BiblioFeed - Ediția #14
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Lenuța Ursachi (L.U.)
Nicolaie Constantinescu (N.C.)
Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale
Dacă doriți să contribuiți cu articole sau să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter, ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Ziua Internațională a Cititului Împreună
Numeroase biblioteci publice și școlare din România și Republica Moldova au sărbătorit pe 2 februarie, împreună cu cititorii lor, Ziua Internațională a Cititului Împreună. Prezentări și înregistrări ale evenimentelor desfășurate cu această ocazie pot fi găsite pe Facebook, sub hashtagul #ZICI2022. (R.C.)
Reabilitarea și modernizarea Bibliotecii Universității „Dunărea de Jos” din Galați
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați investește 1 milion de euro în reamenajarea și renovarea noului sediu central al bibliotecii. Începând din primăvara anului 2020, acesta funcționează în clădirea fostei Filiale de științe economice și umaniste, localizată în incinta Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor. Noul sediu al bibliotecii universității va găzdui la parter două secții de împrumut, iar la etaj o sală de lectură și o sală de referințe și multimedia. Secțiile de împrumut vor fi dotate cu sistem de rafturi mobile și dezumidificatoare, iar cele două săli de lectură vor avea mobilier modern. Va fi creat un mediu de studiu mai confortabil și durabil, prin înlocuirea sistemelor de încălzire și ventilație și placarea acoperișului clădirii. Potrivit recentei declarații a rectorului Universității „Dunărea de Jos” din Galați, planurile privind biblioteca nu se rezumă doar la reabilitarea termică a clădirii și modernizarea spațiilor interioare, ci și la îmbogățirea colecțiilor digitale și dezvoltarea infrastructurii IT. Estimările legate de aceste investiții se ridică la 5 milioane de euro. Declarația rectorului universității poate fi citită în articolul publicat în ziarul local Viața liberă din 31 ianuarie a.c. Lucrările legate de reabilitarea clădirii bibliotecii sunt menționate în invitația de participare și caietul de sarcini publicate pe site-ul universității. (L.U.)
Despre #1Lib1Ref în România
Din articolul lui Ben Vershbow de pe blogul comunității voluntarilor Wikimedia aflăm mai multe despre istoricul campaniei #1Lib1Ref în România de la Claudia Șerbănuță și User:Strainu, despre dificultățile întâlnite până acum (atragerea participanților și implicarea lor pe termen lung, spre exemplu) dar și despre reușite (activitatea din timpul pandemiei) și necesitatea unei culturi Wikimedia incluzive. (M.C.)
Biblioteca digitală a Teatrului Național din Timișoara
Sub denumirea CLOUD - Biblioteca virtuală, Teatrul Național din Timișoara a lansat recent o bibliotecă digitală care „vine în sprijinul profesioniștilor de teatru și al studenților din învățământul teatral, punându-i în contact cu texte noi și, de asemenea, cu autorii acestora sau, în funcție de text, cu traducătorii”. Momentan, biblioteca conține un număr mic de texte din dramaturgia română contemporană. Așteptăm cu interes evoluția acestei inițiative. (R.C.)
O nouă licitație sub semnul întrebării
Pressone prezintă cazul scoaterii la licitație a unor documente de arhivă din dosarul Anei Pauker cu o proveniență incertă, susceptibile de a face parte din patrimoniul statului. Cazul vine după ce anul trecut au atras atenția alte două licitații, una conținând și un manuscris Enescu iar cealaltă mai multe manuscrise Eliade. (M.C.)
Eveniment editorial
Celor interesați de cercetarea biblioteconomică, Nelly Țurcan le face un frumos cadou prin ultima sa lucrare, Explorarea metodelor de cercetare în Biblioteconomie și Știința Informării, publicată la finele anului trecut. Reputata cercetătoare din Republica Moldova prezintă, în aproape 600 de pagini, cele mai importante aspectele ale procesului de cercetare, adaptându-le la contextul disciplinei pe care o abordează. Demersul teoretic este însoțit de exemple și de exerciții, astfel încât cartea poate fi utilizată (și) în context formativ-educativ. Lucrarea poate fi descărcată gratuit din depozitul digital Zenodo. (R.C.)
Revista Biblioteca nr. 6/2021
Ultimul număr din 2021 al revistei Biblioteca este disponibil pe site-ul Bibliotecii Naționale. Din sumar:
în articolul Servicii și produse info-documentare înainte și după pandemie - o radiografie sumară, Corina Dovîncă, managerul Serviciului de Referințe al BCU „Carol I”, arată modul în care această bibliotecă și-a adaptat și înnoit serviciile în perioada de după apariția pandemiei;
în prima parte a unui studiu foarte documentat (Libertatea din spatele gratiilor: O descriere succintă a bibliotecilor din spațiul carceral), Vlad Babei abordează un subiect cvasiabsent în literatura noastră biblioteconomică, cel al bibliotecilor din închisori;
Raluca Man prezintă o importantă bibliotecă publică din Singapore, Choa Chu Kang, redeschisă la sfîrșitul anului trecut, după ce a trecut printr-un proces de renovare. (R.C.)
Declarație IFLA cu privire la Datele de Bibliotecă Deschise
Noua Declarație IFLA cu privire la Open Library Data recomandă guvernelor să asigure, fie direct, fie prin intermediul instituțiilor abilitate, colectarea și publicarea în acces deschis a datelor referitoare la biblioteci și la utilizarea acestora.
Datele exacte și actualizate sunt esențiale în luarea deciziilor și stabilirea politicilor, prin urmare, acest lucru este valabil și în ceea ce privește bibliotecile. Aceste date stau la baza planificării eficiente, cât și a evaluării impactului schimbărilor implementate în timp.
Inițiativa IFLA Library Map of the World a reunit date despre biblioteci din întreaga lume, permițând anumite comparații între țări și oferind un punct de pornire în crearea unei imagini adecvate asupra domeniului în care bibliotecile activează și asupra activităților bibliotecilor.
Cu toate acestea, în multe spații geografice, nu există date concludente și actualizate în timp real, ceea ce înseamnă că nici guvernele – factorii de decizie, nici bibliotecile, nu dispun de un instrument adecvat planificărilor viitoare. Uneori, chiar și atunci când aceste date sunt colectate, nu sunt publicate în acces deschis.
Prin urmare, prin Declarația cu privire la Open Library Data, IFLA le cere guvernelor să colecteze sau să sprijine colectarea datelor despre biblioteci și utilizarea acestora, dar și publicarea lor în acces deschis. (BNaR)
Publicarea în acces deschis a rezultatelor cercetării
Public Library of Science a emis un comunicat privind publicarea rezultatelor cercetării științifice în regim de acces deschis (open access), folosindu-se licențele Creative Commons CC BY, în contextul declarației Consiliului de Cercetare German (Wissenschaftsrat), organismul consultativ german cel mai important din acest domeniu. În declarația Wissenschaftsrat se propune ca publicarea rezultatelor de cercetare să se facă din oficiu folosind această licență.
PLOS adaugă faptul că a susținut publicarea a 297 968 de articole folosind această licență. Declarația Wissenschaftsrat se referă la Version of Record (VOR), care este versiunea finală publicată a unei opere științifice. Această recomandare are implicații financiare, PLOS exprimând necesitatea de a privi dincolo de modelele de finanțare destinate acestui regim de publicare. (N.C.)
MetLib Conference 2021
Reuniunea anuală a membrilor Comitetului permanent IFLA pentru bibliotecile metropolitane (MetLib) a fost găzduită în 2021 de biblioteca publică din Regina, Canada.
Tema conferinței, Your staff team – evolving to welcome 2030, le-a oferit participanților oportunitatea să discute despre modalitățile prin care personalul bibliotecilor va satisface nevoile utilizatorilor, într-un viitor nu prea îndepărtat.
Înregistrările lucrărilor conferinței desfășurate în 25 și 26 mai 2021 sunt disponibile pe YouTube. (BNaR)
Despre biblioteci și scris la LibLearnX
O serie de personalități din S.U.A. au participat la conferința LibLearnX organizată de American Library Association, unde au vorbit despre semnificația bibliotecilor și a scrisului. Ne-a atras atenția declarația lui Colin Kaepernick despre bibliotecari: „Mulțumesc pentru că sunteți ancorele noastre comunitare. Mulțumesc pentru că sunteți exploratori, protectori și curatori ai informației. Mulțumesc pentru că sunteți apărătorii noștri în lupta împotriva cenzurii”.
Puteți citi aici mai multe dintre declarațiile celor prezenți. (M.C.)
Agnes Kulturhus
Așa va arăta Agnes Kulturhus din Gävle, Suedia, clădirea ce va adăposti mai multe instituții culturale între care noua bibliotecă publică, un cinematograf de artă, o galerie de artă și un auditoriu. Clădirea va costa aproximativ 38 de milioane de euro și va fi gata la sfârșitul lui 2023. Numele centrului cultural vine de la Agnes von Krusenstjerna, scriitoare de la început de secol XX ale cărei lucrări au stârnit dezbateri puternice în societatea suedeză în ceea ce privește libertatea de expresie. Tot numele unei scriitoare îl poartă și Sara Kulturhus din Skellefteå, despre care am vorbit într-o ediție trecută a newsletter-ului. (M.C.)
BIBLIO-COVID
BIBLIO-COVID este denumirea unui site care pune la dispoziție informații de interes pentru bibliotecile și bibliotecarii francezi în contextul crizei sanitare pe care încă o traversăm. Rezultat al cooperării între mai multe asociații ale specialiștilor din biblioteci, dintre care nu putea lipsi Asociația Bibliotecarilor din Franța, site-ul reprezintă un exemplu pentru ceea ce se poate face atunci când există interes pentru profesie, respect față de utilizatori și, poate înainte de toate, o cultură a colaborării pentru un scop comun. (R.C.)
Motor de căutare a cărților vechi
Din newsletter-ul lui Victor Kapra aflăm despre Weird Old Book Finder, un motor de căutare care oferă acces la cărți vechi, aflate în domeniul public. Instrumentul folosește arhiva Google Books și oferă acces doar la câte o carte la fiecare căutare, pentru a evita paradoxul alegerii. Puteți citi aici mai multe despre gândirea din spatele Weird Old Book Finder și cum a fost construit. (M.C.)
Best Student Research Paper Award 2022
Din 1950, prin intermediul a 70 de volume publicate, Libri: International Journal of Libraries and Information este considerat unul din liderii revistelor științifice internaționale dedicate științelor informării și documentării. Ca parte a strategiei sale de a rămâne una dintre cele mai importante reviste în domeniul său, Libri: International Journal of Libraries and Information a anunțat deschiderea unui apel de lucrări adresat noii generații de bibliotecari - Best Student Research Paper of 2022.
Sunt invitați să trimită articole de cercetare specialiști ce urmează în prezent un curs de masterat sau doctorat, sau cei care au terminat studiile cu cel mult 24 de luni în urmă. Nu există o temă anume, dar lucrarea de cercetare trebuie să se înscrie în linia generală trasată de Libri de-a lungul timpului, abordând subiecte legate de biblioteci. Lucrările de cercetare trebuie să se refere la una din temele importante pe agenda bibliotecarilor și pot fi redactate ca studii de caz, prezentări de modele de bune practici sau ca lucrări de cercetare.
Lucrarea trebuie să aibă între 5000 și 7000 de cuvinte (excluzând rezumatul și bibliografia) și să fie redactată în limba engleză. Termenul limită de trimitere este 30 iunie 2022. Instrucțiunile complete pot fi găsite pe website-ul Libri.
Articolul câștigător va fi publicat în numărul 4/2022 al revistei. De asemenea, câștigătorul va primi un premiu de 500 Euro și un abonament la revistă pentru anul 2023. (BNaR)
Cele mai reușite GIF-uri animate inspirate de moștenirea culturală europeană
Europeana organizează anual un concurs prin care stimulează valorificarea colecțiilor de artă disponibile în format digital sub o licență deschisă unor imagini animate în format GIF. O prezentare succintă a ediției din 2021 a concursului GIF IT UP (vezi lucrările câștigătoare) este disponibilă aici. (R.C.)
Atacul științei „zombie”
Revista Nautilus are un articol foarte interesant ce introduce conceptul de știință „zombie”, definită ca știința care urmărește metodologia corectă, dar fără să-și propună realizarea unei contribuții reale ci doar publicarea, abordând subiecte deja dezbătute sau experimente ale căror rezultate sunt oricum evidente. Printre exemplele citate găsim articole despre o cercetare care și-a propus să descopere dacă introducerea de aer foarte fierbinte în plămânii unui pacient ar putea elimina coronavirusul sau despre testarea efectelor unei soluții saline în prevenirea COVID 19. Deși ar putea părea inocente sau chiar amuzante, aceste articole au un efectiv negativ asupra științei pentru că duc la consumarea resurselor (chiar și atunci când nu sunt acceptate pentru publicare într-o revistă), distorsiuni în evaluarea științei (atunci când ajung să fie publicate) și chiar răspândirea unor falsuri (prin preluarea de către media fără verificarea conținutului). (M.C.)
Cum funcționează o „moară de lucrări științifice”?
RetractionWatch prezintă modul în care funcționează o „moară de lucrări științifice” (paper mill) cunoscută sub numele de International Publishers LLC, care oferă celor interesați servicii de scriere a articolelor de către alte persoane (ghostwriting), cumpărarea poziției de coautor la articole deja acceptate spre publicare în reviste științifice și servicii de falsificare de date. Până acum, Retraction Watch a identificat peste 2 300 de articole unde sunt oferite aproape 9000 de poziții de coautor în reviste din multiple domenii. Articolul se încheie cu o serie de recomandări pentru editorii de publicații între care reținem analiza critică a eventualelor schimbări produse în echipa de autori după primirea articolelor și acceptarea doar a articolelor ce au fost evaluate de către cel puțin un membru al board-ului de recenzori ai revistei.(M.C.)