BiblioFeed - Ediția #16: UCRAINA

BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.  

De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?

Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.

Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.

La realizarea numărului de față au contribuit:

• Mihai Constantinescu (M.C.)

• Robert Coravu (R.C.)

• Cristina Pârvu (C.P.)

• Claudia Șerbănuță (C.Ș.)

• Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale

Dacă doriți să contribuiți cu articole sau să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter, ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.

---

La ce bun bibliotecile și bibliotecarii în vremuri de restriște? ne putem întreba, parafrazându-l pe Hölderlin. După doi ani în care am căutat răspunsuri profesionale la provocările pandemiei, istoria ne obligă acum să înfruntăm neliniștile unui război care se poartă aproape de granițele noastre.

Invadarea Ucrainei de către armata rusă a generat un val de solidaritate cu poporul ucrainean și cu cei care au fost obligați să-și abandoneze căminele. Bibliotecarii și asociațiile lor profesionale au fost parte a acestui val. Dincolo de preocuparea pentru integritatea fizică a colegilor ucraineni dar și pentru patrimoniul cultural al țării vecine, aflat sub amenințarea bombelor, am remarcat și accentul pus pe necesitatea ca, mai ales în aceste zile, bibliotecile să-i ajute pe cetățeni să-și activeze simțul critic pentru a face față dezinformărilor și propagandei care, ca în orice conflict armat al vremurilor noastre, sunt omniprezente.

Am decis să publicăm în avans acest număr al newsletterului nostru, care ar fi trebuit să apară luni, 7 martie, pentru a vă aduce în atenție aceste reacții provenite din mediul nostru profesional. Pentru cei care și-ar putea pune, așadar, întrebarea de mai sus, sau ar putea considera frivolă grija față de salvgardarea memoriei culturale aflate în pericol, am găsit într-un interviu luat de Eugen Istodor poetei Ruxandra Cesereanu (Academia Cațavencu, martie 2011) un răspuns lămuritor: „Rep.: În ce se aseamănă bibliotecile şi îngerii? R. Cesereanu: Într-un singur lucru se potrivesc: în faptul că unii au aripi (îngerii, fireşte), iar bibliotecile sînt făcute, în felul lor nevăzut, tot dintr-un soi de aripi, chiar dacă de hîrtie. Apoi mai este ceva: şi îngerii, şi bibliotecile ne păzesc sufletele, ca să nu ne ia dracu'.”

Osipov Georgiy Nokka, Public domain, via Wikimedia Commons

Corespondență ABR-Asociația Bibliotecarilor Ucraineni

Dear Ukrainian librarians,

We, the Romanian Library Association, stand with you in this troubling conflict you are facing, stating that we do not encourage this kind of aggression for resolving any kind of problem that can be solved in a peaceful way.

The library is a space of communication, tolerance, acceptance, values that we promote and cherish as librarians. At the same time, it is an institution that keeps the national identity spirit alive, embraces cultural diversity, and, when needed, can become a space for cultural resistance.

We send all our love and support to you and your families, you can contact us if we can help you in any way because we have affiliated members all over Romania (infoabr@gmail.com, https://abr.org.ro/)

Dr. Adriana Szekely, President, together with the Directory Committee of the Romanian Library Association (sursa)

***

Dear colleagues,

We highly appreciate the support of the library community, government and the people of Romania.

Together we must stop this bloody, cruel and brute Russian aggression.

Слава Україні! - Slava Ukraini!

Regards,

Yaroslava Soshynska, PhD

Executive Director

(M.C.)

„Dragi colegi bibliotecari ucraineni!”

Sub acest titlu, pe site-ul Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) a fost publicat un mesaj semnat de președintele acesteia, Dragoș Neagu, din care cităm:

Considerăm că, mai mult ca oricând, specialiștii în știința informării pot deveni mai activi decât de obicei asigurându-se că cetățenii cunosc cum să se ferească de dezinformare, știri false și alte atacuri informaționale. Vom încuraja, în acest sens, o campanie în bibliotecile publice din România, ca o modalitate practică de a promova adevărul și valorile democratice ale națiunilor. Vă transmitem dragostea și sprijinul nostru vouă și familiilor voastre, ne puteți contacta dacă vă putem ajuta, ANBPR are membri aproape în toată țara.

Ne manifestăm dezaprobarea pentru orice formă de violență, pentru că bibliotecile sunt dintotdeauna spații ale păcii, creativității și culturii și milităm pentru singura bătălie care merită, cea a accesului la informare.

(R.C.)

Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova: pledoarie pentru educația media

La puține ore după începutul invaziei din Ucraina, asociația din țara-soră a postat pe pagina sa de Facebook o recomandare adresată bibliotecarilor „să desfășoare sesiuni online/offline despre fenomenul știrilor false pentru a contribui la combaterea dezinformării și distribuirea știrilor false pe scară largă”, reamintind că „distribuirea pe scară largă a falsurilor este o formă de manipulare”. Pentru acest scop, bibliotecarii moldoveni au la dispoziție un Manual de educație mediatică și informațională pentru bibliotecari și publicul larg pe un subdomeniu al site-ului asociației. Nu putem să nu ne întrebăm, cu invidie profesională, pe când un asemenea instrument practic și în bibliotecile noastre - sau, de ce nu, pe când o recomandare de a utiliza chiar acest manual în procesul de educație a utilizatorilor. Dincolo de discuția despre utilizarea unuia sau altuia dintre instrumente, rămâne ideea că, așa cum a subliniat și președintele ANBPR în mesajul menționat mai sus, în următoarea perioadă e nevoie de acțiuni concrete de formare a bibliotecarilor din România pentru evaluarea informațiilor, ca la rândul lor să contribuie la dezvoltarea discernământului informațional al cetățenilor. (R.C.)

Reacția IFLA

În decurs de câteva zile de la debutul atacului Rusiei asupra Ucrainei, biblioteci și asociații de bibliotecari din toată lumea (a se vedea, între altele, declarația CILIP, asociația profesioniștilor în informare din Marea Britanie sau cea a Ligii Europene a Bibliotecilor de Cercetare) au trimis mesaje de sprijin pentru ucraineni și de dezacord cu agresiunea și violența.

De asemenea, acestea și-au arătat disponibilitatea de a ajuta în mod concret, găzduind refugiați ucraineni, dar și afirmându-și angajamentul să acționeze profesional pentru a-și proteja utilizatorii împotriva tentativelor de dezinformare.

Deși profund recunoscători celor care au trimis încurajări, bibliotecarii din Ucraina s-au arătat indignați că bibliotecarii ruși și Asociația Bibliotecilor din Rusia nu reacționează la situație. De aceea, Asociația Bibliotecarilor din Ucraina a lansat un apel către președintele IFLA și Consiliul de conducere să sprijine bibliotecarii ucraineni și să excludă Asociația Bibliotecilor din Rusia și toate instituțiile din țara agresoare din calitatea de membru al IFLA, iar pe reprezentanții acestora din toate organele de conducere ale IFLA.

Răspunsul IFLA, publicat în 1 martie 2022 pe site-ul propriu, a fost unul temperat:

IFLA este solidară cu colegii noștri din Ucraina – condamnă toate acțiunile violente și se alătură comunității internaționale în declarațiile lor cu privire la situație.

În alianță cu protestul comunității internaționale de biblioteci, IFLA face un apel urgent la bibliotecile din întreaga lume să se mobilizeze în favoarea unor informații corecte care să fie difuzate despre conflict ca mijloc de sprijinire a democrației și a libertății de exprimare. De asemenea, IFLA solicită bibliotecilor să sprijine orice refugiat ucrainean, în colaborare cu organizații guvernamentale și neguvernamentale. Ar trebui să fim pregătiți să găsim soluții practice și să fim pregătiți să oferim ucrainenilor asistență și sprijin, după caz.

Rămâne de văzut dacă în perioada următoare reacția IFLA va consta și în sancțiuni sau avertismente adresate membrilor din Rusia. (C.P.)

Mesaj comun al EBLIDA, NAPLE și Public Libraries 2030

Redăm mai jos, în versiune românească, mesajul semnat de Giuseppe Vitiello (director EBLIDA), Stuart Hamilton (președintele biroului de conducere al NAPLE) și Ilona Kish (director al Public Libraries 2030):

Atacurile barbare ale Federației Ruse împotriva Ucrainei sunt împotriva principiilor de sustenabilitate, democrație și echitate socială. Ca răspuns la cererea lansată de Asociația Bibliotecarilor Ucrainieni, EBLIDA, NAPLE și Public Libraries 2030 îndeamnă bibliotecile din întreaga Europă să se mobilizeze pentru a susține informarea corectă asupra conflicului existent, ca mod de a susține democrația și liberatea de expresie. Bibliotecile sunt îndemnate de asemenea să îi ajute pe refugiații din Ucraina, să colaboreze cu organizațiile guvernamentale și non-guvernamentale. Trebuie să fim pregătiți să găsim soluții practice și să fim gata să oferim ucrainienilor asistență și ajutor.

(C.Ș.)

Declarația Fundației Progress

Pe OccupyLibrary.net găsim declarația Fundației Progress în care se pune accentul pe nevoia de a „încuraja doar distribuirea de informații de la surse de încredere și de a susține, prin mijloacele proprii, prietenii din Ucraina”. Tot pe Occupy Library găsim mai multe înregistrări (Sharing Cafe: Welcome to Ukraine!, A Journey Into Active Citizenship, Parallel Experiences From Moldova, Romania and Ukraine, Library Service for Inmates etc.) ce au drept subiect (și) bibliotecile din Ucraina. (M.C.)

Soarta patrimoniului cultural ucrainean - motiv de îngrijorare

Mai multe organizații internaționale și-au manifestat îngrijorarea și au făcut apel la respectarea convențiilor internaționale privind protejarea patrimoniului cultural, în contextul invaziei ruse din Ucraina: Convenția de la Haga privind protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat (1954) și cele două protocoale ale sale (1954, 1999), Convenția privind protecția patrimoniului mondial, cultural și național (1972) și Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial (2003). Menționăm, între aceste luări de poziție, declarația Consiliului Internațional pentru Monumente și Situri (ICOMOS) - organizație care cuprinde aproape 10.500 de membri individuali din 151 de țări și 248 de membri instituționali - care deplânge viețile pierdute sau puse în pericol pe teritoriul Ucrainei, dar în același timp își exprimă temerile cu privire la amenințările la care este supus patrimoniul acestei țări; la rândul său, Digital Preservation Coalition subliniază: „Țelurile justiției, păcii și reconcilierii nu sunt servite atunci când patrimoniul și înregistrările culturale sunt distruse. În timpurile noastre, cultura și înregistrările sunt digitale, dar armele războiului cibernetic și dezinformării au transformat arealul digital într-un teatru de război.” (R.C.)

Despre bibliotecile din Ucraina, înainte de război

Cei care vor să afle mai multe despre cum arătau bibliotecile din Ucraina înainte de război pot citi despre Biblioteca Regională pentru Tineret Boris Lavrenyov din Herson și transformarea acesteia dintr-un spațiu orientat în jurul cărților într-unul ce pune utilizatorul în centrul preocupărilor. O altă resursă utilă este și pagina programului Bibliomist (versiunea din Ucraina a Biblionet) și contul dedicat de Youtube. Informații despre bibliotecile din țara vecină puteți afla și de pe site-ul Asociației Bibliotecarilor din Ucraina (cu ajutorul instrumentelor de traducere) sau de pe unul din multiplele conturi pe care le au pe platformele de socializare (Facebook - de departe cel mai folosit, Youtube, Pinterest, Flickr). (M.C.)

Războiul informațional și capcanele informațiilor în stare brută

Conflictul din Ucraina este și un conflict informațional, un conflict în care numărul de videoclipuri, imagini și alte alte surse de informație depășesc capacitatea de analiză a oricărei persoane. În acest context, articolul de pe Mindcraftstories despre cum schimbă informațiile din surse deschise monitorizarea conflictului este mai mult decât binevenit. Articolul dă exemple de informații false din război care au ajuns să fie preluate și distribuite de organizații media fără a fi verificate și atrage atenția asupra pericolului ce poate apărea din expunerea la informații reale dar necontextualizate și a căror interpretare corectă de către publicul nespecialist este dificilă. Pentru cei interesați de informații „de la sursă”, finalul articolului indică platforme de jurnalism de încredere ce publică informații despre război. Pentru cei care preferă informații în limba română, recomandăm reportajele lui Mircea Barbu, jurnalist aflat în Ucraina încă de la începutul războiului, din Libertatea, reportajele Recorder sau fotografiile lui Vadim Ghirda. (M.C.)

Platformă de informare și sprijin pentru refugiații din Ucraina

Dopomoha este o platformă web disponibilă în română, ucraineană, engleză și rusă cu informații utile pentru refugiații din Ucraina. Platforma vine în sprijinul celor care fug din calea războiului cu informații despre intrarea în România, procedurile pentru solicitarea azilului, drepturile pe care le au refugiații în țară, adresele centrelor de cazare pentru solicitanții de azil și alte informații utile.

Site-ul a fost creat de Code for Romania în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență, Agenția ONU pentru Refugiați, Organizația Internațională pentru Migrație și Consiliul Național Român pentru Refugiați. (M.C.)

Alte informații, pe scurt

• În fiecare an, IFLA caută voluntari din întreaga lume care să contribuie la organizarea celui mai mare eveniment internațional din sfera bibliotecilor, Congresul IFLA. Congresul IFLA 2022 va avea loc la Dublin, în perioada 26-29 iulie 2022. Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul federației. (BNaR)

• IFLA a lansat un apel de propuneri pentru sesiunea de postere care va fi inclusă în programul Congresului IFLA din acest an. Tema în care trebuie să se încadreze propunerile este Inspire, Engage, Enable, Connect, especially in uncertain times. Termenul limită pentru depunerea propunerilor este 18 martie. (BNaR)

• LIBER (Ligue des Bibliothèques Européennes de Recherche/Association of European Research Libraries) a deschis înscrierile pentru Conferința Anuală LIBER ce va avea loc în perioada 6-8 iulie 2022 la Odense, Danemarca. Pentru anul acesta, LIBER a anunțat acordarea a 11 burse de participare la Conferința anuală, printre țările eligibile numărându-se și România. Criteriile de selecție și alte detalii sunt disponibile aici. (BNaR)

• Asociația Bibliotecilor din Serbia organizează, pentru al doilea an consecutiv, Conferința Digital Transformation in Culture and Education, în perioada 16-18 mai 2022. Conferința își propune să aducă în discuție etica digitală, modalități de învățare inovative sau la locul de muncă, în contextul dezvoltării competențelor necesare furnizării de conținut digital. Având în vedere situația pandemică, și în acest an, conferința se va desfășura online și gratuit pentru participanți. Pentru informații suplimentare puteți accesa site-ul conferinței. (BNaR)

• Înregistrarea integrală a celui mai recent eveniment din seria Meet the National Libraries găzduită de Universitatea din Illinois, dedicat Bibliotecii Naționale a Finlandei, poate fi vizionată pe YouTube. (BNaR)

• Înregistrarea webinarului cu tema „Publicațiile pseudoștiințifice: cum să le evităm?” organizat în data de 23 februarie de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC) și Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale (IDSI) din Republica Moldova poate fi vizionată pe YouTube, iar prezentările susținute sunt disponibile pe site-ul IDSI. (R.C.)

• În 23 februarie, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și-a inaugurat propriul centru de digitizare. Centrul Național de Digitizare este dotat cu echipamente de ultimă generație procurate printr-un proiect cultural susținut de Guvernul Japoniei. (R.C.)

• Biblioteca Județeană Vrancea și-a constituit un fond digital de publicații locale vechi. Denumită LOCALIA, colecția cuprinde 286 documente digitizate - cărţi, periodice, anuare, statute, schiţe monografice ş.a. - și poate fi consultată pe site-ul memorielocalavrancea.ro. (R.C.)

• Moda Booktube (denumirea sub care sunt grupate canalele de Youtube ce au în centru cartea și lectura) pare a fi ajuns și în România. Liste cu canalele booktuberilor români găsiți pe Facebook, Goodreads și pe Literaturapetocuri.ro. (M.C.)