BiblioFeed - Ediția #25
BiblioFeed este un newsletter bilunar care vă aduce direct pe mail o selecție de știri referitoare la biblioteci și la subiecte conexe.
De ce să vă abonați (gratuit) la BiblioFeed?
Selecția e cuvântul-cheie. În BiblioFeed selectăm și semnalăm știri importante din domeniul nostru de interes, atât din spațiul românesc cât și din cel internațional.
Pe cât posibil, din surse online disponibile gratuit.
La realizarea numărului de față au contribuit:
Mihai Constantinescu (M.C.)
Robert Coravu (R.C.)
Nicolaie Constantinescu (N.C.)
Dacă doriți să contribuiți cu articole sau să ne sugerați știri pe care să le includem în newsletter, ne puteți contacta la adresa de e-mail bibliofeed@getrevue.co sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/bibliofeednewsletter.
Un nou interviu cu un bibliotecar român...
Semnalăm în newsletter-ul nostru un alt interviu acordat recent de un profesionist din spațiul bibliotecilor - cel al Loredanei Stanciu de la Biblioteca Județeană „N. Iorga” Prahova, apărut în revista culturală italiană Insula Europea. În interviul publicat în română, italiană și engleză, intervievata răspunde unor întrebări care vizează mai degrabă publicul extern, referitoare la statutul profesiei de bibliotecar în România sau situația bibliotecilor din țară dar își exprimă și propria viziune despre rolul bibliotecilor în general: „Supraviețuirea bibliotecilor e condiționată [...] de dorința și motivarea bibliotecarilor să transforme aceste spații în unele adaptate societății actuale. O bibliotecă trebuie să fie flexibilă, inovatoare, capabilă să se readapteze, un loc pentru învățare prietenos, accesibil oricui, în care dezbaterile să fie constructive.” (Știre semnalată de Claudia Șerbănuță) (M.C.)
... și un interviu cu un creator de biblioteci în mediul rural
Site-ul Life.ro publică un articol și un interviu dedicat lui Florin Bucuțea, „tânărul care dă viață poveștilor, construind biblioteci în satele uitate de lume”. Inițiativele de succes ale lui Florin Bucuțea arată că, atunci când există pasiune și voință, miracolele sunt posibile - în cazul acesta, miracolul înființării unor biblioteci rurale într-o țară în care suntem obișnuiți cu desființarea lor, în ciuda a ceea ce prevede Legea bibliotecilor. (R.C.)
RRBSI nr. 1/2022
A apărut nr. 1/2022 al Revistei Române de Biblioteconomie și Știința Informării (http://rrbsi.ro/index.php/rrbsi), cu tema Perspectives on professional library space. Numărul cuprinde trei studii: unul referitor la tema anunțată (Enclosed Spaces, Boundless Possibilities: Investigating the Status Quo of Romanian Prison Libraries Through a Survey-based Approach / Vlad Babei) și două care abordează subiectul folosirii podcasturilor ca modalitate de promovare a educației pentru lectură: Podcasts as modern strategies for promoting reading literacy and reading culture and their impact on professionals (Polona Vilar, Sabina Fras Popović) și Model of preparing podcasts as a contemporary strategy for encouraging reading literacy and reading culture (Polona Vilar, Sabina Fras Popović). (R.C.)
„Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori”
Fenia Driva, bibliotecară cu o activitate profesională îndelungată în bibliotecile vâlcene, dar și autoare de lucrări de specialitate și nu numai publică la editura Rotipo ediția a doua a lucrării Scriitori bibliotecari, bibliotecari scriitori. Pentru meritele sale în promovarea memoriei culturale locale, doamnei Fenia Driva i s-a acordat în acest an titlul de cetățean de onoare al orașului Călimănești. (R.C.)
Despre permanența scamatoriilor sau alba-neagra pe bani publici
În redactarea știrii anterioare am apelat, pentru informațiile referitoare la autoarea lucrării semnalate, la varianta tipărită a dicționarului bibliologilor români semnat de Gh. Buluță, V. Petrescu și E. Vasilescu, nu înainte însă de a căuta versiunea online a acestuia, platforma ROMBIB, lansată cu surle și trâmbițe în anul 2013. În fapt, ROMBIB trebuia să fie ceva mai mult decât o alternativă electronică a dicționarului, după cum scria la momentul respectiv în anunțul evenimentului de lansare: „Platforma se înscrie în categoria pragmatică a filosofiei open source şi presupune o permanentă îmbogăţire cu nume şi lucrări, conform dinamicii domeniului bibliologic şi în baza selecţiei efectuate de un Consiliu Ştiinţific avizat”. La nouă ani după lansarea platformei ROMBIB, „permanenta îmbogățire cu nume și lucrări” a conținutului acesteia pare a nu mai avea unde să se producă, „filosofia open source” fiind inutilă atunci când produsul nu mai este disponibil: linkul către platformă te redirecționează către site-ul Institutului de Cercetări în Informatică (ICI). Până la proba contrarie (am „săpat” fără succes în căutarea platformei, cu speranța că, poate, conținutul ei a fost mutat la o altă adresă), putem presupune că și în cazul ROMBIB avem de-a face cu o schemă arhicunoscută: se face un proiect, se găsește o finanțare, se organizează un eveniment de lansare pompos, numai bun pentru PR-ul personal, iar apoi - Dumnezeu cu mila. (R.C.)
Cadrul competențelor digitale ale profesionistului din educație
Semnalăm definirea competențelor digitale pe care trebuie să le dețină profesioniștii din educație în Anexa din 29 iunie 2022 emisă de Ministerul Educației și aprobată prin Ordinul nr. 4.150 din 29 iunie 2022. Documentul prezintă o importanță deosebită, în condițiile în care ordinul prevede, la art. 2, că acest cadru al competențelor „va fi cuprins în profilurile de competență ale cadrului didactic și în orice alt document privind formarea în cariera didactică, începând cu anul școlar 2022-2023”. Pe lângă cadrele didactice, care sunt vizate direct, cadrul competențelor digitale ar trebui să trezească și interesul bibliotecarilor din învățământ, care pot găsi aici repere atât pentru propria dezvoltare profesională cât și pentru eventuale cursuri de cultura informației prin care să vină în întâmpinarea nevoilor de perfecționare a competențelor digitale ale profesorilor. (R.C.)
Congresul IFLA 2022
Congresul Federației Internaționale a Asociațiilor de Bibliotecari a fost organizat în acest an la Dublin, în perioada 26-29 iulie. Detalii privind programul conferinței, care s-a desfășurat sub deviza Inspire, Engage, Enable, Connect (Inspiră, Implică-te, Facilitează, Conectează) sunt disponibile aici. Despre prezența românească la congres aflăm dintr-o postare pe Facebook a Claudiei Șerbănuță. (R.C.)
Ghidul IFLA pentru programele de educație profesională
Grupul de lucru Building Strong Library and Information Science Education (BSLISE) a publicat Ghidul IFLA pentru programele de educație în biblioteconomie și știința informării (IFLA Guidelines for Professional Library and Information Science Education Programmes). Ghidul are rolul de cadru pentru cei care doresc să dezvolte programe BSI dar poate fi folosit și pentru a analiza programele existente, a identifica eventualele lipsuri sau a verifica dacă aceste programe sunt în concordanță cu standardele internaționale. (M.C.)
Raport despre traumele suferite de bibliotecarii din mediul urban
Urban Librarians Unite, grup de bibliotecari din mediul urban și susținători, a publicat raportul Urban Library Trauma Study (ULTS). Raportul reprezintă o încercare de a „capta, cuantifica și răspunde la o parte din trauma, stresul și burnout-ul suferite de bibliotecarii din mediul urban [...]”. ULTS este împărțit în patru etape (o trecere în revistă a literaturii științifice pe acest subiect, un studiu asupra bibliotecarilor din mediu urban, o serie de focus grupuri și un forum național al bibliotecarilor din mediul urban) și cuprinde o serie de recomandări menite să vină în întâmpinarea problemelor semnalate în studiu. (M.C.)
O bibliotecă a secolului XXI
Biblioteca Publică din Charleston (West Virginia, SUA) și-a redeschis recent porțile sub o nouă înfățișare, fiind „mai puțin un depozit de cărți și mai mult o piață de idei”, după cum ne este prezentată într-un articol de pe site-ul CBS News. Erika Connelly, directoarea bibliotecii, explică această transformare în care cele mai noi tehnologii ale informației sunt omniprezente prin dorința de a-i determina pe utilizatori să rămână în bibliotecă, nu doar să ia o carte de pe raft și să plece. De citit! (Știre semnalată de Olimpia Bratu) (R.C.)
Planul unei noi biblioteci din Milano
Concursul pentru proiectarea clădirii viitoarei viitoarei Biblioteci Europene pentru Informare și Cultură (BEIC) din Milano a dat naștere unor propuneri îndrăznețe, precum cea a arhitecților de la studioul germano-italian NOA care, după cum aflăm pe site-ul urban.ro, și-au imaginat-o drept „un centru în care creativitatea este stimulata prin dobândirea de noi cunoștințe, într-o atmosferă relaxantă”, ca „un mediu hibrid în care linia dintre spațiul interior si exterior este estompată”. Imaginile sunt spectaculoase, rămâne să vedem dacă ele se vor concretiza. Un lucru e cert, însă: nu doar serviciile bibliotecilor se transformă, ci și spațiile lor, cel puțin în țările în care aceste instituții constituie o preocupare reală și nu doar una manifestată declarativ la evenimente festive. (R.C.)
Hârtia bate digitalul…
…cel puțin în ceea ce privește memorarea și învățarea, după cum aflăm (și) din acest articol unde sunt citate numeroase studii care susțin această afirmație. În plus, textul este mai util decât materialele audio sau video atunci când este folosit în educație. Deși concluziile prezentate nu sunt surprinzătoare, articolul ar trebui să constituie un semnal de alarmă în condițiile în care educația este din ce în ce mai „digitizată”, mai ales după perioada pandemică. (M.C.)
Acord privind reformarea evaluării cercetării
A fost publicat Agreement on reforming research assessment, document conceput de o echipă compusă din reprezentanți ai Asociației Europene a Universităților, Science Europe și Comisiei Europene și susținut de o coaliție de peste 350 de instituții din 40 de țări (între care unsprezece instituții din România, inclusiv Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și UEFISCDI). Una dintre principalele prevederi ale acordului o reprezintă cerința de a evalua cercetarea în primul rând prin metode calitative și de a renunța la folosirea indicatorilor bibliometrici în scopuri nepotrivite (ex. folosirea indicatorilor referitori la revistă ca proxy pentru calitatea unui articol - despre care am scris aici). Un alt punct al documentului are în vedere recunoașterea contribuțiilor la știință și societate din afara revistelor științifice. Aici se menționează activități precum predatul, mentoratul, supervizarea, peer-review-ul etc. dar și tipuri mai puțin uzuale de rezultate ale cercetării (date, software, protocoale, expoziții, strategii și altele). Totodată, se susține importanța transparentizării (atât a procesului de evaluare a cercetării cât și a cercetării propriu-zise) și a diversității și inclusivității.
Cea mai importantă parte a documentului este, în opinia noastră, Anexa 4, cea care cuprinde o listă de „unelte” practice pentru punerea în aplicare a ideilor exprimate în acord. Anexa va fi transformată într-o pagină web și actualizată permanent, dar conține deja numeroase surse de informații ce pot ajuta la transpunerea în realitate a ideilor pentru reformarea evaluării cercetării. (M.C.)
Heritage Constanța, arhivă digitală a monumentelor istorice
Semnalăm apariția Heritage Constanța, arhivă digitală prin care Asociația Info Sud-Est își propune „să menținem vie starea patrimoniului cultural al orașului și județului, să-l protejăm și să-l promovăm pentru turiștii de pretutindeni”. Arhiva cuprinde, printre altele, o hartă interactivă cu monumentele din județ și o secțiune de tip blog cu articole pe subiecte de patrimoniu/memorie locală. O astfel de inițiativă este cât se poate de binevenită într-un județ ce se remarcă prin nepăsarea cu care își tratează monumentele și ne-am dori să o vedem reprodusă în cât mai multe locuri din țară, poate chiar în colaborare cu bibliotecile și muzeele locale. (M.C.)
Conspiraționismul și sănătatea mintală
Un studiu publicat în Frontiers Psychiatry a constatat o corelație între credința în teoriile conspirației referitoare la COVID-19, dar și în teoriile conspirației în general și severitatea unor simptome de anxietate și depresie. Studiul este prezentat și în Deutsche Welle, într-o variantă accesibilă publicului larg care face legătura și cu gradul de răspândire al dezinformării în mediul online în Uniunea Europeană. (M.C.)
Infografic despre publicațiile predatory
Agenția pentru Calitatea Învățământului Terțiar din Australia ne propune un infografic în care caracteristicile publicării de tip predatory sunt prezentate alfabetic, de la A la Z. Publicațiile, editurile și conferințele predatory reprezintă o preocupare de actualitate și pentru bibliotecarii universitari, care trebuie să fie capabili să le identifice și să asiste personalul de predare și de cercetare în alegerea unor soluții adecvate pentru a-și publica și face cunoscute rezultatele cercetărilor la care contribuie. (Știre semnalată de Nelly Țurcan) (R.C.)
Identificatori digitali descentralizați
Decentralized Identifiers (DIDs) v1.0 a devenit o recomandare W3C. Acest nou identificator nu are nevoie de un registru centralizat (vezi Digital Object Identifiers). DID-urile sunt un nou tip de identificatori unici globali. Pentru că pot opera într-o infrastructură descentralizată care nu are nevoie de un serviciu central care să facă legătura dintre identificator și subiect, acești identificatori sunt ușor de adoptat de persoanele și instituțiile care le emit. Astfel, cine emite un DID îl poate revoca fără a fi nevoie de un intermediar. DID-urile se folosesc de schemele URI (Universal Resource Identifier) pentru a crea șirul de caractere al identificatorului. Acest lucru este similar DOI-urilor, dar ceea ce se întâmplă după emiterea DID-ului este legarea acestuia de un document specific în care sunt informațiile asociate identificatorului. Acest document poate sta într-un registru distribuit (blockchain).
Avantajele principale sunt legate de următoarele aspecte foarte importante în comunicațiile moderne: autenticitate, securitate, respectarea vieții private.
Comisia Europeană, prin European Blockchain Services Infrastructure (EBSI), primul blockchain european în sectorul public, a salutat adoptarea ca recomandare a primei versiuni. DID-ul este deja folosit în infrastructura EBSI pentru construcția API-ului necesar identificării entităților participante. O consultare a documentului ce explică arhitectura de la https://ec.europa.eu/digital-building-blocks/wikis/display/ebsi va revela importanța DID-urilor în construcția europeană.
Caracteristicile tehnice pot fi consultate la următorul link: https://www.w3.org/TR/did-core/
Ghidul de implementare este disponibil la următorul link: https://www.w3.org/TR/did-imp-guide/
Anunțul oficial a fost publicat la următorul link: https://www.w3.org/2022/07/pressrelease-did-rec (N.C.)
