Network
Într-un comunicat din 24 iulie 2025, IFLA a anunțat aprobarea propunerii înaintate de Comitetul consultativ pentru patrimoniul cultural (Advisory Committee for Cultural Heritage - CCH) de a crea o rețea axată pe dimensiunile multiple ale conservării și asigurării accesului la patrimoniul cultural digital.
În argumentația sa, CCH remarcă faptul că, în cadrul activităților IFLA, patrimoniul cultural în formă digitală reprezintă un punct de interes, de discuție și de inovare. Odată cu apariția inteligenței artificiale și a unui volum din ce în ce mai mare de materiale digitizate și născute digital, se remarcă necesitatea stabilirii unor noi norme, practici și politici.
Există deja în desfășurare o serie de proiecte de remodelare sau inovare a unor activități menite să abordeze provocările și oportunitățile pe care patrimoniul digital le ridică. Cu toate acestea, cunoștințele sunt fragmentate. Pentru a ajuta IFLA să sprijine atât dezvoltarea profesională, cât și politicile și activitățile de advocacy cu privire la această problemă critică, este necesar să se aducă laolaltă numeroasele perspective și tipuri de expertiză din întreaga lume.
Rețeaua IFLA DCH va facilita, prin urmare, realizarea unui transfer de cunoștințe durabil și relevant în sectorul internațional al bibliotecilor, pentru a sprijini dezvoltarea bunelor practici în domeniu.
Rețeaua va încerca să îmbunătățească schimbul de informații privind cercetarea și practica în lucrul cu patrimoniul cultural digital în rândul membrilor IFLA, funcționând ca un centru de excelență pentru cunoștințe, expertiză și bune practici în domeniul patrimoniului cultural digital.
Pe lângă aceasta, rețeaua va sublinia importanța patrimoniului cultural digital în cadrul IFLA și în raport cu valorile și strategia acesteia și va susține necesitatea de a sprijini și de a colecta patrimoniul cultural digital.
Rețeaua DCH va fi coordonată de Comitetul consultativ privind patrimoniul cultural, cu participarea Secțiunii Tehnologia informației, Secțiunii Biblioteci naționale, Secțiunii New media și Grupului dedicat inteligenței artificiale. (BNaR)
Rezidențe culturale în cadrul Bibliotecii Naționale a Franței
Courants du monde este un program susținut de Ministerul Culturii din Franța, care permite Bibliotecii Naționale a Franței (BnF) să găzduiască profesioniști din instituții culturale străine pentru o perioadă de una până la trei luni. Programul este împărțit în două componente: Résidence Culture și Parcours de collections. Pe durata șederii în rezidență, profesioniștii vizitatori sunt îndrumați de un membru al personalului BnF. Aceștia realizează un proiect concret de cooperare, concentrat pe studiul unui subiect, al unei colecții specifice sau un proiect legat de colecțiile sau activitățile curente ale BnF (Résidence Culture). Rezidențele specifice (Parcours de collections) au ca scop inițierea și dezvoltarea de studii comune privind căutarea provenienței colecțiilor păstrate în Franța.
Eligibilitate
Programul se adresează profesioniștilor cu experiență, angajați ai instituțiilor culturale din afara Franței, ale căror proiecte propuse sunt legate de colecțiile și serviciile, activitatea științifică, programele culturale sau proiectele de dezvoltare ale BnF.
Candidații trebuie să prezinte un proiect profesional concret bazat pe schimbul de cunoștințe și competențe, ale cărui rezultate pot contribui la consolidarea relațiilor dintre BnF, instituția din care provine candidatul și țara de origine a acestuia.
Principalele elemente luate în considerare la selectarea candidaturilor de către BnF sunt următoarele:
interesul departamentelor BnF cu privire la proiectul propus;
impactul potențial al proiectului candidatului în țara de origine, inclusiv planurile de diseminare a rezultatelor (publicații, conferințe, evenimente etc.);
apartenența candidatului la o instituție cu care BnF are sau intenționează să aibă o cooperare aprofundată.
Condiții de ședere
Rezidențele pot dura între una și trei luni.
Rezidentul este repartizat într-un departament al BnF și este îndrumat de un membru al personalului BnF cu experiență în domeniul vizat.
Cazarea este asigurată de BnF.
Ministerul Culturii din Franța alocă rezidentului o indemnizație lunară de 1 500
EUR.
Rezidenții trebuie să își acopere costurile de călătorie către și din Franța.
Procesul de selecție
Solicitările sunt primite de Departamentul de Relații Internaționale al BnF, care efectuează o evaluare contextuală, luând în considerare relațiile dintre BnF și instituțiile de origine și/sau țările de origine ale candidaților. Solicitările sunt apoi transmise direcțiilor și departamentelor potențiale gazdă. Acestea din urmă își bazează decizia pe interesul lor pentru proiectele propuse și pe disponibilitatea personalului și a competențelor necesare pentru a îndruma rezidentul.
După ce sunt aprobate de conducerea BnF, cererile selectate sunt trimise departamentului de cooperare și acțiune culturală al Ambasadei Franței sau Institutului Francez din țara de reședință a solicitantului. După ce sunt evaluate și aprobate de aceste departamente, cererile selectate sunt transmise Ministerului Culturii, care efectuează selecția finală.
Termenul limită de depunere a candidaturilor este 10 septembrie 2025. (BNaR)
Conferințe, seminare, ateliere
Conferința Anuală LIBER 2025 – materiale disponibile online
Cea de-a 54-a ediție a Conferinței anuale LIBER a avut loc în perioada 2-4 iulie la Lausanne, Elveția, în prezența a 480 de profesioniști din domeniul bibliotecilor din Europa.
Pentru cei ce nu au putut fi prezenți fizic la Conferință, câteva sesiuni importante au fost transmise live și pot fi în continuare urmărite pe canalul de YouTube LIBER Europe.
De asemenea, prezentările din cadrul conferinței și posterele selecționate pot fi accesate online. (BNaR)
RLUK26 Virtual Conference
Conferința RLUK26, cu tema Stewardship in challenging times: the role of libraries in supporting civic society, se va desfășura, în format virtual, în perioada 25-27 martie 2026.
Într-o perioadă marcată tot mai mult de polarizare socială și geopolitică, instabilitate financiară și politici culturale în schimbare, rolul liderilor din biblioteci devine din ce în ce mai important și mai provocator.
Bibliotecile se află într-o poziție delicată, în care trebuie să găsească un echilibru între libertatea academică, libertatea de exprimare, cenzură și gestionarea unor spații sau colecții care pot stârni controverse. Pentru a face față acestor provocări, este nevoie de viziune, claritate și comunicare deschisă a valorilor care stau la baza bibliotecilor de cercetare.
Conferința RLUK26 își propune să exploreze modalitățile prin care bibliotecile pot adopta abordări dinamice, incluzive, empatice și strategice, pentru a răspunde provocărilor umane diverse și a sprijini cercetarea de înaltă calitate.
Organizatorii așteaptă propuneri de lucrări de la colegi din întreaga lume care împărtășesc angajamentul lor de a reconfigura cercetarea academică și rolul bibliotecii de cercetare.
Temele principale ale conferinței vor include, dar nu se vor limita la următoarele:
reziliență și viziune;
integritate și incluziune;
acces la informație și libertate de exprimare;
divergențe și incluziune în colecțiile și spațiile bibliotecii;
inteligența artificială și drepturile de autor;
colaborare și parteneriate.
(BNaR)
Webinarul „From insight to action – Using data to strengthen library services” - înregistrare și prezentări disponibile online
Co-organizat de EBLIDA and OCLC, webinarul From insight to action – Using data to strengthen library services a explorat o serie de strategii practice pe care bibliotecile le pot adopta pentru a utiliza datele în mod mai eficient.
În cadrul său au fost prezentate două exemple de bună practică din Europa:
Bibliotheekmonitor și Impact Community Learning Groups - inițiative naționale din Țările de Jos care permit personalului bibliotecilor să dobândească încrederea și competențele necesare pentru a integra datele în practica de zi cu zi;
un proiect pus în practică de sistemul de biblioteci din Milano, în care a fost dezvoltat un tablou de bord de date pentru a monitoriza accesul utilizatorilor, activitatea de împrumut și participarea la evenimente din întregul oraș, cu scopul de a servi mai bine atât locuitorii, cât și vizitatorii orașului.
Înregistrarea webinarului (cu subtitrare în engleză) și slide-urile prezentărilor susținute sunt disponibile online. (BNaR)
Webinar pe tema inteligenței artificiale organizat de Academia de Științe a Cehiei
Sesiunea AI Knowledge Café cu tema Librarians, Researchers, and AI: Shaping Information, Science and Society este parte a proiectului AI Strategy AV21, coordonat de Academia de Științe a Cehiei, proiect care explorează rolul inteligenței artificiale (IA) în modelarea cercetării și a societății.
Acest eveniment reunește o serie de voci cu adevărat diverse, de la profesioniști din biblioteci care lucrează în prima linie la profesori și cercetători din domeniul biblioteconomiei și științelor informării. Experții invitați vor explora modul în care bibliotecile, bibliotecarii și cercetătorii interacționează cu inteligența artificială în conturarea viitorului informației, științei și societății. Rolul de moderator va fi jucat de Loida Garcia-Febo (Chair, IFLA Management of Library Associations & ALA United Nations SDGs Committee / IFLA Governing Board Member), iar experții invitați sunt Thanos Giannakopoulos (Dag Hammarskjöld Library, United Nations Headquarters), Martin Lhoták (Deputy Director for Research, Development and Technology, Library of the Academy of Sciences of the Czech Republic), Mayasari binti Abdul Majid (Library Director, LSL Education Group, Malaysia), Ladislava Zbiejczuk Suchá (Deputy Head, Department of Information Studies & Library Science, Masaryk University) și Adam Urban (Information Specialist, Czech National Library of Technology).
Prin această întâlnire informală, participanții sunt încurajați să împărtășească perspective, experiențe și, de asemenea, să pună întrebări. Scopul nu este doar de a asculta opiniile experților, ci și de a crea un spațiu colaborativ în care ideile să circule liber, permițându-le tuturor participanților să navigheze prin complexitatea inteligenței artificiale prin dialog, reflecție și observație colectivă.
Evenimentul se va desfășura online, în data de 5 septembrie 2025. (BNaR)
Știință și informație
Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale, în pericol
Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI) din Republica Moldova, cel căruia i se datorează apariția Instrumentului Bibliometric Național (IBN) și care desfășoară numeroase activități în zona accesului deschis, în special, se află în pericol de dispariție.
Argumentele guvernamentale pentru închiderea institutului pot fi citite în nota de fundamentare a proiectului de lege prin care se dorește trecerea competențelor IDSI sub Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare (ANCD), iar răspunsul celor care consideră că IDSI trebuie să rămână un institut de sine stătător este disponibil pe site-ul IDSI. Din acest răspuns aflăm, printre altele că, odată cu desființarea IDSI, personalul va fi disponibilizat și nu transferat la ANCD, ceea ce ridică serioase semne de întrebare legate de continuarea numeroaselor proiecte inițiate de institut.
Deși este normal pentru orice guvern să își propună eficientizarea activității instituțiilor aflate în subordine, privim cu îngrijorare la soarta unui institut cum România nu are, din păcate. (M.C.)
Cât de mare e frauda în publicarea științifică?
Un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) arată că frauda în publicarea științifică ar putea fi mult mai des întâlnită decât ne putem da seama doar privind la numărul de articole retrase. Autorii estimează, spre exemplu, că doar 25% dintre articolele publicate de paper mills ajung să fie retractate și susțin schimbarea modului de evaluare a științei, remarcând faptul că de multe ori nici universitățile și nici revistele nu fac tot posibilul pentru a identifica articolele cu probleme și a-și proteja reputația. (M.C.)
Evaluarea cercetării în mod responsabil
Universitatea din Southampton a publicat un modul de învățare a evaluării cercetării în mod responsabil. Modulul poate fi urmat gratuit de oricine își dorește să învețe despre cum trebuie folosiți indicatorii bibliometrici în mod adecvat și nu în situații în care nu pot spune nimic (de ex., folosirea factorului de impact al unei reviste pentru evaluarea contribuției științifice a unui cercetător). Foarte util atât pentru bibliotecarii, cât și pentru cadrele didactice din învățământul superior. (M.C.)
Ce-a mai făcut Trump?!
Administrația președintelui mult iubitor de știință a publicat propunerea de buget pentru anul viitor din care aflăm că Health and Human Services, echivalentul ministerului sănătății, primește cu 40 de miliarde de dolari mai puțin. Această reducere va afecta, între altele, multe programe de cercetare în domeniul medical, în principal pe subiecte aflate în contradicție cu viziunea administrației, cum ar fi vaccinurile.
Proiectul de buget include, de asemenea, o tăiere cu 56% a fondurilor National Science Foundation, una dintre cele mai importante instituții de știință din lume. Într-o scrisoare de protest se subliniază că această reducere drastică va „submina leadershipul SUA în știință, eliminând finanțările pentru peste 250.000 de cercetători și studenți”. Efectul de brain drain (persoane înalt calificate care părăsesc o țară) se simte deja, de el profitând țări precum Australia, care au au implementat programe speciale de recrutare a specialiștilor din SUA. (M.C.)
Informare versus dezinformare
Raportul „Rethinking media literacy: a New Ecosystem Model for Media Literacy” („Regândirea educației media: un nou ecosistem pentru protejarea integrității informației”)
Forumul Economic Mondial a dat publicității, luna trecută, un raport referitor la educația media unde propune un model complex de combatere a dezinformării, care include mai multe tipuri de alfabetizare. (R.C.)
Unora li se învinețește televizorul (în mod repetat)
Luna trecută am asistat la un nou val de distribuire pe Facebook a textului care, chipurile, după ce îl copiezi și îl postezi pe wall, îl împiedică pe Mark Zuckerberg să-ți folosească fotografiile postate și celelalte date personale.
Conform site-ului de fact-checking Snopes, acest hoax circulă de mai bine de un deceniu, în diverse forme. La noi a ajuns tradus din engleză, cel mai probabil folosind un instrument de traducere automată (de proastă calitate). E de neînțeles de ce, dincolo de faptul că nu verifică informația respectivă, niciunul dintre cei care o distribuie nu tresare în fața unei formulări precum: „Este oficial. Semnat la 18.15. A fost chiar și la televizor. Al meu chiar s-a învinețit.” [subl. mea]
Ce să mai spunem despre așa-zisele surse invocate („conform emisiunii 60 de minute”, „un avocat ne-a sfătuit”) și despre momelile evidente pentru orice peștișor cu ceva experiență în navigarea pe internet (apelul la acțiune urgentă - „termenul limită este astăzi!!!” - astăzi, când?!, stimularea sentimentului de culpabilitate - „cel care nu face nimic consimte”)…?
Trist este că în asemenea capcane cad și unii colegi și colege din biblioteci, ceea ce spune ceva nu prea măgulitor despre capacitatea lor de a evalua informațiile pe care le accesează. Și mai trist este că, atunci când sunt atenționați, în loc să-și admită greșeala și să învețe ceva din experiența respectivă, își reafirmă credința în televizorul învinețit. (R.C.)
O carte cu mult umor, cu și despre conspirații
La editura Nemira, în colecția Orion, astronomul Adrian Șonka a publicat o lucrare mai mult decât binevenită, care demontează câteva dintre teoriile absurde pe care le susțin adepții conspiraționismului.
Cartea Farfurism planetar: scenarii lunatice și alte obsesii astronomice își propune să fie „un manual de supraviețuire într-un univers plin de teorii tâmpite”, formulare ce transmite ceva semnificativ despre tonul în care este scrisă - un amestec de ironie, autoironie și sarcasm sub care sunt prezentate o multitudine de dovezi și argumente științifice.
Autorul clarifică distincția dintre astronomie și astrologie, desființând pretențiile de științificitate ale celei din urmă, demontează teoriile conspiraționiste privind aselenizarea și forma pământului (la cea din urmă făcând trimitere titlul Farfurism planetar) și liniștește temerile legate de meteoriți, asteroizi sau explozii solare.
„Această carte nu doar că îți arată cum funcționează cu adevărat Universul, ci îți propune să privești cerul cu respect, nu cu teamă, cu curiozitate, nu cu credulitate.
Un ghid esențial pentru oricine vrea să înțeleagă minunile cosmosului fără să cadă în capcanele superstiției.”
O lectură agreabilă și instructivă, nerecomandată conspiraționiștilor. De combinat, eventual, cu o navigare în colecția Apollo Image Atlas întreținută de Lunar and Planetary Institute (SUA), alcătuită din peste 25.000 de fotografii realizate de pe orbita și pe suprafața Lunii în timpul misiunilor Apollo-Saturn. (R.C.)
Cine e personajul negativ din Al Doilea Război Mondial?
Din zona mișcării MAGA vine un nou adevăr alternativ, pe care e posibil să îl vedem circulând și prin România cât de curând: revizuirea istoriei, astfel încât Winston Churchill să fie prezentat drept principalul vinovat pentru declanșarea celui de-al doilea război mondial.
Noua teorie din zona pseudo-istoriei spune că, dacă Churchill nu ar fi declarat război Germaniei, Adolf Hitler s-ar fi oprit după atacarea Poloniei. Desigur, ar trebui să credem că această istorie contrafactuală nu are nimic de-a face cu situația din prezent, în care Putin încearcă să determine liderii din Europa și America să nu mai sprijine Ucraina.
Care e legătura cu bibliotecile? Una importantă, dacă ne gândim la rolul bibliotecii în educarea informațională a utilizatorilor și la rolul ei de arhivă a istoriei noastre. Cum prebunkingul este o tehnică validă de luptă împotriva dezinformării, se pot imagina evenimente de popularizare a istoriei în biblioteci, care să ajute utilizatorii să se ferească de capcana reinterpretării mult prea creative (i.e. manipulării) a acesteia. (M.C.)
Miscellanea
Volumele nominalizate la premiul Booker
A apărut lista volumelor nominalizate la premiul Booker pentru anul 2025 (acordat pentru volumele scrise în engleză și publicate în Regatul Unit, spre deosebire de International Booker, care premiază volumele traduse în engleză și unde Solenoid a fost nominalizat anul acesta). Mai multe informații despre cele 13 volume, inclusiv scurte pasaje, puteți găsi pe pagina premiului. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: lectorii și participanții la ediția a cincea a Școlii de Vară ASTRA, la finalul cursurilor (22 august 2025). La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Biblioteca Națională a României (BNaR) - știri preluate și prelucrate din publicația „Newsletter relații internaționale”, cu acordul redacției (Serviciul Dezvoltare Instituțională - Compartimentul Relații Internaționale al BNaR) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
