BiblioFeed - Ediția #21
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole sau să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter, ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Conferința de primăvară a ANBPR
În perioada 17.05.2022-19.05.2022, în organizarea Bibliotecii Județene „O. Densusianu” din Deva, a avut loc Conferința Națională a Asociației Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice. Lucrările conferinței s-au desfășurat în stațiunea Parâng, având ca temă Biblioteca publică, promotor al educației adulților și partener strategic în dezvoltarea durabilă, cu impact decisiv în comunitate. Cum până la această dată nu am găsit o prezentare sintetică, din perspectiva asociației, a subiectelor abordate, a concluziilor și deciziilor luate în urma conferinței, recomandăm o relatare a evenimentului publicată în Hunedoara Liberă și vă invităm să urmăriți actualizările site-ului și paginii de Facebook ale ANBPR - pe cea din urmă sunt disponibile deja câteva seturi de fotografii. (R.C.)
Cursuri de perfecționare profesională organizate de Asociația Bibliotecarilor din România
În perioada mai-iunie 2022, ABR organizează o serie de cursuri de formare continuă. Programul cursurilor, care se vor desfășura online, este disponibil pe site-ul asociației. (R.C.)
BEST Letters Colloquia, 2022 - laureații secțiunii Științe ale informării și documentării
Colocviile BucharEst Student Letters, eveniment organizat anual de Facultatea de Litere a Universității din București, și-au desemnat câștigătorii. Desfășurată în zilele de 13 și 14 mai 2022, cea de-a noua ediție a BEST Letters a beneficiat de participarea unor studenți și masteranzi din centrele universitare Cluj, Craiova, Iași, Sibiu și Timișoara, care s-au alăturat celor din facultatea gazdă.
La secțiunea Științe ale informării și documentării, podiumul a fost următorul:
Premiul I - Georgiana-Diana ENACHE (Facultatea de Litere, Universitatea din București, programul de studii masterale Gestionarea Informației în Societatea Contemporană), pentru lucrarea Utilizarea instrumentelor social media de către bibliotecarii români;
Premiul II - Dana ZAHARIA (Facultatea de Litere, Universitatea din București, programul de studii de licență Științe ale Informării și Documentării), pentru lucrarea Accesibilitatea paginilor web pentru persoanele cu dizabilități. Studiu de caz: accesibilitatea site-urilor bibliotecilor județene din România;
Premiul III - Tudor Gabriel ENE (Facultatea de Litere, Universitatea din București, programul de studii masterale Gestionarea Informației în Societatea Contemporană): Infodemia - Virusul Fără Vaccin. Health Information într-o criză informațională.
Lucrarea studentei Anca-Maria CHIHAIE (Facultatea de Științe Politice, Filosofie, Științe ale Comunicării, Universitatea de Vest din Timișoara), intitulată Fake news, era noastră, a fost recompensată cu o mențiune. (R.C.).
Cele mai minunate biblioteci private, în viziunea Financial Times
Financial Times publică o listă a celor mai minunate biblioteci private din lume („world’s most wonderful” - nu ne întrebați cum poate fi măsurată minunăția că nu știm să răspundem, la fel cum nu poate fi măsurată nici frumusețea, în ciuda multiplelor liste care pretind că adună „cele mai frumoase biblioteci”). Lista cuprinde, ce-i drept, biblioteci minunate, dar nu aspectul lor ne-a atras atenția în respectiva enumerare, ci faptul că, în pofida trimiterii la „biblioteci private”, ea cuprinde un amestec de biblioteci de drept privat (cel puțin unele cu acces public) cu biblioteci publice (ex. biblioteca orașului Stuttgart). Eroarea a fost preluată și de PressOne, care a reușit să transforme bibliotecile în librării în newsletter-ul lor. Exemplele de astfel de articole scrise neglijent (chiar dacă cu bună credință) sunt multiple și nu fac decât să ne întărească convingerea că bibliotecarii/specialiștii din domeniu trebuie să vorbească mai mult despre profesia lor și să explice chiar și lucrurile de bază despre cum funcționează bibliotecile și ce pot face ele pentru comunitățile deservite. (M.C.)
Cărți pentru copiii refugiaților din Londra
Programul Dolly Parton’s Imagination Library va dona câte o carte pe lună pentru 200 de copii refugiați din Londra. Campania va continua până când copiii vor împlini cinci ani și va fi sprijinită de editura Penguin Random House și organizația caritabilă Give a Book. Francesca Dow, directorul diviziei de cărți pentru copii de la editura engleză, explică cel mai bine ideea din spatele campaniei: „cărțile sunt vitale în a construi înțelegerea și a crea o senzație de apartenență”. Dolly Parton’s Imagination Library nu este la prima inițiativă de acest fel, donând, începând din 1995, peste 180 de milioane de cărți la peste două milioane de copii din S.U.A., Canada, Mare Britanie, Irlanda și Australia. (M.C.)
Colecție digitală a ziarelor din închisori americane
American Prison Newspapers este o colecție digitală care cuprinde ziare redactate în închisorile americane începând cu 1800 (data apariției Forlorn Hope - primul ziar publicat într-o închisoare de o persoană încarcerată). Colecția cuprinde atât ziare dispărute cât și unele care își continuă activitatea, cum ar fi San Quentin News (ziarul închisorii unde au cântat, de-a lungul timpului, Johnny Cash, B.B. King sau Metallica) și este disponibilă în acces deschis pe platforma JSTOR. (M.C.)
Manual UNESCO pentru educație media și jurnalism
Semnalăm existența volumului Jurnalism, „fake news” & dezinformare: manual pentru educația media și învățământul jurnalistic, editat de UNESCO și publicat în românește cu sprijinul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București. Deși lucrarea este dedicată educației jurnalistice, noțiunile prezentate sunt de interes pentru toți cei care activează în domenii ce au legătură cu informația sau sunt pur și simplu interesați de fenomenul „fake news”. Manualul discută aspecte precum încrederea (sau lipsa de încredere) în jurnalismul clasic, explozia surselor de informare alternativă, „disfuncția informațională” și combaterea informării greșite prin educația informațională, educația fiind considerată și cheia soluționării problematicii „fake news”. (M.C.)
„Educația media este singurul răspuns real pentru știrile false”
... este afirmația din titlul unui scurt articol semnat de Nolan Higdon în The Progressive Magazine, întărită printr-o altă sentință: „We can’t stop disinformation, but we can teach students to think more critically”. Este, trebuie s-o spun, și concluzia generală a lucrării Evaluarea informațiilor din mediul online pe care am publicat-o la sfârșitul anului trecut: măsurile de prevenire și stopare a dezinformărilor sunt binevenite, reacția societății în fața acestui flagel este necesară mai mult decât oricând, dar filtrul final în fața avalanșei de informații incorecte rămân utilizatorii de informații, adică fiecare dintre noi. Educația media și informațională este cel mai eficient instrument pe care îl avem, iar contribuția bibliotecilor la acest efort poate și trebuie să fie determinantă. (semnalare preluată din newsletterul Misreport) (R.C.)
Studiu privind utilizarea internetului de către copii
Organizația Salvați copiii a publicat un studiu pe tema utilizării internetului de către copii, studiu care conține și o întrebare referitoare la sursele de informare pe care aceștia le preferă. Deși eșantionul este neprobabilistic (deci nu poate fi considerat reprezentativ), răspunsurile la acest item pot fi de interes pentru persoanele preocupate de subiect. De remarcat că doar 4% dintre respondenți au declarat că „dacă [o informație] este pe internet atunci este adevărată”, doar 9% au recunoscut că nu verifică, în timp ce 59% au declarat că verifică informația pe mai multe site-uri, iar 47% au considerat că informația este adevărată dacă corespunde cu ceea ce ei știu deja (răspuns ce ar putea indica preferința pentru așa numitele „camere de ecou” care amplifică credințele preexistente). Îmbucurător este faptul că 41% dintre elevi au declarat că apelează la un părinte/profesor pentru a verifica informațiile pe care le accesează (nu știm, ce-i drept, nimic despre cum le verifică părintele/profesorul). Din păcate, studiul irosește o bună oportunitate (peste 2000 de răspunsuri primite) prin design (ar fi fost de preferat un studiu pe o populație mai mică, un județ sau un oraș mare, dar care să fie reprezentativ și să ne ofere date pe care ne putem baza în construcția unor politici viitoare) și prin insuficienta precizie/claritate a variantelor de răspuns. Un studiu mai amplu și profesionist făcut pe subiectul informării/mijloacelor de informare folosite ar putea fi un proiect interesant pentru asociațiile de bibliotecari din țară, atât pentru a putea crea proiecte cât mai eficiente cât și pentru a-și aduce activitățile în atenția societății într-o perioadă în care modul în care oamenii se informează este un subiect aflat în centrul atenției. (M.C.)
Artle - joc pentru pasionații de artă
Artle este un joc de tipul wordle creat de National Gallery of Art pentru iubitorii de artă care doresc să-și testeze cunoștințele. Jocul provoacă utilizatorii să ghicească creatorul unor opere de artă din maximum patru încercări și îi introduce în universul autorului. Alte exemple de gamification în muzee (îmbunătățirea sistemelor, organizațiilor etc. folosind instrumente care creează experiențe similare celor din jocuri) găsiți aici. American Library Association are o listă de resurse pe tema gamification în biblioteci, temă ce a fost tratată și într-o disertație susținută la Universitatea din Tampere, disponibilă online. (M.C.)
