BiblioFeed - Ediția #12
BiblioFeed este un newsletter care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm, de două ori pe lună, știri importante din domeniul nostru de interes.
De la BiblioFeed vă puteți aștepta la știri interesante, atât din spațiul românesc cât și internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
Echipa BiblioFeed este constituită în acest moment din Mihai Constantinescu, Robert Coravu și Cristina Pârvu, dar oricine poate să contribuie cu articole sau să ne sugereze la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co știri pe care să le includem în newsletter.
Știrile preluate din Newsletter relații internaționale, în baza acordului cu Biblioteca Națională a României, sunt semnalate cu acronimul BNaR.
O nouă „eră de aur a bibliotecilor”
Un editorial din Washington Post semnalează perioada „de aur” prin care trec biblioteci publice din întreaga lume. Sunt oferite drept exemple sediile noi sau renovate de bibliotecă oferind utilizatorilor încăperi luminoase și primitoare în clădiri care reprezintă monumente de arhitectură și găzduind atât spații clasice de bibliotecă cât și spații neconvenționale (camere de jocuri, cafenele, studiouri de înregistrări, terase pe acoperiș etc.). Reținem din articol și fraza de încheiere ce surprinde impactul pe care o bibliotecă îl are: „Comunitățile care investesc în biblioteci sunt bine pregătite pentru orice le aduce următorul capitol”. (M.C.)
Biblioteca în spațiul digital
Reputata specialistă în biblioteconomie Elena Tîrziman a publicat la sfârșitul anului 2021, la Editura Universității din București, volumul Biblioteca în spațiul digital. Din Argument aflăm că lucrarea reprezintă o versiune adăugită și îmbunătățită a cărții Colecții și biblioteci digitale (2011), conținutul ei constituindu-se și ca un capitol al Tratatului de biblioteconomie. Această nouă apariție editorială semnată de Elena Tîrziman, profesor în cadrul Facultății de Litere a Universității din București, se adresează în principal studenților de la specializările circumscrise științelor informării și documentării, dar se poate dovedi utilă, ne spune autoarea, „tuturor celor interesați de problematica documentelor și informației digitale”. (R.C.)
Înregistrări online ale webinarelor IFLA
Pentru a veni în sprijinul celor interesați de dezvoltarea abilităților și cunoștințelor în domeniul științelor informării și documentării, dar și pentru cei ce vor să rămână la curent cu noile tendințe ale domeniului în care își desfășoară activitatea bibliotecile, IFLA publică online înregistrările webinarelor pe care le organizează. În luna decembrie, au fost postate pe site-ul IFLA următoarele înregistrări:
IFLA Academic and Research Libraries Section (ARL) a găzduit un webinar ce a adus în discuție recuperarea, restaurarea și reconstrucția unei biblioteci/unui muzeu în urma distrugerii cauzate de dezastre naturale. Întâlnirea și-a propus, totodată, să atragă atenția asupra problemelor ce pot apărea și a măsurilor de protecție ce pot fi luate.
IFLA Webinar: Lessons from the Library Advocacy Priorities Study
Unde și cum își pledează bibliotecile cauza? Ce activități întreprind bibliotecile din lume pentru a-și atinge obiectivele pentru care militează? Webinarul organizat de IFLA prezintă un punct de pornire în a găsi răspunsurile cele mai potrivite la aceste întrebări.
IFLA Webinar: Public Library of the Year Award
Desfășurat sub deviza “To be the best, learn from the best” – Darren le Croix, webinarul prezintă cele 7 biblioteci semifinaliste pentru acordarea premiului Public Library of the Year, acordat de Secțiunea IFLA pentru biblioteci publice. (BNaR)
Library of the Year Award 2022
A fost anunțată sesiunea de nominalizări pentru Library of the Year Award 2022 - premiu de excelență acordat de London Book Fair unei biblioteci din afara Marii Britanii.
Juriul va analiza nominalizările în funcție de criterii precum: biblioteca - spațiu inspirațional și democratic la dispoziția tuturor; inițiative inovative care să atragă noi tipuri de utilizatori sau care să extindă aria serviciilor oferite acestora; utilizarea noilor tehnologii pentru promovarea colecțiilor bibliotecii; exemple de bună practică cu privire la implicarea bibliotecilor în alfabetizarea sau susținerea învățării în comunitățile în care activează.
Nominalizările pot fi făcute până la data de 14 ianuarie 2022. (BNaR)
Repertoriu online de reviste LIS de calitate
Pentru cei interesați să publice în reviste din domeniul biblioteconomiei și științei informării, resursa Peer Reviewed LIS Journals pusă la dispoziție de Universitatea din Saskatchewan oferă o listă adnotată de publicații de specialitate, organizată în funcție de temele principale cărora le sunt dedicate (ex. Academic Libraries, Archives and History of the Libraries, Collections, Reference, Technology in Libraries etc.). Repertoriul poate ușura efortul de alegere a celei mai potrivite pentru publicarea unui manuscris și, în același timp, ajută la evitarea unor eventuale reviste fără calitate științifică și/sau din categoria predatory. (R.C.)
Zece site-uri de încredere pentru informații științifice
Ziarul Libertatea a publicat o listă de site-uri gratuite și cu informații științifice de calitate. Majoritatea site-urile au o tematică generalistă dar există și câteva specializate (Phys.org - specializat pe fizică, Wired - specializat pe tehnologie) și toate sunt site-uri de popularizare a științei, ceea ce le face accesibile și publicului nespecializat. (M.C.)
„Frazele torturate” - un nou mod de a identifica articolele științifice fabricate
Un articol publicat în iulie 2021 pe arXiv.org prezintă o nouă metodă de a identifica articolele științifice fabricate cu ajutorul programelor de calculator: prin intermediul „frazelor torturate”, un concept ce desemnează „formulări neașteptate, ciudate, ce apar în locul formulărilor consacrate” (ex. „conștiința contrafăcută” în loc de inteligență artificială).
Deși ar putea părea că identificarea articolelor fabricate de programe de calculator este o sarcină ușoară, dezvoltarea inteligenței artificiale a făcut ca nivelul acestor articole să crească, iar identificarea lor automată să devină din ce în ce mai grea.
Îngrijorător este faptul că autorii articolului au descoperit numeroase posibile articole fabricate într-o revistă de la o editură prestigioasă și care era indexată Scopus. (M.C.)
(Încă un) articol despre identificarea știrilor false
Deutsche Welle a publicat un scurt articol despre recunoașterea știrilor false. Deși există deja un număr considerabil de articole pe această temă, multe dintre ele mult mai cuprinzătoare, reținem din acesta recomandarea finală: „nu trimiteți mai departe în mod nechibzuit tot ce v-a fost trimis”. (M.C.)
„Povestirile din Canterbury” citite în engleza originală
O aplicație dezvoltată de Universitatea din Saskatchewan oferă acces la o versiune audio a celebrei opere citite în engleză originală. Aplicația urmărește și textul manuscrisului (pentru cei care vor să-și testeze engleza veche) și oferă acces și la textul în engleza actuală. Citiți aici mai multe despre proiect și ce alte opere vor mai fi oferite într-o astfel de versiune. (M.C.)
„Rondul de noapte” în 717 gigapixeli
Rijksmuseum, Muzeul Național de Artă din Amsterdam, cunoscut pentru dinamismul inițiativelor sale în domeniul digitizării colecțiilor proprii, a digitizat la o rezoluție de 717 gigapixeli Rondul de noapte, celebra lucrare a lui Rembrandt. Nicio altă operă de artă nu a beneficiat până acum de o reproducere digitală la acest nivel, fiecare pixel fiind „mai mic decât o celulă roșie de sânge uman”. Imaginea permite vizualizarea „texturii crăpate a vopselei, urmelor de pensulă și a variațiilor ușoare de pigment”. (M.C.)
