BiblioFeed - Ediția #2
Precizări: despre newslettere și întâietăți biblioteconomice
Bazându-ne pe imaginea de ansamblu pe care o avem asupra mediului biblioteconomic românesc, fatalmente limitată dar suficient de cuprinzătoare, considerăm noi, ne-am asumat riscul să afirmăm că BiblioFeed este „primul newsletter biblioteconomic românesc”. Evident, ne-am referit la formatul electronic în care circulă actualmente acest gen de publicație.
Între timp, am aflat că Biblioteca Națională editează încă din anul 2018 o publicație lunară intitulată Newsletter relații internaționale, care este distribuită prin e-mail, sub forma unui fișier PDF, tuturor bibliotecilor din Catalogul Structurilor Infodocumentare din România (CASIDRO). Mulțumindu-i Adrianei Borună pentru semnalarea acestei publicații redactate în cadrul Serviciului Dezvoltare Instituțională al BN, dorim să facem câteva precizări. Scopul pe care îl urmărim prin redactarea newsletterului BiblioFeed este să semnalăm în mod succint știri de interes pentru bibliotecile și bibliotecarii interesați să se țină la curent cu noutățile din domeniul nostru de interes. Afirmarea întâietății acestui gen de inițiativă nu constituie, așadar, o prioritate - de aceea am și decis să renunțăm la subtitlul menționat, începând cu numărul curent. Totuși, trebuie să subliniem că BiblioFeed este un newsletter public, la care oricine se poate abona, iar arhiva (numerele anterioare) ale publicației noastre sunt disponibile online, ceea ce nu se poate spune despre newsletterul editat de BN: acesta circulă exclusiv prin e-mail și ajunge la un număr limitat de persoane (care, e adevărat, ar putea să îl retransmită celor interesați - dar oare câți o fac...?). Faptul că niciunul dintre cei 127 de abonați pe care i-a atras BiblioFeed în cele două săptămâni de la lansare sau dintre cei care au salutat pe Facebook apariția publicației noastre nu ne-a atras atenția asupra existenței Newsletterului relații internaționale ne face să credem că, din păcate, acesta nu este suficient de accesibil și de vizibil în comunitatea noastră profesională. Adoptarea unei alte modalități de distribuire a newsletterului, care să permită abonarea individuală și accesul la arhivă ar face ca de informațiile de interes profesional selectate și redactate cu acuratețe de către colegii de la Biblioteca Națională să beneficieze un număr mult mai mare de cititori decât în prezent. (R.C.)
Știri biblioteconomice
Locuri disponibile pentru programele de studiu în domeniul științelor informării și documentării de la Universitatea din București
În sesiunea de admitere din toamnă, Facultatea de Litere a Universității din București scoate la concurs:
pentru programul de licență Științe ale Informării și Documentării: 26 de locuri la buget (dintre care 1 pentru romi și 2 pentru absolvenți ai liceelor din mediul rural) și 10 locuri cu taxă. Înscrierile se fac exclusiv online, în intervalul 7 septembrie, ora 9.00-12 septembrie 2021, ora 15.00. Forma de concurs: concurs de dosare; media de admitere = (media examenului de bacalaureat + nota obținută la proba de Limba și literatura română la bacalaureat)/2. Informații suplimentare: https://litere.ro/admitere/licenta/
pentru programul de master Gestionarea Informațiilor în Societatea Contemporană: 17 locuri la buget (dintre care 1 pentru romi) și 23 de locuri cu taxă. Înscrierile se fac online, în intervalul 7-14 septembrie 2021, până la orele 12. Forma de concurs: evaluarea scrisorii de intenție și a CV-ului încărcate de candidați pe platforma de înscriere; interviu (online). Examenul se va desfășura în data de 17 septembrie, cu începere de la ora 10.00. Informații suplimentare: https://litere.ro/admitere/masterat/
Cei care doresc să adreseze întrebări sau să solicite detalii cu privire la cele două programe de studii pot scrie la adresa robert.coravu@litere.unibuc.ro (persoană de contact: lector univ. dr. Robert Coravu). (R.C.)
Conferință în domeniul digitizării
Pe 14 septembrie 2021 va avea loc, la Belgrad, a XVIII-a ediția a conferinței Digitization of Cultural Heritage, Old Records from the Natural and Social Sciences and Digital Humanities, organizată de Centrul Național pentru Digitizare din Serbia. Cei interesați se pot înscrie cu lucrare până la 1 septembrie. (Mulțumim, Anca Râpeanu, pentru semnalare) (M.C.)
Bibliotecarii - nominalizați de guvernul britanic în documentul Online Media Literacy Strategy
Bibliotecarii se regăsesc între categoriile profesionale nominalizate în noua strategie a guvernului britanic referitoare la educația pentru media online, în condițiile în care, conform unei cercetări realizate de National Literacy Trust, doar 2% dintre copiii din Marea Britanie posedă abilitățile de gândire critică necesare informării corecte în internet. Alături de profesori și de reprezentanții altor profesii implicate în lucrul cu tinerii, se solicită ca bibliotecarii să fie instruiți astfel încât să fie capabili să îi ajute să analizeze critic informațiile și să recunoască dezinformările care circulă în mediul online. (R.C.)
Inteligența artificială în sprijinul procesului de regăsire a informațiilor
Library of Congress cercetează modalitățile în care inteligența artificială poate fi folosită pentru a-i ajuta pe utilizatori să navigheze prin milioanele de documente digitale furnizate de bibliotecă. Inițiativa apare ca o continuare firească a procesului de modernizare inițiat de Carla Hayden și care a făcut din Biblioteca Congresului un exemplu de urmat. (M.C.)
Raportul ARL/CARL Joint Task Force on Research Data Services
Grupul de lucru comun organizat de Asociația Bibliotecilor de Cercetare și Asociația Canadiană a Bibliotecilor de Cercetare pe subiectul serviciilor pentru datele de cercetare (Research Data Services) și-a publicat raportul final. Documentul cuprinde recomandări pentru biblioteci în ceea ce privește managementul datelor de cercetare, oferă strategii adaptate la specificul diverselor domenii ale științei și sugestii de prioritizare a automatizării proceselor. Pentru cei care vor să afle mai multe recomandăm prezentarea lui Nicolaie Constantinescu și documentul Recomandări la Planul de management al datelor CDI (Institutul de Dezvoltare a Societății Informaționale din Chișinău). (M.C.)
Sugestii de lectură
„Influența pandemiei de coronavirus asupra activității bibliotecarilor publici”
Semnalăm apariția unei lucrări care își propune să analizeze impactul pandemiei de coronavirus asupra activității bibliotecarilor din bibliotecile publice românești, semnată de dr. Corina Ciuraru (Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila). Influența pandemiei de coronavirus asupra activității bibliotecarilor publici (Brăila: Proilavia, 2021. 56 p. ISBN 978-606-8972-69-5) prezintă rezultatele unei cercetări realizate de autoare în încercarea de a descrie dificultățile pe care le-au înfruntat și soluțiile la care a apelat această categorie profesională în contextul crizei sanitare cu care se confruntă omenirea. Punctual, cercetarea a urmărit să identifice modificările programului de lucru al angajaților și al orarului de funcționare al bibliotecilor publice, să descrie modul în care problemele ridicate de pandemie le-au influențat activitatea precum și să inventarieze și să analizeze serviciile noi implementate și aplicațiile software utilizate după apariția pandemiei. Într-o literatură biblioteconomică saturată de eseuri și compilații, lucrarea Corinei Ciuraru, disponibilă și online, pe platforma Academia.edu, constituie un pas în direcția bună a analizei bibliotecilor românești contemporane prin studii aplicate. (R.C.)
Călătorește de-a lungul Europei prin literatură
Biblioteca Consiliului U.E. a invitat reprezentanțele permanente ale țărilor membre să transmită sugestii de lectură pentru a doua ediție a proiectului Cititori ai Europei. Ediția din acest an are ca temă Călătorește de-a lungul Europei prin literatură, iar lista lecturilor recomandate cuprinde 23 de titluri. (M.C.)
Revista Biblioteca nr. 3/2021
A apărut nr. 3/2021 al revistei Biblioteca, al cărei conținut integral este disponibil pe site-ul Bibliotecii Naționale a României. Din sumar, semnalăm articolele Rolul bibliotecii publice în procesul de învățare continuă (Loredana Stanciu, Melania Luana Butnariu), Formarea profesională continuă a personalului de specialitate din bibliotecile Republicii Moldova în contextul europenizării (Lilia Povestca) și recenzia lucrării Constanței Dumitrășconiu Formatul Unimarc Bibliografic în teorie și practică (vol. 2), semnată de Raluca Man. (R.C.)
Biblioteca polivalentă
Într-un articol din revista Places publicat în 2014, dar care nu și-a pierdut actualitatea, autoarea prezintă biblioteca sub multiplele ei valențe (structură infodocumentară, platformă, infrastructură socială, tehnologică și intelectuală etc.) și se întreabă cât de mult putem extinde noțiunea de bibliotecă publică. (M.C.)
Bibliotecari imaginari
Pentru că tot e perioadă de vacanță, avem pentru voi câteva sugestii de filme, cărți și videoclipuri (cu bibliotecari, bineînțeles!). Începem cu un top al bibliotecarilor din film alcătuit de British Film Institute și în care îi regăsim, între alții, pe Katharine Hepburn, Bette Davis și Tim Robbins. Dacă nu este suficient, vă recomandăm și lista celor de la Literary Hub în care o să descoperiți personaje de film precum Conan the Librarian sau Bookman („polițistul bibliotecii” din serialul Seinfeld) dar și bibliotecari din cărți de Murakami, Eco sau Pratchett. (M.C.)
Inspirația zilei...
... vine de la Homaira Nawrozi, profesoară din Afganistan, care a pus bazele unei biblioteci într-o zonă disputată între forțele guvernului și cele ale talibanilor. (M.C.)
