BiblioFeed #95
24 septembrie 2025
Biblioteci românești
Despre proiectul SHIFT
Portalul Marketing Focus găzduiește un interviu acordat de Ioana Crihana, director executiv al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România. Subiectul principal al discuției este proiectul SHIFT: MetamorphoSis of cultural Heritage Into augmented hypermedia assets For enhanced accessibiliTy and inclusion, finanțat în cadrul programului Horizon 2021-2027, în care ANBPR este parteneră. (R.C.)
Proiect de digital humanities
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a integrat 30 de drame românești în platforma europeană DraCor (Dramatic Corpus). Platforma oferă diverse opțiuni de vizualizare a conținutului operelor literare, precum și exportul direct spre diverse instrumente de analiză utile în cadrul studiilor din zona digital humanities, un domeniu de studiu care oferă importante posibilități de implicare a bibliotecilor. De altfel, 14 din cele 30 texte incluse în corpusul textelor românești provin de la diverse biblioteci din țară (restul au fost preluate din Wikisource). (M.C.)
Oportunități de angajare
Portalul posturi.gov.ro afișează, la data prezentei apariții a BiblioFeed, posturi de specialitate disponibile în:
biblioteci școlare din Arad, Bacău, București, Suceava;
biblioteci publice din Bihor.
(R.C.)
Biblioteci din lumea largă
„Metroteka” din Varșovia
Metroul din Varșovia s-a îmbogățit cu o bibliotecă unde călătorii au acces la peste 16.000 de volume. Metroteka de 150 de metri pătrați include și un spațiu pentru cei care doresc să lucreze în liniște, acces la board games și un display educațional cu plante crescute hidroponic. (M.C.)
Publicații și alte resurse de specialitate
O nouă revistă la Sibiu
ASTRA. Acta Bibliothecae este titlul noii publicații editate de Biblioteca Județeană „Astra”, care se alătură unor reviste cultural-științifice sibiene consacrate precum Transilvania, Brukenthal. Acta Musei sau Forschungen zur Volks- und Landeskunde. Sibiul are o lungă tradiție în domeniul publicațiilor culturale, începută în 1778, când aici a apărut prima revistă în limba germană din Transilvania, Das Theatral Wochenblatt.
Lansarea noii apariții editoriale, care a avut loc în 12 septembrie 2025, în spațiul American Corner al bibliotecii, a atras numeroase persoane interesate. Reprezentanții publicațiilor menționate anterior au apreciat proiectul și și-au împărtășit experiențele. Dr. Dragoș Varga, de la redacția Transilvania, a amintit de reluarea acestei publicații și a subliniat volumul mare de muncă pe care îl implică o asemenea inițiativă, precum și importanța certificării științifice. Dr. Raluca Teodorescu, director interimar al Muzeului Brukenthal, a subliniat relevanța platformelor cu acces liber și a s-a pronunțat în favoarea unui parteneriat activ între cele patru publicații sibiene, pentru a oferi cercetătorilor un spațiu de publicare mai larg. Dr. Karl-Zeno Pinter, redactorul-șef al Forschungen zur Volks-und Landeskunde („Cercetări în domeniul folclorului și al culturii regionale”) a lăudat curajul redacției și a îndemnat în același timp la perseverență în menținerea unor standarde ridicate, pentru că audiența revistei se întinde de la cititorul obișnuit care o accesează online până la instituții internaționale de specialitate.
Primul număr al ASTRA. Acta Bibliothecae cuprinde 17 articole, structurate în cinci rubrici: istorie medievală și arheologie, istorie modernă, istorie contemporană, studii culturale și recenzii. Temele abordate variază de la studii arheologice privind grupul de așezări Blandiana (secolele IX-X) la o monografie despre Bulevardul Victoriei din Sibiu și studii privind peisajul industrial și utilizarea turistică a stațiunilor balneare din zona Sibiu. Numărul mai conține contribuții literare despre receptarea lui Arthur Miller în era comunistă, precum și despre jurnalismul timpuriu în limba română din Transilvania.
Redacția consideră că noua publicație vine în continuarea moștenirii culturale a mișcării ASTRA, așa cum specifică Dr. Răzvan C. Pop în cuvântul său introductiv („De ce ASTRA. ACTA BIBLIOTHECAE?”):
„În anul 164 al existenței ASTRA, iată că cei care duc mai departe spiritul astrist deschid un nou capitol cultural care se așază, de asemenea, sub auspiciile dimensiunii culturale pe care ASTRA a exprimat-o în toți acești ani. Dedicăm acest prim număr tuturor celor care au construit spiritul astrist, literați, istorici, teologi, etnologi și antropologi, oameni de știință, artiști, cercetători, muzeografi, voluntari și mai ales bibliotecari.”
(C.P.)
Știință și informație
La ce folosesc cercetătorii ChatGPT?
Blogul London School of Economics prezintă rezultatele unui studiu în care au fost analizate peste 1700 de articole din Scopus și Web of Science, cu scopul de a afla modalitățile de utilizare a ChatGPT în cercetare.
Concluzia principală a studiului este că utilizarea acestui agent de inteligență artificială este limitată, în mare parte, la sarcini de editare și verificare a textului (80% dintre cazuri), analiza datelor și codarea fiind întâlnite în doar 5,3% dintre cazuri. Din punct de vedere al originii autorilor, articolele care au folosit ChatGPT provin în proporție de 75% din țări în care engleza nu este limbă nativă (ceea ce explică, poate, domeniul predilect de utilizare a acestui instrument).
Să remarcăm, totuși, că studiul se limitează la utilizarea ChatGPT, un instrument AI care, spre deosebire de altele similare, este mai degrabă utilizat în scop personal, după cum arată concluziile unui studiu realizat chiar de compania sa producătoare, OpenAI. (M.C.)
La ce folosesc studenții din Marea Britanie inteligența artificială?
Un studiu relevă că 66% dintre studenții la distanță din Marea Britanie au folosit inteligența artificială în activități legate de studiu, 33% dintre ei cel puțin o dată pe săptămână.
Cea mai frecventă utilizare este explicarea conceptelor (81%), urmată de rezumarea sursele bibliografice (69%) și identificarea surselor relevante (55%). 5% au mărturisit că au folosit o lucrare complet creată de AI pentru a obține o notă, iar 12% spun că au editat o astfel de lucrare înainte de a o folosi în cadrul unei examinări.
Din păcate, studiul nu conține și detalii legate de succesul acestor practici, un aspect care devine din ce în ce mai important în învățământ, pe măsură ce performanțele instrumentelor AI cresc. (M.C.)
Ce a mai făcut Trump?!
Administrația magnificului președinte american a avut o perioadă plină de activități dătătoare de speranță (celor cărora democrația și știința li se pare depășite):
Prezentatorul de talk show Jimmy Kimmel s-a trezit cu emisiunea suspendată (între timp a fost anunțată reluarea ei), după ce șeful numit de Trump la Federal Communications Commission (FCC - autoritatea care oferă licențe posturilor de televiziune din SUA) a amenințat televiziunea ABC ca urmare a unor remarci ale lui Kimmel. Mai mult, președintele mult iubit a sugerat că posturile de televiziune care îl prezintă într-o lumină negativă ar trebui să-și piardă licențele de emisie. Totul pare a face parte dintr-o campanie cancel culture care urmărește slăbirea dreptului la liberă exprimare (bineînțeles, pentru cei care nu sunt de acord cu puterea).
Instituțiile de cultură din SUA sunt supuse unor presiuni pentru a prezenta o perspectivă asupra trecutului țării care e pe placul administrației Trump. Că respectiva viziune nu are prea multe în comun cu realitatea, este mai puțin important - important e să fie convinși alegătorii - cam așa cum sunt (încă) mulți români convinși că țara era o mare putere industrială și economică în perioada comunistă, spre deosebire de prezentul gri.
Între timp, persoana care face de râs numele de Kennedy și tradiția acestei familii își continuă campania antivaccin, încercând să elimine recomandările de vaccinare a copiilor împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei, varicelei și a hepatitei B. Colegiul American al Medicilor și Asociația Americană de Sănătate Publică susțin că Robert F. Kennedy Jr. trebuie demis pentru că riscă sănătatea cetățenilor țării, dar probabil că la mijloc e o conspirație a Big Pharma împotriva geniului medical Trump. (M.C.)
Miscellanea
Batman vs Inteligența Artificială
Warner Bros Discovery (compania care deține drepturile de autor pentru numeroase filme și desenate animate, inclusiv unele cu supereroi precum Bugs Bunny sau Batman 🙂) a dat în judecată Midjourney, Inc. (una dintre cele mai cunoscute companii din domeniul inteligenței artificiale) pentru încălcarea drepturilor de autor.
Acuzația se bazează pe faptul că instrumentul de inteligență artificială Midjourney le permite utilizatorilor să genereze imagini pornind de la conținuturi protejate de drepturi de autor. Warner Bros Discovery este doar prima dintr-o serie întreagă de companii din domeniul cinematografiei care se pregătesc de procese similare, solicitând despăgubiri substanțiale.
Apărarea Midjourney pare a se baza pe principiul utilizării oneste (fair use), strategie folosită și de Anthropic pentru a justifica utilizarea materialelor aflate sub incidența copyright-ului. Rămâne de văzut cum vor stabili judecătorii limitele utilizării oneste. Un lucru pare cert: disputa deținători de copyright versus producători de software AI este doar la început. (M.C.)
BiblioFeed Newsletter bilunar ISSN 2972-0397, ISSN-L 2972-0397 Imaginea de pe copertă: coperta nr. 1 (2024) al revistei „ASTRA. Acta Bibliothecae” La realizarea numărului de față au contribuit: - Mihai Constantinescu (M.C.) - Robert Coravu (R.C.) - Cristina Pârvu (C.P.) Dacă doriți să contribuiți cu articole, să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter sau să ne aduceți în atenție proiectele pe care le aveți în desfășurare în instituțiile voastre, ne puteți contacta pe e-mail, pe pagina de Facebook sau pe Instagram. Dacă v-a plăcut BiblioFeed, ne ajută să-l distribuiți în rețelele sociale pe care le folosiți.
