BiblioFeed - Ediția #15
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Nicolaie Constantinescu (N.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole sau să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter, ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
CNB are site!
La câțiva ani după reînființarea Comisiei Naționale a Bibliotecilor, cei interesați au în sfârșit acces la informații privind componența și activitatea celui mai important for profesional al nostru, conform Legii bibliotecilor. Vă invităm să consultați site-ul comisiei și, de ce nu, să contactați CNB în legătură cu problemele dumneavoastră profesionale. (R.C.)
Ziua națională a lecturii forțate
A trecut și Ziua Națională a Lecturii, sărbătorită pentru prima oară în acest an, pe 15 februarie. Am semnalat în nr. 13 al BiblioFeed apariția legii prin care s-a instituit această (nouă) zi națională (oare căutăm și aici să stabilim vreun record mondial…?), exprimându-ne scepticismul cu privire la impactul ei, în condițiile în care textul legislativ nu creează nicio obligație autorităților să sprijine instituțiile culturale și educaționale în a căror arie de activitate se regăsește și promovarea lecturii. Între timp, ministrul Sorin Cîmpeanu a decis ca în această zi elevii și profesorii să citească… la ore fixe; cu alte cuvinte, de la o sărbătoare a lecturii, de la stimularea lecturii prin mijloace care să-i atragă pe tineri până la lectura forțată n-a fost decât un pas - mare pentru un politician preocupat de aparențe, mic pentru România. Într-o țară cu o rată de analfabetism funcțional care ar trebui să ne sperie, în care se desființează biblioteci în fiecare an, iar în cele rămase banii alocați achiziției de publicații sunt insuficienți, când nu lipsesc cu desăvârșire, într-o țară unde, în mediul rural, șase din zece școli nu au bibliotecă - în unele comune nefuncționând, după cum știm, nici biblioteca publică - este evident că asemenea măsuri nu rezolvă nimic. Dintre opiniile exprimate pe această temă semnalăm reportajul cu titlu semnificativ al celor de la Recorder, articolul „Plăcerea lecturii la ore fixe” semnat de Luminița Corneanu și postarea de pe Facebook a lui Dragoș Pătraru. Dincolo de asta, toată lauda pentru bibliotecarii care pe 15 februarie, cu sau fără ordin de la stăpânire, au sărbătorit lectura așa cum știu ei mai bine, folosind mijloacele profesionale pe care le au la dispoziție. (R.C.)
„Bibliotecă. Cercetare. Acţiune: punctul pe i”
În cadrul evenimentului „Bibliotecă. Cercetare. Acţiune: punctul pe i” organizat de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău joi, 17 februarie 2022, a avut loc lansarea cărţii doamnei prof. Nelly Țurcan intitulată Explorarea metodelor de cercetare în Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării, o apariție editorială deosebită pe care am semnalat-o și noi în numărul trecut al BiblioFeed. Înregistrarea evenimentului poate fi vizionată pe site-ul bibliotecii și pe YouTube. (R.C.)
Raportul UNESCO „Reshaping policies for creativity”
UNESCO a publicat un raport ce atrage atenția asupra „crizei fără precedent din sectorul cultural” după dispariția a 10 milioane de locuri de muncă în industriile creative în timpul pandemiei. În document se mai precizează și că această situație a fost agravată de declinul cheltuielilor guvernamentale în domeniul culturii din anii anteriori pandemiei și că valoarea globală a industriei creative a scăzut în 2020 cu 750 de miliarde de dolari. (M.C.)
Raportul privind starea bibliotecilor publice din S.U.A.
În ciuda declarațiilor alarmiste despre moartea lecturii sau dispariția bibliotecilor din cauza lipsei utilizatorilor, datele statistice arată (cel puțin în S.U.A.) o realitate diferită: bibliotecile sunt mai populare decât au fost vreodată. Se poate vorbi despre un declin al împrumutului de carte și al vizitelor fizice la bibliotecă, dar atunci când luăm în considerare și utilizarea digitală a bibliotecii, datele arată o creștere clară. În plus, programele organizate de biblioteci sunt, și ele, mai populare decât oricând, iar numărul de utilizatori înregistrați a atins un maxim istoric (53,52% dintre americani sunt înregistrați la o bibliotecă publică). Raportul atrage atenția și asupra unei realități neplăcute: o treime dintre bibliotecari primesc un salariu sub nivelul necesar pentru un trai decent. (M.C.)
Cum definim o bibliotecă?
Pe blogul Princh găsim un scurt articol în care sunt prezentate răspunsuri la întrebarea ”Ce este o bibliotecă?”. Poate cel mai interesant răspuns este cel care subliniază multitudinea de roluri și adaptabilitatea bibliotecii moderne: „O bibliotecă este un loc unde oamenii se pot aduna, educa și citi, se pot distra și socializa dar pot avea și timp pentru ei înșiși. Poate fi orice o faci tu să fie. De aceea e așa grozavă!”. Tot în legătură cu subiectul definirii bibliotecilor, recomandăm și acest articol de la I love Libraries și acest ghid de la ALA. (M.C.)
Colecția Bibliotecii Dunhuang
Biblioteca Dunhuang (China) a stat închisă aproape un mileniu înainte de a fi descoperită, în 1900, din întâmplare. Colecția de manuscrise a fost divizată între diverse țări (după metoda pe care o știm și din alte situații) astfel că, până în 1910, mai rămăsese doar o cincime din bibliotecă. Din fericire, începând cu 1994, un program de digitizare internațional a reușit reunificarea colecțiilor dispersate pentru a oferi cercetătorilor și curioșilor o privire de ansamblu asupra unei colecții unice în istoria omenirii. (M.C).
Bibliotecari și biblioteci în filme, seriale și desene animate
Deși au o prezență semnificativă în diverse filme sau seriale, bibliotecarii sunt prezentați deseori într-un mod ce încurajează stereotipurile, fie ele pozitive sau negative. Pop Culture Library Review este un blog ce trece în revistă prezențele bibliotecarilor/bibliotecilor în diverse medii (filme, seriale, desene animate etc.) încercând să contracareze stereotipurile referitoare la această profesie. Veți găsi aici liste cu filme sau cu bibliotecari ficționali dar și articole în care sunt analizate prezențele bibliotecarilor în medii ficționale și modul în care încurajează (sau nu) stereotipurile existente. Pentru cei care își doresc analize mai detaliate în legătură cu prezența bibliotecarilor în film, recomandăm Reel Librarians. (M.C.)
Planul S în 2021
Planul S este una dintre cele mai îndrăznețe propuneri pentru o adoptare accelerată a Accesului Deschis în publicarea rezultatelor cercetării finanțate din resurse publice. Ea implică o adevărată schimbare a politicilor de finanțare, în urma căreia cercetătorii ar trebui să publice în reviste științifice sau pe platforme cu Acces Deschis, imediat, fără să existe o perioadă de embargo asupra accesului la conținut.
De curând a fost publicat un raport al activităților pe care Coaliția S (alcătuită din 26 de organizații care finanțează cercetarea), cea care a propus și sprijină Planul S, le-a desfășurat în anul 2021. 2021 reprezintă un moment de cotitură pentru coaliție, care a hotărât ca cele 10 principii ale Planului S să fie puse în aplicare de toți membrii consorțiului.
Raportul, realizat pe baza datelor furnizate de serviciul Dimensions AI, prezintă starea publicării în Acces Deschis în anul 2021, începând cu 1 ianuarie, când a intrat în vigoare Planul S, comparativ cu situația din 2020.
Din analiza datelor se remarcă o descreștere a procentului publicațiilor care sunt în Acces Deschis de la 78% la 73% în 2021. Îmbucurător este faptul că procentul celor publicate în modelul gold open access (publicare cu acces deschis imediat) a crescut, ceea ce conduce la concluzia că principiile Planului S încep să dea roade.
Activitatea coaliției și impactul principiilor Planului S se regăsesc și în apariția unor servicii specializate: Journal Checker Tool și Journal Comparison Service.
Journal Checker Tool îi ajută pe autorii de articole deschise să verifice, atunci când aleg revista în care să publice, dacă revista respectivă respectă cerințele finanțatorului în ceea ce privește Accesul Deschis.
Journal Comparison Service, a cărui lansare este previzionată la jumătatea acestui an, va colecta date privind prețurile serviciilor de publicare.
Pentru revistele care folosesc încă au un model hibrid de publicare, a fost proiectat un cadru care să ușureze trecerea la regimul de Acces Deschis deplin numit Transformative Journals Framework. Printre editurile de prestigiu care urmează această cale se regăsesc Association for Computing Machinery, Cambridge University Press, Elsevier, Karger, Oxford University Press, Royal Society și Springer Nature.
Un alt reper de politici este Rights Retention Strategy (Strategia de Păstrare a Drepturilor). RRS înseamnă că autorii își păstrează dreptul de a publica manuscrisul în platformele pe care le doresc. Modelul pentru care au optat o parte din organizațiile care fac parte din Coaliția S este să folosească licența Creative Commons BY (care implică doar obligativitatea de a cita cu menționarea autorului); totuși, drepturile asupra versiunii publicate în revistă (Version of Record) aparțin editurii.
Pentru anul în curs, Coaliția S va continua dezvoltarea serviciului Journal Checker Tool cu scopul de a deveni un instrument de primă importanță pentru cercetători, acestuia urmând să i se adauge Journal Comparison Service.
Din întregul raport transpare necesitatea de extindere a Coaliției S prin includerea mai multor organizații de finanțare, precum și de a asigura o mai bună popularizare a principiilor Planului S și înțelegerea acestora de către cât mai mulți cercetători. (N.C.)
Bibliometria și știința deschisă
Pentru cei interesați de bibliometrie care sunt cunoscători ai limbii franceze, ultimul număr din 2021 al revistei Arabesques propune o suită de articole dedicate conexiunilor dintre aceasta și știința deschisă. Între altele, se face referire la o bandă desenată având ca subiect bibliometria și evaluarea cercetării, care a avut mare succes, fiind descărcată de foarte multe ori din depozitul digital Zenodo, acolo unde a fost pusă la dispoziție gratuit. (R.C.)
Fenomenul tezelor de licență scrise la comandă
Europa Liberă a publicat un articol despre „platformele specializate în ghostwriting – o formă de abatere de la conduita academică, prin care o companie sau o persoană redactează lucrări la cerere în numele altei persoane”. Articolul prezintă mai multe site-uri care solicită prețuri începând cu aproximativ 1000 de lei pentru o lucrare de licență și care activează de peste zece ani, perioadă în care pretind că au produs peste 20.000 de lucrări la comandă. O investigație mai amănunțită a acestui domeniu, poate corelată cu datele privind cifrele de afaceri ale firmelor, ar putea fi un punct de pornire pentru o radiografie a fraudei academice din universitățile românești din ultimele decenii. Totodată, reținem sugestia făcută în finalul articolului de Constantin Vică, lector la Facultatea de Filosofie a Universității din București, în ceea ce privește susținerea licențelor: „Pentru orice licență sau disertație ar trebui alocate minim 30 de minute pentru întrebări”, o cerință ce ar transforma actuala prezentare mai degrabă formală într-o adevărată susținere a lucrărilor de licență. (M.C.)