BiblioFeed - Ediția #24
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Biblioteca Națională a României - Newsletter relații internaționale (BNaR) - știri preluate și prelucrate cu acordul Bibliotecii Naționale
Dacă doriți să contribuiți cu articole sau să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter, ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Conferința Națională ABR - detalii privind participarea
Asociația Bibliotecarilor din România a făcut publice detaliile privind modalitatea de înscriere și participare la conferința sa națională. Reamintim că a XXXII-a ediție a Conferinței Naționale ABR se va desfășura în perioada 31 august-2 septembrie 2022, la Suceava. (R.C.)
Directorul Bibliotecii Naționale, despre biblioteci și lectură
Într-un interviu acordat site-ului Europa Liberă România, profesorul Adrian Cioroianu răspunde la întrebări de actualitate privind învățământul românesc, rata analfabetismului funcțional, reforma educației, Arhivele Naționale, dar și la unele referitoare la Biblioteca Națională a României, pe care o conduce în calitate de director interimar. Din păcate, răspunsurile domnului Cioroianu la întrebările legate de bibliotecă se orientează aproape exclusiv spre zona administrativă, semnalând probleme de care orice manager dintr-o instituție publică se poate plânge, pe bună dreptate. În calitate de teoreticieni sau practicanți din spațiul bibliotecilor, am fi fost interesați să aflăm și alte opinii ale conducătorului BN - de pildă, privind dificultățile cu care se confruntă instituția sa în îndeplinirea rolului de coordonare metodologică pentru așa-numitul, în Legea Bibliotecilor, „Sistem Național de Biblioteci”. În același timp, fiind un interviu care nu a vizat exclusiv calitatea domnului Cioroianu de manager al Bibliotecii Naționale, aceste pete albe sunt explicabile până la un punct. Totuși, nu putem să nu semnalăm o afirmație a domnului Cioroianu care sperăm să nu fie decât o formulare nefericită: „Noi ne descurcăm fiecare dintre noi, dar un protocol de funcționare a bibliotecilor în România, o lege a bibliotecilor în România, nu găsim.” (subl. noastră) Evident, de vreo 20 de ani, găsim. (R.C.)
Interviu despre evaluarea informațiilor și discernământul informațional
Semnalăm apariția unui interviu cu colegul nostru, Robert Coravu, în paginile ziarului Jurnalul. Interviul are drept punct de plecare volumul Evaluarea informațiilor din mediul online: nu crede și cercetează și acoperă problematica suprasaturării omului modern cu informații care sunt, într-o bună măsură, de o calitate îndoielnică. În interviu, Robert Coravu pledează pentru dezvoltarea discernământului individual prin educația informațională, pentru un scepticism sănătos (văzut drept opusul fenomenului de paranoia informațională) și se pronunță împotriva cenzurii ca soluție pentru dezinformare. Finalul articolului aduce în discuție și formarea specialiștilor în profesii de intermediere informațională, oferind, totodată și un îndemn la recunoașterea rolului acestora: „[...] trebuie să pariem în continuare pe rolul intermedierii informaționale și pe necesitatea formării unor specialiști capabili să realizeze în mod eficient selecția, organizarea și transferul informațiilor”. (M.C.)
Raportul EBLIDA privind împrumutul documentelor electronice
EBLIDA a publicat First European Overview οη E-lending ίη Public Libraries, un raport interimar pregătit de grupul său EGIL (Expert Group on Information Law) ce își propune să analizeze achiziția de cărți electronice în contextul factorilor economici naționali, a constrângerilor legale și a necesităților instituționale, rolul jucat de autoritățile naționale în alegerea tipului de împrumut electronic și potențialul unui sistem în care cererile (de achiziție) ale bibliotecilor sunt agregate.
Studiul prezintă situația din nouă țări, inclusiv România, selectate pentru a cuprinde diversitatea de posibilități întâlnite în ceea ce privește comerțul cu cărțile electronice (de la țări cu o piață dezvoltată la țări cu o piață aproape inexistentă).
Raportul cuprinde tabele cu date privind împrumutul electronic, sumele investite de biblioteci, modelele de împrumut, numărul de volume disponibile în variantă de carte electronică și alte informații utile pentru cei interesați de acest domeniu. (M.C.)
Raport IFLA privind integrarea bibliotecilor în educația adulților
Pentru a marca cea de-a 7-a ediție a Conferinței Internaționale cu privire la educația adulților, IFLA a publicat raportul Realising the Potential: Integrating Libraries into Adult Education Strategies.
Alcătuit pornind de la informațiile cuprinse în baza de date a Institutului UNESCO pentru învățare pe tot parcursul vieții, cele furnizate de Eurydice pentru Europa și cele publicate în Raportul global asupra educației adulților, raportul de față explorează cât și cum este înțeles și recunoscut rolul bibliotecilor în educația adulților.
Atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, bibliotecile sunt văzute ca actori cheie în promovarea alfabetizării, precum și în acordarea de acces la tehnologie pentru a reduce decalajele digitale și a oferi posibilități pentru învățarea la distanță tuturor celor interesați.
Se vorbește din ce în ce mai des despre rolul bibliotecilor de a acționa în calitate de centre comunitare pentru învățare incluzivă, folosind în acest scop personalul lor bine instruit. Funcția de bază a bibliotecilor, aceea de a asigura acces la conținut informațional de calitate către toate persoanele interesate, este de asemenea de o importanță crucială în această privință.
Cu toate acestea, raportul subliniază faptul că nu întotdeauna bibliotecile beneficiază de recunoașterea pe care o merită sau de care au nevoie pentru a-și duce la îndeplinire menirea. Chiar și în țări în care sectorul bibliotecilor este dezvoltat, se întâmplă ca factorii de decizie să omită să cuprindă bibliotecile și rolul lor în strategiile și politicile naționale. (BNaR)
Newsletterul IFLA dedicat bibliotecilor pentru copii
În ediția de primăvară a newsletterului său, Secțiunea IFLA dedicată Bibliotecilor pentru Copii și Tineri a publicat 6 articole ce vorbesc despre alfabetizarea timpurie și promovarea lecturii, prezentând exemple de bune practici din șase țări: Franța, Italia, Singapore, Japonia, Danemarca și Australia.
Articolele sunt utile pentru cei ce caută inspirație necesară organizării de programe și activități dedicate copiilor și tinerilor. (BNaR)
Logo pentru bibliotecile franceze
La inițiativa asociației directoarelor și directorilor de biblioteci municipale și orășenești din Franța (ADBGV), a fost lansat un concurs de proiecte privind crearea unui logo care să permită identificarea vizuală a bibliotecilor franceze. Rezultatul selecției a fost dezvăluit la finele lunii trecute: logo-ul ales reprezintă un fluture albastru pe al cărui corp stilizat este scris cuvântul Bibliotheques (Biblioteci). Conform unei știri din publicația online ActuaLitté, fluturele, în ansamblul lui, transmite sentimente de libertate și liniște, iar imaginea sa care constituie logo-ul evocă în același timp un loc de întâlnire, prin aripile întrepătrunse și un loc al ospitalității, forma aripilor sugerând niște inimi. De asemenea, fiecare aripă poate fi interpretată ca o reprezentare stilizată a literei B, în vreme ce designul corpului fluturelui sugerează cotorul unei cărți.
Colegul nostru Claudiu Brăileanu de la Biblioteca Județeană „P. Istrati” din Brăila, din a cărui postare pe grupul de Facebook al ANBPR am descoperit știrea care anunță selectarea acestui logo, pune o întrebare pertinentă: pe când un logo similar care să contribuie la sporirea vizibilității bibliotecilor noastre? Dacă nu suntem capabili să ne reunim forțele profesionale - oricum puține și din ce în ce mai slăbite, mi se pare - într-o singură asociație reprezentativă la nivel național, dacă nu ne-am putut înțelege cu privire la niște principii ale profesiei și am ajuns să producem două coduri deontologice (!), oare am putea cădea de acord asupra unui logo reprezentativ pentru toate tipurile de biblioteci? (R.C.)
Conferința Internațională LIDA
Conferința Internațională LIDA (Libraries & Information Institutions in the Digital Age) cu tema Information Everywhere, se va desfășură în perioada 24-27 mai 2023 la Osijek, Croația. Organizată din doi în doi ani, conferința reunește cercetători, educatori, studenți, practicieni și dezvoltatori din întreaga lume într-un forum de discuții, învățare și schimburi de experiență.
Pentru ediția din 2023 a fost anunțată deschiderea unui apel de propuneri pentru prezentări, mese rotunde, workshop-uri și postere care să abordeze un subiect legat de tema conferinței.
Conferința LIDA 2023 este prevăzută a se desfășura în format tradițional, dar, în cazul în care condițiile de la momentul respectiv o vor impune, ea va fi mutată pe o platformă virtuală.
Date importante:
Termen limită de trimitere a propunerilor (rezumate): 1 octombrie 2022;
Comunicarea rezultatelor: 15 noiembrie 2022;
Trimiterea lucrării complete în vederea includerii în publicațiile dedicate conferinței: 31 ianuarie 2023.
Apel de idei pentru blogurile Europeana
Europeana publică articole captivante care prezintă poveștile ascunse în obiectele digitale, parte a patrimoniului cultural, disponibile spre consultare în portal.
Cei interesați să scrie una dintre aceste povești sunt invitați să trimită ideea lor de articol către Europeana. Cei selectați vor avea posibilitatea să participe ca editor invitat și să publice pe europeana.eu.
Un articol obișnuit are între 400 și 1200 de cuvinte, conține 5-10 imagini, din care minim 3 trebuie să provină de pe europeana.eu, și trebuie să fie scris în limba engleză.
Detalii suplimentare despre politica editorială și pașii de urmat pentru trimiterea unei propuneri pot fi găsite aici, iar pentru inspirație puteți consulta postările de pe blogul Europeana. de pe europeana.eu/blog/. (BNaR)
Responsabilitate și răspundere legală pentru comportamentele din mediul online
Într-un articol din ziarul Gândul, avocata Eliza Ene Corbeanu semnalează o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căreia „o persoană care preia și distribuie pe contul de social media un articol al cărui conținut a fost catalogat drept defăimător se face vinovată de o faptă prejudiciabilă, pentru care poate răspunde patrimonial (în traducere, este bun plată dacă o instanță de judecată apreciază că cel vizat de articol este îndreptățit să primească daune materiale și/sau morale)”. Decizia creează un precedent pentru pedepsirea unei persoane care se ascunde în spatele motivației „nu eu am scris, eu doar am distribuit” atunci când distribuie un conținut denigrator, ofensator, în condițiile în care distribuirea este însoțită de un text propriu din care rezultă că persoana respectivă „îşi însușește în totalitate articolul, prezentând ca reale cele relatate”.
Autoarea articolului reamintește, de asemenea, că aceeași instituție a stabilit printr-o decizie din anul 2016 că Facebook este spațiu public, astfel încât orice conținut distribuit în acest spațiu este considerat ca fiind pus la dispoziție în mod public, „chiar și în situația în care contul personal își limitează audiența doar la anumite persoane”.
Concluzia? „Orice distribuire de conținut în mediul online vine la pachet cu o răspundere personală pentru propria faptă, instanțele de judecată fiind din ce în ce mai determinate să sancționeze acest gen de comportament”. (R.C.)
Journal Citation Reports 2022
Clarivate a publicat ediția din 2022 a Journal Citation Reports, probabil cel mai folosit instrument bibliometric pe plan mondial. Ediția reflectă evoluția științei în perioada recentă, cercetările referitoare la COVID-19 ocupând un loc important în topul celor mai citate articole.
Pentru a combate practicile de citare lipsite de onestitate, Clarivate a definit un nou tip de distorsiune pe care o va monitoriza: journal self-stacking (publicarea articolelor care au o bibliografie alcătuită, în principal, din articole publicate în aceeași revistă și în intervalul de calcul al factorului de impact - mai multe informații pot fi găsite în Reference Guide). Printre noutățile aduse de JCR remarcăm faptul că Lancet a reușit să treacă în fața New England Journal of Medicine, care ocupa prima poziție în categoria General & internal medicine încă de la prima ediție JCR și depășirea barierei de un milion de citări primite într-un singur an, performanță realizată de Nature. (M.C.)
Numeroși cercetători nu publică datele
Mulți cercetători spun că vor pune la dispoziția celor interesați datele ce stau la baza articolelor pe care le elaborează, dar nu o fac - este concluzia unui studiu (accesibil contracost) citat într-o știre publicată în Nature. Studiul a analizat 3556 de articole publicate în 282 de reviste din domeniul științelor medicale și biomedicale editate de BMC. Din cele peste 3500 de articole, doar 381 aveau datele publicate într-un depozit digital, iar în 1792 dintre ele cercetătorii menționau că vor face datele disponibile la cerere - doar că, atunci când au fost contactați în acest scop, numai 6.7% dintre aceștia au răspuns pozitiv și au trimis datele într-un format utilizabil. Cei care au refuzat să trimită datele au oferit diverse motive precum lipsa acordului informat, pierderea datelor, bariere lingvistice la traducerea datelor calitative etc.
Problema disponibilității datelor are implicații majore pentru știința mondială - de la asigurarea unei mai bune verificări a calității științei și până la evitarea finanțărilor pentru teme de cercetare deja studiate; în plus, tendința pe plan mondial este ca finanțatorii să impună (exemplu U.E., exemplu S.U.A.) publicarea datelor produse în urma cercetărilor pe care le finanțează. (M.C.)
